Lumea Justitiei prezinta o noua anomalie a Justitiei din Romania. In timp ce indivizi periculosi, acuzati de fapte violente extrem de grave au parte de indulgenta anumitor instante, oameni aflati in detentie, care isi ispasesc pedepse pentru infractiuni de coruptie sau economice sunt tratati la modul opus. Un asemenea caz ii priveste pe liderul clanului interlop Caran, Emil Raducan, si Elena Udrea (foto).

In urma cu cateva zile, in presa a aparut dezvaluirea ca liderul clanului Caran i-a fost modificat controlul judiciar din dosarul in care este acuzat de constituire de grup infractional organizat, complicitate la santaj, tulburarea ordinii si linistii publice si instigare la tentativa de omor calificat, permitandu-i-se sa paraseasca tara. Ridicarea interdictiei a fost dispusa de judecatoarea Anca Elena Stefanescu de la Tribunalul Bucuresti, prin incheierea din 1 august 2024, din dosarul 14856/3/2024/a1.11, incheiere desfiintata ulterior de Curtea de Apel Bucuresti.

Frapant a fost faptul ca interdictia de a parasi tara a fost ridicata nu pentru ca liderul gruparii Caran ar fi avut nevoie de tratament medical ce nu putea oferit decat intr-un alt stat, spre exemplu, ci pentru ca acesta a dorit sa isi serbeze in Grecia ziua de nastere si absolvirea de catre fiica sa a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti.

Solicitarea lui Emil Raducan a fost considerata de catre judecatoarea Anca Elena Stefanescu de la Tribunalul Bucuresti ca fiind una pertinenta, aceasta explicand ca seful clanului Caran are rezervari facute, iar transportul a fost deja achitat. De asemenea, aceeasi judecatoare a subliniat ca Raducan a respectat conditiile impuse prin controlul judiciar, s-a prezentat la fiecare termen de judecata, a avut un comportament procesual corespunzator, iar scurta parasire a tarii nu ar afecta buna desfasurare a procesului penal. Mai mult, un refuz i-ar putea incalca acestuia dreptul la viata familiala si privata, garantat de art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului.

Pentru Udrea e de ajuns ca isi poate vedea fiica la vizitele de la Targsor

Nu la fel de blande au fost instantele cu Elena Udrea. Incarcerata la Penitenciarul Targsor – nu pentru fapte precum cele mentionate mai sus, ci pentru abuz in serviciu – Udrea incearca de trei ani sa obtina permisie pentru a merge acasa macar o zi pe care sa o petreaca alaturi de fiica sa. Deci nu vorbim despre dorinta de a-si sarbatori ziua de nastere in afara tarii, ci despre dorinta unei mame de a sta 24 de ore doar cu copilul sau. Ei bine, toate cererile formulate de Udrea in acest sens au fost respinse.

Spre deosebire de cazul Caran, Udrea a primit refuz nu doar din partea penitenciarului, ci si in instanta. Spre exemplu, o asemenea solicitare facuta de Elena Udrea a fost respinsa de Judecatoria Ploiesti in 5 aprilie 2024 (dosar 1949/281/2024), judecatorul concluzionand ca aceasta poate sa tina in continuare legatura cu familia si din penitenciar.

Oare o fi corect sa lasi un interlop periculos sa plece din tara ca sa chefuiasca de ziua sa, dar sa nu lasi o mama sa stea macar o zi cu copilul sau?

Iata fragmente din incheierea prin care judecatoarea TMB Anca Elena Stefanescu i-a modificat controlul judiciar liderului clanului Caran, Emil Raducan, astfel incat acesta sa poata pleca in Grecia pentru a-si serba ziua (documentul integral este atasat la finalul articolului):

“Aparatorul inculpatului ####### ####, avand cuvantul, solicita incuviintarea modificarea temporara a continutului obligatiilor controlului judiciar dispusa fata de inculpat in prezenta cauza avand in vedere ca acesta celebreaza in familie in perioada 04 august – 11 august 2024 doua evenimente importante, respectiv ziua de nastere a inculpatului din 7 august si faptul ca fiica sa ####### ##### ######### a absolvit studiile universitare ale Facultati de Drept din cadrul Universitatii #### ######### Bucuresti.

Precizeaza ca familia urmeaza sa celebreze aceste evenimente in ######, acesta fiind motivul pentru care a solicitat ca pentru o scurta perioada de timp sa fie modificate obligatiile. ##### ca inculpatul si-a indeplinit in integralitate si in mod exemplar toate obligatiile impuse atat in perioada in care s-a aflat sub arest preventiv, cat in cadrul controlului judiciar.

Mentioneaza ca inculpatul este pe deplin constient de consecintele eventualei nerespectari a obligatiilor controlului judiciar, iar aceasta solicitare este una temporara, pe care o apreciaza ca fiind intemeiata raportat la faptul ca sunt evenimente de familie importante si unice in viata acestei familii. Subliniaza ca procesul penal este in curs, iar inculpatul pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive este prezumat nevinovat.

Considera ca aceasta situatie care se va lamuri pana la finalizarea procesului penal nu trebuie sa impieteze asupra vietii intregii familii, avand in vedere ca atat sotia, cat si copiii au suferit destul de mult. in consecinta, solicita incuviintarea acestei modificari temporare, pentru o perioada scurta de timp, pentru ca inculpatul sa se deplaseze in ######, o tara membra a Uniunii Europene, pentru perioada 04 august – 11 august 2024 in vederea celebrarii evenimentelor de familie mentionate.

Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, apreciaza ca nu este oportuna incuviintarea parasirii teritoriului Romaniei in intervalul solicitat prin cererea formulata si motivata si in scris.

Raportat la natura infractiunilor pentru care s-a formulat dispozitia de trimitere in judecata considera ca ar trebui evaluat riscul de sustragere in continuare de la judecata in prezenta cauza, chiar daca inculpatul solicita sa se deplaseze pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. Avand in vedere profilul inculpatului inclinat catre acte de violenta, considera ca exista un risc ridicat ca in contextul incuviintarii deplasarii pe teritoriul statului grec sa ajunga la conflicte voluntare sau involuntare.

Puncteaza ca pe de alta parte cele doua momente invederate ca reprezentand evenimente ale unei familii intemeiate puteau fi celebrate si pe teritoriul statului roman in conditii similare care sa nu afecteze dreptul la viata de familie in sensul art. 8 ####.

Raportat la aceste aspecte, considera ca nu este oportuna incuviintarea permisiunii parasirii tarii.

Aparatorul inculpatului ####### ####, avand cuvantul in replica, in primul rand raportat la concluziile procurorului care a subliniat ca va incerca in continuare sa se sustraga, subliniaza ca inculpatul nu doar ca nu s-a sustras nici unei obligatii, ci acesta si-a indeplinit in mod exemplar toate obligatiile procesuale. Mai mult, mentioneaza ca desi nu este o obligatie sau o situatie in care instanta sa trebuiasca sa pronunte o solutie astfel cum este impus in Codul de procedura penala, totusi este o rugaminte, o facultate pe instanta o are. Solicita sa fie avute in vedre toate dovezile depuse la dosar, conduita procesuala a inculpatului si ca este o perioada estivala, ca este despre viata unor copii. Chiar daca aceste evenimente ar putea fi celebrate si in #######, totusi considera este o situatie in care se solicita bunavointa instantei ca inculpatul sa se deplaseze doar 8 zile, urmand sa se intoarca, pentru ca inculpatul cunoaste consecintele nerespectarii controlului judiciar si nu isi doreste sa revina in arest preventiv.

Inculpatul ####### ####, avand ultimul cuvant, solicita sa i se permita sa plece impreuna cu copiii, pentru ca ar fi putut sa mearga si in ####### insa a dorit sa sarbatoreasca succesul fiicei, care a invatat foarte mult, precum si faptul ca fiul sau care este in clasa a 11-a are rezultate foarte bune la scoala. Solicita sa i se dea aceasta posibilitate sa faca acest lucru pentru copiii sai. Sustine ca nu are motive sa incalce legile, avand in vedere ca in dosar nu sunt probe, nici macar convorbiri. #### la aprecierea judecatorului. Judecatorul de camera preliminara retine cauza in pronuntare.

Judecatorul de camera preliminara

Deliberand in cauza de fata, cu privire la cererea inculpatului ####### #### de incuviintare a parasirii teritoriului Romaniei, constata:

Prin cererea formulata la data de 29.07.2024 inculpatul ####### #### a solicitat incuviintarea parasirii teritoriului Romaniei in perioada 04.08. – 11.08.2024 pentru a se deplasa in concediu cu familia in ######### ##### (######).

In motivarea cererii a aratat inculpatul, in esenta, faptul ca in perioada mentionata doreste sa se deplaseze in ###### pentru a petrece vacanta impreuna cu familia, pentru a-si sarbatori ziua de nastere dar si absolvirea facultatii de catre fiica sa..

In drept a invocat inculpatul dispozitiile art. 83 si art. 215 alin. 9 Cod. proc. pen.

In sustinerea cererii inculpatul a depus inscrisuri.

Examinand cererea formulata de catre inculpatul ####### #### de incuviintare a parasirii teritoriului Romaniei, judecatorul retine urmatoarele:

Prin rechizitorul din data de 07.05.2024, intocmit de Parchetul de pe langa Inalta ##### de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala – Sectia de Combatere a Criminalitatii Organizate, in dosarul nr. 2248/D/P/2020, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului ####### ####, pentru comiterea infractiunilor de:

- constituirea unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 alin. 1, 2 si 3 din C.pen,

- complicitate la infractiunea de santaj, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 207 alin. 1 si 3 din C.pen.

- tulburarea ordinii si linistii publice, prev. de art. 371 alin. 1, 2 si 3 din C.pen. cu aplic. art. 77 lit. a C.pen.

- instigare la tentativa la omor calificat, prev. de art. 47 rap. la art. 32 din C.p. cu referire la art. 189 alin 1 lit. a si f din C.pen. si instigare la tulburarea ordinii si linistii publice, prev. de art. 371 alin 1, 2 si 3 din C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. toate cu aplic. art. 38 alin 1 din C.pen. si art. 41 alin. 1 rap. la 43 alin. 5 din C.pen.

In fapt, s-a retinut in sarcina inculpatului faptul ca:

- incepand cu anul 2020, pe raza #### ######### ## # ######### #####, alaturi de inculpatii ####### ########## s ####### ##### au initiat si constituit un grup infractional organizat care a fiintat pana la data destructurarii, 23.11.2023, asumandu-si rolurile de lideri, impreuna cu inculpatii (...), la care in aceasta perioada au aderat si a fost sprijinit de inculpatii (...), membrii constituenti si aderenti avand roluri stabilite de liderii grupului pe diferite paliere de executie in functie de abilitatile fizice si intelectuale ale fiecaruia, in scopul savarsirii unor infractiuni grave, respectiv: omor, vatamare corporala, loviri sau alte violente, tulburarea ordinii si linistii publice, santaj, camata, inselaciune, dare de mita, cumparare de influenta, furt calificat si spalarea banilor, grup infractional organizat ce si-a desfasurat activitatea infractionala pana in prezent;

- impreuna cu inculpatul ####### #####, i-a acordat sprijinul moral inculpatului ####### ##########, pentru ca acesta din urma impreuna cu inculpatul ####### ####### (fost ########), in perioada 2019 – august 2022, sa o constranga pe persoana vatamata ####### ###### ###### prin amenintarea cu savarsirea unor infractiuni grave impotriva sa, respectiv cu uciderea ori vatamarea corporala a acestuia, sa adere la gruparea infractionala „#####” ori sa asigure sprijinul acesteia in vederea obtinerii unor foloase neptrimoniale constand in activitatea pe carea acesta urma sa o desfasoare in cadrul grupului, respectiv impunerea autoritatii acestui grup in fata altora, avand in vedere abilitatile fizice ale persoanei vatamate, totodata urmarind umilirea acestuia in cazul in care nu ar fi cedat constrangerii de a adera la grup, in vederea consolidarii pozitiei dominante asupra celorlaltor grupari, precum si in vederea obtinerii unor foloase patrimoniale ce ar fi rezultat din activitatile de determinare a unor persoane potente financiar sa plateasca sume de bani necuvenite membrilor gruparii prin constangere;

- in noaptea de 23/24.08.2023, in jurul orelor 01:00, in timp ce se aflau pe domeniul public de pe raza orasului Voluntari, ##### #####, impreuna cu inculpatii (...) si alte persoane neindentificate pana in prezent, avand asupra lor obiecte contondente intepatoare/taietoare pe care le-au transportat cu ajutorul unei autoutilitare, s-au inarmat cu aceste obiecte periculoase, au exercitat violenta asupra bunurilor ce ce se aflau pe domeniul public, au proferat amenintari si au adus atingeri grave demnitatii persoanelor din spatiul public si astfel au tulburat ordinea si linistea publica;

- anterior datei de 26.08.2023, in urma comiterii unor infractiuni impotriva vietii membrilor grupului „#####” (referitor la ####### ####### si ######## #####) de catre membrii clanului „####”, impreuna cu inculpatii ####### ########## si ####### #####, in calitate de lideri decizionali ai grupului infractional „#####”, au luat hotararea de a comite acelasi gen de infractiuni impotriva membrilor clanului rival si au transmis-o in vederea punerii in aplicare membrilor executanti, astfel impreuna au hotarat perioada in care sa fie savarsite infractiunile, au stabilit modalitatea de comitere prin identificarea locului unde urmau sa se afle rivalii, s-au inarmat cu obiecte periculoase contondente taietoare/intepatoare/despicatoare si astfel la data de 26.08.2023, in jurul orei 07:40, s-au organizat membrii grupului infractional „#####”: (...), impreuna cu alte persoane neidentificate, participand un numar de aprox. 20 de persoane, si s-au deplasat cu mai multe autoturisme pe str. Remizei din #### #########, jud. ######## unde au acrosat cu intentia de a le suprima viata, rezultata din intensitatea acrosarii frontale si laterale, autoturismul marca #### Mondeo cu nr. de inmatriculare ## ## ### in care se aflau persoanele vatamate: ######## ###### #####, ######## #### si minorul ######## ######### #####, determinand deraparea autoturismului persoanei vatamate in afara drumului public, iar ulterior cand autoturismul persoanei vatamate s-a aflat pentru un scurt timp stationat, agresorii au exercitat acte de violenta impotriva acestora, precum lovirea cu sabia a caroseriei autoturismului in dreptul portierei de pe partea soferului, spargand si geamul, moment in care conducatorul al acestui autoturism a reusit sa-l reporneasca si sa se indeparteze, fiind urmarit de catre agresori atat pedestru, cat si cu autovehiculele;

Inculpatul este cercetat in cauza in stare de control judiciar, masura fiind mentinuta prin incheierea din data de 09.07.2024 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti.

In drept, potrivit art. 215 alin. 8 si 9 Cod procedura penala, in cursul urmaririi penale, procurorul poate dispune, din oficiu sau la cererea motivata a inculpatului, prin ordonanta, impunerea unor noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea sau incetarea celor dispuse initial, daca apar motive temeinice care justifica aceasta, dupa ascultarea inculpatului. Impotriva ordonantei procurorului, inculpatul poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, dispozitiile art. 213 aplicandu-se in mod corespunzator. Dispozitiile alin. (8) teza I se aplica in mod corespunzator si in procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii, cand judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata dispune, prin incheiere, la cererea motivata a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, dupa ascultarea inculpatului. incheierea poate fi contestata in conditiile art. 205 si, respectiv, art. 206, care se aplica in mod corespunzator.

De asemenea conform art. 215 alin. 2 lit. a Cod. proc. pen. organul judiciar care a dispus masura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: a) sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala, fixata de organul judiciar, decat cu incuviintarea prealabila a acestuia.

Prin raportare la aceste dispozitii legale apreciaza judecatorul ca motivele invocate de inculpat – dorinta de a petrece vacanta impreuna cu familia – constituie argumente pertinente pentru a aprecia asupra necesitatii modificarii interdictiei impuse acestuia de a nu depasi teritoriala a tarii.

######## judecatorul faptul ca documentele depuse la dosar fac dovada existentei unei rezervari pentru perioada solicitata de inculpat cat si a faptului ca serviciile de transport au fost deja achitate.

Totodata are in vedere judecatorul si atitudinea procesuala a inculpatului care a respectat cu strictete masura controlului judiciar si obligatiile impuse, s-a prezentat la fiecare termen de judecata si a avut un comportament procesual corespunzator inclusiv din perspectiva exercitarii drepturilor sale procesuale si procedurale si din perspectiva indeplinirii obligatiilor sale in cadrul procesului.

In conditiile in care se solicita prezenta inculpatului in ###### pentru o perioada scurta de timp, in vederea petrecerii timpului impreuna cu familia, judecatorul de camera preliminara apreciaza ca incuviintarea parasirii tarii in aceasta perioada nu afecteaza buna desfasurare a procesului penal, in contextul in care in cauza in care acesta este trimis in judecata nu sunt fixate termene, iar scopul masurii preventive a controlului judiciar este pe deplin indeplinit in continuare, chiar si in conditiile acestei incuviintari.

Pe de alta parte, in conditiile in care inculpatul se afla sub control judiciar de mai mult de 6 luni, iar pana la acest procesual, asa cum s-a aratat si anterior, a respectat intocmai dispozitiile judecatorului si obligatiile aferente masurii preventive in care se afla, s-ar ajunge la afectarea dispozitiilor art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ale cetateanului care garanteaza dreptul persoanei la viata familiala si privata, fara ca aceasta ingerinta a autoritatilor sa fie justificata pe baza necesitatii pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si libertatilor altora, intr-o societate democratica, asa cum prevede art. 8 alin 2 din Conventie, ingerinta nefiind, asadar, proportionala cu scopul vizat, nefiind pastrata in cazul dat justul echilibru intre interesul general al statului (buna desfasurare a procesului penal) si interesul particular al inculpatului (permisiunea de a pleca pentru prima data de cand este cercetat in prezenta cauza, pentru o scurta perioada de timp, in ######, pentru a petrece timp cu familia).

In ceea ce priveste riscul de sustragere a inculpatului apreciaza judecatorul ca acesta nu poate fi raportat exclusiv la natura infractiunilor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata ci trebuie avute in vedere si alte elemente cum ar fi, asa cum s-a aratat anterior, comportamentul procesual al inculpatului dar si circumstantele sale personale, inculpatul fiind casatorit, avand doi copii si un domiciliu stabil in tara. Pe de alta parte, inculpatul nu este la primul conflict cu legea penala astfel incat se poate presupune in mod rezonabil ca acesta cunoaste consecintele faptelor sale.

Cu privire la riscul de a fi implicat voluntar sau involuntar in conflicte, risc apreciat de ####### ca fiind unul ridicat prin raportare la profilul inclinat spre violenta al inculpatului, apreciaza judecatorul ca acest risc nu este conditionat neaparat de faptul ca inculpatul se afla in ####### sau in alta tara, neputand justifica in mod pertinent respingerea cererii sale.

Nefiind afectata asadar buna desfasurare a procesului penal, deziderat care trebuie avut in vedere in conformitate cu dispozitiile art. 202 alin 1 Cod procedura penala, nefiind afectat scopul masurii preventive sub care se afla in continuare inculpatul, judecatorul de camera preliminara apreciaza ca cererea formulata de acesta este fondata, motiv pentru care, in temeiul art. 215 alin. 9 C. proc. pen. raportat la art. 215 alin. 8 teza I C. proc. pen. aceasta va fi admisa si i se va incuviinta inculpatului parasirea teritoriului Romaniei, in perioada 04.08. – 11.08.2024 pentru a se deplasa in ######### ##### (######). in temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina statului".

Iata fragmente din sentinta prin care Judecatoria Ploiesti a mentinut hotararea penitenciarului de respingere a solicitarii Elenei Udrea de a fi lasata acasa pentru a sta macar o zi cu fetita sa (documentul integral este atasat la finalul articolului):

“Prin cererea adresata Judecatoriei Ploiesti si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. ####/281/2024 la data de 30.01.2024, petenta Udrea Elena Gabriela a solicitat instantei anularea deciziei Penitenciarului de Femei Ploiesti Targsorul Nou de a refuza acordarea permisiunii de iesire din penitenciar pentru o durata de o zi sau inaintarea unei propuneri catre ANP pentru permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, precum si incheierii nr. #/18.01.2024 pronuntata de judecatorul de supraveghere din cadrul Penitenciarului de Femei Ploiesti Targsorul Nou. De asemenea, petenta a solicitat obligarea Comisiei de acordare a recompenselor din cadrul Penitenciarului de Femei Ploiesti Targsorul Nou fie la acordarea directa a recompensei cu permisiune de iesire din penitenciar pentru o durata de o zi, fie la inaintarea propunerii de acordare a recompensei cu permisiunea de iesire din penitenciar pentru o durata de pana la 10 zile calendaristice consecutiv si maxim 30 de zile in total pentru anul 2024, precum si obligarea ANP la acordarea unei astfel de recompense.

(...)

Analizand contestatia petentei ##### ##### ######## impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate la Penitenciarul ploiesti nr. 6/18.01.2024, instanta constata urmatoarele:

In fapt, prin incheierea nr. #/18.01.2024 a judecatorului de supraveghere a privarii de liberate din Penitenciarul de Femei Ploiesti – Targsorul Nou a fost respinsa plangerea formulata de persoana condamnata ##### ##### ########, ca inadmisibila.

In drept, potrivit art. 56 din Legea nr. 254/2013, exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege. impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.

Drepturile persoanelor condamnate sunt reglementare in Capitolul V din Legea nr. 254/2013, impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de legea mentionata persoanele condamnate avand posibilitatea formularii plangerii la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, iar impotriva incheierii pronuntate, in baza art. 56 alin. (9) din Legea nr. 254/2013, persoana condamnata poate formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul.

Distinct de reglementarea drepturilor persoanelor condamnate, in cuprinsul Capitolului IX din Legea nr. 254/2013 sunt prevazute recompensele ce pot fi acordate persoanelor condamnate.

Analizand dispozitiile anterior mentionate, instanta constata ca nu exista identitate intre drepturile persoanelor condamnate, ce in mod obligatoriu trebuie respectate si cu privire la a caror nerespectare persoanele condamnate pot formula plangere, respectiv contestatie, si recompensele acordate acestora, ce constituie numai un beneficiu facultativ ce poate fi acordat persoanelor condamnate in anumite circumstante, dar a carui aplicare nu este obligatorie, ci lasata la aprecierea penitenciarului.

In privinta acordarii sau nu a recompenselor, legiuitorul nu a prevazut nicio cale de atac.

Potrivit art. 129 din Constitutie, exercitarea cailor de atac se poate realiza numai in „conditiile legii”.

Asadar, exercitarea unei cai de atac este posibila numai atunci cand aceasta este prevazuta in mod expres.

Prin lipsa prevederii unei cai de atac, in cazul de fata, nu se creeaza o situatie discriminatorie, deoarece, pentru a se ajunge la o asemenea concluzie, trebuie ca partile sa se afle in aceeasi situatie, iar obiectul cauzei este un element definitoriu ce justifica existenta unor situatii diferite. Totodata, in cauza nu este incalcat accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constitutie, chiar dispozitiile constitutionale (art. 129 din Constitutie) stabilind ca aceste drepturi sunt limitate la cazurile prevazute de lege.

Mai mult decat atat, fiind vorba despre un act administrativ (al penitenciarului) cu caracter individual, petentul avea posibilitatea de a-l ataca potrivit procedurii administrative, in contenciosul administrativ, in conformitate cu dispozitiile din Legea nr. 554/2004.

Totodata, instanta retine ca, in acord cu dispozitiile art. 208 din H.G. nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, recompensele constituie un mijloc de individualizare a regimului de executare a pedepsei privative de libertate ce se acorda detinutilor care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative, culturale sau terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sau de instruire scolara si formare profesionala, precum si celor care au prevenit producerea unor situatii de risc pentru siguranta penitenciarului sau a personalului, pentru alti detinuti, sau alte persoane, in conditiile art. 98 si 99 din ####. (...) Recompensele prevazute la art. 98 alin. (1) din #### se acorda, de regula, in mod gradual, astfel incat sa se asigure o crestere treptata a gradului de responsabilizare si libertate de miscare a acestora, in context stimulativ, precum si punerea in valoare, in egala masura, a tipurilor de recompense. (...) Procedura de lucru a comisiei prevazute la art. 98 alin. (2) din #### are la baza Sistemul de creditare a participarii detinutilor la activitati si programe de educatie, asistenta psihologica si sociala, la activitati lucrative, precum si in situatii de risc, stabilit prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

Coroborand toate aceste texte legale, in lumina considerentelor de ordin teoretic expuse, instanta retine ca plangerea intemeiata pe art. 56 din Legea ######## poate fi admisa numai atunci cand se constata o incalcare actuala a unuia din drepturile recunoscute de lege, consecinta fiind obligarea penitenciarului sa inceteze aceasta incalcare, fie prin inlaturarea sau modificarea unei masuri, fie prin luarea unor masuri.

Din interpretarea alin. (2) al art. 56 din Legea ######## rezulta ca, in ambele situatii, actiunile sau inactiunile administratiei penitenciarului trebuie sa vizeze drepturile expres prevazute de dispozitiile legale in vigoare, textul utilizand expresia „impotriva masurilor privitoare la drepturile prevazute de prezenta lege...”.

Pe cale de consecinta, nu poate forma obiectul plangerii intemeiate pe art. 56 din Legea ######## aspectul referitor la acordarea unei recompense, respectiv la inlocuirea unei recompense cu o alta recompensa, intrucat recompensa, indiferent de tipul sau, nu are caracterul unui drept recunoscut de lege persoanei condamnate cu obligatia corelativa din partea administratiei penitenciarului in sensul respectarii si asigurarii exercitiului acestui drept, ci are caracterul unui beneficiu a carui apreciere este lasata strict la latitudinea administratiei penitenciarului in masura indeplinirii conditiilor prevazute de lege.

Totodata, Legea nr. 254/2013, in art. 98 alin. (5) stabileste expres aceea ca directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor poate dispune, in situatii temeinic justificate, anularea recompenselor acordate de comisia prevazuta la alin. (2), actul emis fiind un act administrativ.

Concluzia in sensul ca recompensa nu are caracterul unui drept, ci al unui beneficiu acordat de lege se deduce din modul de reglementare a dispozitiilor art. 98 alin. (l) din Legea 254/2013, dispozitii conform carora „persoanelor condamnate (...) li se pot acorda urmatoarele recompense (...)”.

Fata de toate argumentele anterioare, instanta retine ca petenta invoca nerespectarea unor dispozitii legale in emiterea unei decizii individuale de catre o institutie – Penitenciarul Ploiesti, prin aceasta posibila nerespectare nefiindu-i incalcate drepturile petentului (acesta neavand dreptul de recompensare, recompensele si modalitatea de acordare a acestora nefiind circumscrise drepturilor persoanelor condamnate, asa cum s-a aratat, fiind doar o vocatie a persoanelor care executa pedepse privative de libertate). Astfel, dat fiind faptul ca cererea petentei nu vizeaza nerespectarea unui drept prevazut de lege, instanta considera ca incheierea nr. 6/18.01.2024 a judecatorului de supraveghere a privarii de libertate la Penitenciarul de Femei Ploiesti este legala si temeinica.

In ceea ce priveste argumentele apararii referitoare la o practica nationala ”gresita” de solutionare a contestatiilor formulate de penitenciar, sau de persoanele condamnate, instanta arata ca nu este in masura sa se pronunte cu privire temeinicia hotararilor pronuntate de instantele nationale.

Cu privire la o posibila incalcare a art. 8 si art. 13 ####, instanta arata ca acest argument nu poate fi primit, avand in vedere faptul ca persoana condamnata poate mentine in continuare contactul cu familia si poate beneficia pe viitor de permisiunea de iesire din penitenciar.

In final, referitor la situatia personala a condamnatei, instanta arata ca nu contesta importanta mentinerii legaturilor de familie dintre persoana condamnata si membrii de familie ai acesteia, insa instanta nu se poate substitui rolului legiuitorului si nu isi poate insusi competente care nu i-au fost atribuite prin lege.

In consecinta, pentru toate cele aratate mai sus,in baza art. 56 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, instanta va respinge ca neintemeiata contestatia formulata de ##### ##### ########, impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate la Penitenciarul Ploiesti nr. 6/18.01.2024”.

* Cititi integral incheierea Tribunalului Bucuresti prin care liderului clanului interlop Caran i-a fost modificat controlul judiciar si permis sa mearga in Grecia ca sa isi serbeze ziua de nastere

* Cititi integral incheierea Judecatoriei Ploiesti prin care Elenei Udrea i-a fost mentinut refuzul primind invoirea de a merge acasa pentru a-si vedea fetita