Motivarea scandaloasa prezentata in editia de luni, 8 ianuarie 2024, de Lumea Justitiei, prin care judecatoarele ICCJ Rodica Aida Popa (foto), Oana Burnel si Simona Cirnaru infiereaza deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie, in mod nepermis, manifestandu-si supararea ca acestea nu pot fi ignorate (click aici pentru a citi) nu a fost un simplu accident. Atacarea deciziilor CCR si ICCJ obligatorii reprezinta un mod de gandire, nesanatos si periculos pentru suveranitatea nationala in opinia noastra, al celor trei judecatoare ICCJ. Judecatoare vazute de foarte multi ca dand nastere unui nou “Complet Negru” la Inalta Curte.

Asa cum am aratat in articolul “Dispretul judecatoarelor ICCJ” prin care am cerut sesizarea Inspectiei Judiciare, in decizia nr. 615/RC din 12 octombrie 2023, pronuntata in dosarul 1556/113/2020, Popa, Burnel si Cirnaru au acuzat ca hotararea prealabila a Inaltei Curti pe prescriptie nr. 67/2022, cat si deciziile CCR pe prescriptie 297/2018 si 358/2022 genereaza un risc sistemic de impunitate. De unde intelegem ca in opinia Rodicai Aida Popa, Oanei Burnel si Simonei Cirnaru judecatorii CCR si ICCJ contribuie la nepedepsirea unor prezumtivi infractori. De asemenea, in aceeasi hotarare 615 din 12 octombrie 2023 Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru au reclamat ca aceleasi decizii ale CCR si ICCJ ar fi in contradictie cu Tratatul Uniunii Europene, si ca, asa cum CJUE ar fi stabilit, ele ar compromite suprematia, unitatea si efectivitatea dreptului UE. Iar in final Popa, Burnel si Cirnaru s-au plans ca nu exista nicio posibilitate legala pentru a nu aplica deciziile CCR si ICCJ privind prescriptia:

“Astfel, desi infractiunea ce a facut obiectul acuzatiei intra sub incidenta dreptului Uniunii, frauda in domeniul TVA-ului constituind o frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, avand in vedere elementele de interpretare a dispozitiilor europene aplicabile furnizate de Curtea Europeana de Justitie in jurisprudenta anterioara si reiterate in hotararea C-107/23 PPU, (paragrafele 79-85), situatia juridica ce rezulta din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale, precum si din Decizia nr. 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie genereaza un risc sistemic de impunitate ce constituie un caz de incompatibilitate cu cerintele articolului 325 alin. (1) TFUE si ale articolului 2 alin. (1) din Conventia PIF (paragrafele 91-92), iar standardul national de protectie astfel cum a fost stabilit de instanta suprema in procedura dezlegarii unei chestiuni de drept este, conform interpretarii Curtii, de natura sa compromita suprematia, unitatea si efectivitatea dreptului Uniunii, principiul autoritatii de lucru judecat nu permite remedierea incalcarii”.

Aceeasi motivare periculoasa, in alte doua decizii

Dupa cum mentionam mai devreme, rationamentul din decizia 615RC/2023 prin care din punctul nostru de vedere Popa, Burnel si Cirnaru fac practic o pledoarie pentru nerespectarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie nu a fost doar un simplu accident, caci el se regaseste in alte doua decizii ce ne-au fost indicate dupa publicarea articolului “Dispretul judecatoarelor ICCJ”, decizii care sunt postate pe site-ul Inaltei Curti. Este vorba despre decizia nr. 613/RC din 12 octombrie 2023, pronuntata in dosarul 21491/3/2018, prin care judecatoarele Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru au respins recursul in casatie al DNA in dosarul afaceristului Nelu Iordache, si despre decizia nr. 616/RC din 12 octombrie 2023, pronuntata in dosarul nr. 5274/117/2020, prin care judecatoarele Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru au respins un alt recurs in casatie formulat de DNA impotriva unei decizii a Curtii de Apel Cluj de incetare a procesului penal pe prescriptie.

In ambele decizii apare aceeasi motivare prin care Popa, Burnel si Cirnaru isi pun la zid colegii de la ICCJ care au dat dezlegarea de drept pe prescriptie si judecatorii CCR care au pronuntat deciziile pe prescriptie, acuzandu-i nici mai mult, nici mai putin ca au generat un risc sistemic de impunitate, deci au contribuit la scaparea unor prezumtivi infractori.

Iata ce afirma judecatoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru in decizia 613RC/2023 (dosar 21491/3/2018):

“Astfel, desi infractiunea de evaziune fiscala ce a facut obiectul acuzatiei intra sub incidenta dreptului Uniunii, frauda in domeniul TVA-ului constituind o frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, avand in vedere elementele de interpretare a dispozitiilor europene aplicabile furnizate de Curtea Europeana de Justitie in jurisprudenta anterioara si reiterate in hotararea C-107/23 PPU, (paragrafele 79-85), situatia juridica ce rezulta din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale, precum si din Decizia nr. 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie genereaza un risc sistemic de impunitate ce constituie un caz de incompatibilitate cu cerintele articolului 325 alin. (1) TFUE si ale articolului 2 alin. (1) din Conventia PIF (paragrafele 91-92), iar standardul national de protectie astfel cum a fost stabilit de instanta suprema in procedura dezlegarii unei chestiuni de drept este, conform interpretarii Curtii, de natura sa compromita suprematia, unitatea si efectivitatea dreptului Uniunii, principiul autoritatii de lucru judecat nu permite remedierea incalcarii”.

Iata ce afirma judecatoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru in decizia 616RC/2023 (dosar 5274/117/2020):

“Astfel, desi infractiunea ce a facut obiectul acuzatiei intra sub incidenta dreptului Uniunii, frauda in legatura cu utilizarea sau prezentarea de documente false, incorecte sau incomplet, avand ca efect obtinerea necuvenita de fonduri de la bugetul Uniunii, constituind o frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, avand in vedere art. 1 alin. (1) lit. a) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene (conventia PIF), situatia juridica ce rezulta din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale, precum si din Decizia nr. 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie genereaza un risc sistemic de impunitate ce constituie un caz de incompatibilitate cu cerintele articolului 325 alin. (1) TFUE si ale articolului 2 alin. (1) din Conventia PIF (paragrafele 91-92), iar standardul national de protectie astfel cum a fost stabilit de instanta suprema in procedura dezlegarii unei chestiuni de drept este, conform interpretarii Curtii data in cauza evocata de parchet, de natura sa compromita suprematia, unitatea si efectivitatea dreptului Uniunii, principiul autoritatii de lucru judecat nu permite remedierea unei eventuale incalcari”.

* Cititi aici integral decizia 613RC/2023 a judecatoarelor Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru de la Inalta Curte in care sunt criticate hotararile pe prescriptie ale ICCJ si CCR

* Cititi aici integral decizia 615RC/2023 a judecatoarelor Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru de la Inalta Curte in care sunt criticate hotararile pe prescriptie ale ICCJ si CCR

* Cititi aici integral decizia 616RC/2023 a judecatoarelor Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Simona Cirnaru de la Inalta Curte in care sunt criticate hotararile pe prescriptie ale ICCJ si CCR