Actiune fara precedent la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Zeci de avocati, imbracati in robe, in frunte cu presedintele Uniunii, dr. Pompiliul Bota (foto) au protestat saptamana trecuta in fata sediului Curtii, acuzand faptul ca in pofida a sute de solutii de netrimitere in judecata si zeci de achitari, inca mai exista procurori care ii urmaresc pentru practicarea fara drept a profesiei de avocat. In numele celor peste 3000 de avocati ai UNBR-Bota s-a formulat si depus pe rolul CEDO o plangere impotriva statului roman, pe incalcarea sistematica a dreptului la un proces echitabil sii pentru lipsa de accesibilitate si previzibilitate. In plangere sunt aratate cu degetul Inalta Curte si fostul Procuror General Tiberiu Nitu, ca fiind artizanii unei actiuni de prigonire a avocatilor UNBR-Bota, cu nesocotirea jurisprudentei romane, in sensul ca pana in prezent 1447 de judecatori si procurori au pronuntat sute de hotarari de achitare si solutii de netrimitere in judecata pentru practicarea fara drept a profesiei de avocat.

Publicam in continuare fragmente din plangerea depusa la CEDO de cei peste 3000 de avocati de la UNBR-Bota:

DOMNULE PRESEDINTE

“Subscrisa, UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA, cu sediul in municipiul Bucuresti, str. Academiei, nr. 4-6, sectorul 3, CIF 20626000, in numele a 3000 de membri-avocati, prin presedinte de onoare avocat Bota Pompiliu, dorim sa va inaintam o plangere in temeiul art. 34 din Conventie si sa chemam in judecata Statul Roman pentru incalcarea art. 6 par. 1 din Conventie, art. 4(1) din Protocolul nr. 7 din 22/11/1984 la Conventie si art. 7 din Conventie cu privire la lipsa de accesibilitate si previzibilitate, cauza CEDO Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei.

Expunerea faptelor

La 17 ianuarie 1948, prin Legea nr. 3 (in vigoare si in prezent) au fost desfiintate toate barourile (corpuri de avocati) din Romania. Ulterior ele nu au mai fost constituite niciodata, prin niciun act jurisdictional sau normativ. Toate vechile barouri din Romania functioneaza acum in baza Legii nr. 51/1995, lege care doar organizeaza profesia de avocat si nu infiinteaza barourile (situatie recunoscuta de majoritatea magistratilor din Romania).

Pentru a completa lacunele legii avocaturii, cetateanul roman Bota Pompiliu a cerut si i s-a admis prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila inscrierea unei persoane juridice (Filiala Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia) la grefa Judecatoriei Tirgu Jiu, sub nr. 15/21.08.2003.

In dosarul nr. 79/PJ/2003 al Judecatoriei Tg. Jiu a prezentat statutul autentificat de notarul public, in care acest O.N.G. (organizatie non guvernamentala) a fost autorizat SA INFIINTEZE BAROURI.

Dupa pronuntarea hotararii CEDO din cazul BOTA vs. Romania - Referinta: 24057/03 si dupa modificarea Legii nr. 51/1995, Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat barouri in toate judetele tarii, in baza statutului autentificat de notar, avizat de Ministerul Public si incuviintat IREVOCABIL de judecator.

In lumina dispozitiilor art. 28 din Decretul nr. 31/1954, aceste barouri au dobandit personalitate juridica; ele s-au organizat si functioneaza in temeiul Legii nr. 51/1995, modificata.

La 20 iunie 2004, prin 42 Hotararea, Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat Baroul Bucuresti.

Niciun barou si niciun cabinet de avocat nu au fost desfiintate.

Astfel, avocatii nostri au dobandit calitatea de avocat conform prevederilor legii nr. 51/1995, modificata:

-sunt cetateni romani

-sunt absolventi ai facultatilor de drept

-s-au inscris intr-un barou legal infiintat

-au sustinut un examen de primire in profesie

-au depus juramantul

-exercita profesia in cadrul unui cabinet de avocat

Cu toate acestea, s-au formulat numeroase plangeri penale impotriva avocatilor nostri pentru exercitare fara drept a profesiei de avocat.

1447 magistrati (663 procurori si 784 judecatori) au pronuntat:

-663 solutii de netrimitere in judecata

-confirmate de 483 instante judecatoresti

-51 achitari (97 judecatori)

- practica unitara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - 9 decizii penale definitive:

- Decizia nr. 4751 din 15 octombrie 2007

- Decizia nr. 5321 din 7 noiembrie 2007

- Decizia nr. 5374 din 9 noiembrie 2007

- Decizia nr. 5797 din 4 decembrie 2007

- Decizia nr. 2094 din 10 iunie 2008

- Decizia nr. 1561 din 7 mai 2008

- Decizia nr. 3271 din 22 septembrie 2010

- Decizia nr. 3507 din 7 octombrie 2010

- Decizia nr. 3516 din 8 octombrie 2010.

In decizia penala definitiva nr. 1561 din 7 mai 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este achitat un avocat cu precizarea ca a exercitat in mod legal profesia de avocat.

- Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia penala definitiva de achitare nr. 3516 din 08 octombrie 2010, mentine Sentinta penala nr. 61 din 21 iulie 2009 a Curtii de Apel Brasov in care se statueaza:

-,,inculpata serban Cernat Claudia indeplineste toate conditiile de ordin subiectiv pentru a exercita profesia de avocat”

-,,nu se poate reprosa inculpatei ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat”

-,,nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia.”

Majoritatea magistratilor au statuat legalitatea barourilor noastre. Mai mult, unii magistrati au recunoscut in solutii si hotarari judecatoresti, ca:

- vechea uniune a barourilor si toate barourile vechi din Romania au fost desfiintate prin Legea nr. 3 din 17 ianuarie 1948 (in vigoare si acum)

- vechile barouri nu s-au mai constituit, nu au nici lege de infiintare, nici hotarare judecatoreasca de infiintare, nu poseda nici act constitutiv, nici statut

- barourile noastre au fost infiintate, au statut si act constitutiv si functioneaza in mod legal.

A se vedea:

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 707 din 12 mai 2010, care confirma Rezolutia nr. 4130/P/2007 din 30.01.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti: ,,Spre deosebire de Baroul Bucuresti ,,traditional” care nu are o lege de infiintare ori o hotarare judecatoreasca de infiintare ori un act constitutiv, noul Barou Bucuresti(Bota) exista si functioneaza in baza acestor acte.”

- Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia penala definitiva de achitare nr. 347 din 24 martie 2011, care a statuat ca Guti Lucian-Florin nu practica fara drept profesia de avocat si nu poate fi condamnat deoarece: ,,lipseste atat latura obiectiva cat si latura subiectiva a infractiunii.”... ,,Din nicio dispozitie nu rezulta care sunt atributele de identificare ale acestei unice entitati juridice U.N.B.R.”... ,,...pentru a stabili care dintre barouri, cel reprezentat de partea vatamata sau cel din care face parte inculpatul este constituit in cadrul sau in afara acestei uniuni, la care face referire legea, spre a considera actele de constituire ale unuia sau altuia ca fiind nule.”

- sentinta penala definitiva nr. 1251 din 15 decembrie 2010 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti: ,,Legea nr. 3 din 17 ianuarie 1948 a desfiintat vechile barouri si U.N.B.R.”... ,,actele normative ulterioare legii 3/1948 trebuiau sa prevada in mod expres infiintarea barourilor si a uniunii barourilor” … ,,in mod logic singura concluzie care se impune este ca prin aceste acte normative nu s-a infiintat nici o noua structura a avocatilor din Romania.” … ,,nici Legea 51/1995 nu contine prevederi referitoare la infiintarea de noi structuri ale avocatilor.” ... ,,Baroul Bucuresti si U.N.B.R. ( Bota) sunt infiintate legal din anul 2004, nu au fost desfiintate, s-au organizat si functioneaza in baza Legii 51/1995.” …. ,,la cererea U.N.B.R. - Bota, parchetul a solicitat U.N.B.R. (Florea) sa inainteze in fotocopie documentele de infiintare, insa aceasta nu a putut prezenta documentele respective.”

Ulterior s-au pronuntat doua hotarari judecatoresti de condamnare cu privire la acuzatia de exercitare fara drept a profesiei de avocat prevazuta de art. 281 Cod penal:

1. Sentinta penala nr. 538 pronuntata de Judecatoria Deva in data de 5 aprilie 2012 in dos. nr. 002147/221/2007**, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 722 din 29 mai 2012, pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia prin care Bota Pompiliu a fost condamnat pentru fapte legate de exercitarea fara drept a profesiei de avocat prevazuta de art. 281 Cod penal.

2. Sentinta penala nr. 621 pronuntata de Judecatoria Oradea la 29 aprilie 2013 in dos. nr. 5857/271/2012^ casata in parte de Curtea de Apel Oradea prin decizia penala nr. 40/R/2014 din 17 ianuarie 2014 prin care Magyar Sandor a fost condamnat pentru fapte legate de exercitarea fara drept a profesiei de avocat prevazuta de art. 281 Cod penal.

Ca atare, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul art.471 din Codul de procedura penala a inaintat Presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie cererea de recurs in interesul legii Nr. 2969/C/2014/244/III-5/2015 in vederea interpretarii si aplicarii unitare a dispozitiilor art.348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), in ipoteza exercitarii activitatilor specifice profesiei de avocat de catre persoane care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de Legea nr.51/1995, republicata.

Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Nitu Tiberiu, nu a luat legatura cu uniunea noastra. Mai mult, el s-a antepronuntat inca din anul 2010 cand era Adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel: ,,Rivalii,, nostri din avocatura i s-au plans ca un procuror ,,a indraznit,, sa dea o solutie in care a dispus netrimiterea in judecata a lui Bota Pompiliu si a colegilor sai, cu niste concluzii ,,periculos de adevarate,,:

Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti - nr. 4130/P/2007 din 30.01.2009 a statuat despre avocatii nostri:

-,,nu pot fi asimilati persoanelor care exercita fara drept profesia de avocat”

-,,detin documente care ii autorizeaza la exercitarea profesiei de avocat”
-Legea nr. 3 din 1948 a desfiintat toate barourile ,,traditionale”

-Legea 51/1995 nu infiinteaza barourile

-,,Spre deosebire de Baroul Bucuresti ,,traditional” care nu are o lege de infiintare ori o hotarare judecatoreasca de infiintare ori un act constitutiv, noul Barou Bucuresti(Bota) exista si functioneaza in baza acestor acte.”

Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, nr. 4130/P/2007 din 30.01.2009 a fost confirmata definitiv cu autoritate de lucru judecat prin:

- rezolutiile prim-procurorului Parchetului d. p. l. Judecatoria Sect. 5 Bucuresti:

- nr. 261/II-2/2009 din 23 februarie 2009

- nr. 263/II-2/2009 din 23 februarie 2009

- Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sentinta penala nr. 726 din 28 aprilie 2009

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 1109R din 25 august 2009

- rezolutia prim-procurorului Parchetului d. p. l. Judecatoria Sect. 5 Bucuresti

- nr. 2235/II-2/2009 din 15.12.2009

- Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sentinta penala nr. 365 din 17 martie 2010

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 707 din 12 mai 2010.

Procurorul Nitu Tiberiu, Adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit cu de la sine putere ca toate aceste rezolutii si hotarari judecatoresti definitive si inatacabile sunt ,,nejuridice,,!

Domnul NItU ,,s-a inteles,, cu doamna IULIANA NEDELCU, procuror sef de sectie in Parchetul ICCJ sa ,,examineze,, si sa ,,decreteze,, ilegalitatea acestor acte jurisdictionale, dispunand prin Rezolutia nr. 1099/C din 14 iunie 2010, urmatoarele:

-examinarea rezolutiei Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti -nr. 4130/P/2007 din 30.01.2009, precizandu-se (inainte de de examinare!!!) ca:

-,,aceasta contrazice decizia XXVII/2007 a ICCJ”

-,,necesitatea unui act constitutiv al formei de organizare a profesiei de avocat”(!?!).

Din acest moment se poate considera despre procurorul Nitu Tiberiu urmatoarele:

1.oficial a luat la cunostinta ca UNBR si barourile noastre exista, sunt legale si functioneaza in conformitate cu Constitutia Romaniei si legea de organizare a profesiei de avocat – Legea nr. 51/1995

2. a aflat ca avocatii nostri au dobandit calitatea de avocat si exercita profesia de avocat conform Legii nr. 51/1995

3. a luat la cunostinta ca UNBR si barourile traditionale au fost desfiintate prin Legea nr. 3 din 1948, nu au nici statut, nici act constitutiv, nici hotarare judecatoreasca de infiintare

4. a hotarat sa ajute aceste structuri sa isi ,,fabrice,, acte de infiintare - ,,necesitatea unui act constitutiv al formei de organizare a profesiei de avocat”(!?!)

5. a hotarat sa ii trimita in judecata pe toti avocatii nostri !

In cateva ore s-a redactat referatul Serviciului Judiciar penal al PICCJ din 16 iunie 2010 al dos. nr. 1099/C/2568/III-7/2010, din care citam urmatoarele falsuri si ineptii:

,,Argumentul desfiintarii barourilor prin Legea nr. 3/1948, respectiv faptul ca barourile Bota nu au fost desfiintate sau declarate ilegale de catre nicio instanta... O asemenea concluzie este nejuridica si formulata cu ignorarea reglementarii privind infiintarea persoanei juridice,,

,,Asadar, este evident ca U.N.B.R. si barourile care o compun au o lege de infiintare; un asemenea serviciu auxiliar justitiei nu poate fi infiintat prin hotarare judecatoreasca, act constitutiv, asa cum se afirma nejuridic in rezolutia nr.4130/P/2007,,

,,Indiferent daca aceasta lege foloseste sau nu termenul de infiintare, ea este un act de infiintare, conform art 28 litera a din Decretul nr. 31/1954,

Deci Legea nr. 51/1995 este un act legal valabil emis de infiintare a actualelor structuri in care functioneaza avocatura si se exercita profesia de avocat.,, (?!)

Aceste concluzii false au fost transmise tuturor parchetelor din tara pentru a fi inculpati toti avocatii nostri.

Executand intocmai ordinele de la Bucuresti, procurorii obedienti au dat rechizitorii copiate (,,copy paste,,) dupa elucubratiile sefului suprem pe care unii judecatori tineri le-au confirmat pe fond, probabil de frica.

Judecatorii Curtilor de Apel nu au putut fi pacaliti cu aceste ineptii; au casat hotararile de fond si au decis achitarea, a se vedea:

- Sentinta penala de condamnare din 25.11.2011 a Judecatoriei Negresti-Oas – (,,copy paste,, rechizitoriul) a fost casata prin Decizia penala definitiva de achitare nr. 270 din 8 martie 2012 a Curtii de Apel Oradea.

Aceeasi soarta a avut-o rechizitoriul colegului nostru Bejan Costica (copie fidela a referatului din 16 iunie 2010 - dos. nr. 1099/C/2568/III-7/2010) care a fost insusit tot ,,copy paste,, de instanta de fond care l-a condamnat - Sentinta penala de condamnare nr. 426 din 08.09.2011 a Judecatoriei Tecuci.

Totusi, Curtea de Apel Galati -Decizia pen. definitiva nr. 467 din 2 aprilie 2012 a casat sentinta pen. de condamnare si l-a achitat, considerandu-l avocat:,,Faptul ca prin decizia nr. XXVII / 2007 a I.C.C.J. s-a admis recursul in interesul legii s-a statuat ca asistenta juridica acordata in procesul penal unui invinuit sau inculpat de o persoana care care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995 modificata si completata prin Legea nr. 255/2004 echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia, nu echivaleaza cu desfiintarea Baroului din care face parte inculpatul Bejan Costica si, pe cale de consecinta, nu scoate in afara legii activitatea desfasurata de inculpat.”

Nedesfasurand asistenta juridica in afara legii, activitatea inculpatului Bejan Costica nu se constituie intr-o conduita ce aduce atingerea unei relatii sociale privitoare la o valoare care este ocrotita de legea penala, situatie ce ar reliefa latura obiectiva a infractiunii prev. de art. 281 Cod penal si ar constitui un element constitutiv al acestei infractiuni.

Activitatea de asistenta juridica desfasurata de inculpatul Bejan Costica, neindeplinind conditiile existentei unui element constitutiv al infractiunii de exercitare fara drept a unei profesii prev. de art. 281 Cod penal, va constitui unul din cazurile in care exercitarea actiunii penale este impiedicata, respectiv cel prevazut de art. 10 alin. 1, lit. d din Codul de procedura penala.

In baza art. 11 pct. 2 lit a Cod procedura penala in referire la art. 10 alin. 1 lit d Cod de procedura penala, va dispune achitarea inculpatului Bejan Costica pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 281 Cod penal.”

Mentionam ca referatul Serviciului Judiciar penal al PICCJ din 16 iunie 2010 al dos. nr. 1099/C/2568/III-7/2010 se poate gasi si in Dosarul penal nr. 117/1/2011 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Ulterior, in anul 2014 Nitu Tiberiu a ajuns Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a dispus emiterea NOTEI nr. 2969/C/2014 a Serviciului de indrumare si Control din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie prin care ii obliga pe procurorii tuturor Curtilor de Apel:

- sa ni se interzica exercitarea profesiei de avocat

- sa preia toate dosarele penale de la parchetele judecatoriilor

- si sa ne trimita in judecata: ,,se interzice acordarea de asistenta juridica de catre persoane care fac parte din structuri destinate practicarii acestei activitati, fara suport legal,(?) constituite cu incalcarea Legii nr. 51/1995,,

Prin aceasta ,,nota de indrumare,, Nitu ii ameninta direct pe procurorii care nu se supun (cu litere ingrosate – bold-uite):,,Mentionam ca, potrivit Regulamentului de organizare al parchetelor, art. 47 alin. 2 lit. i, Serviciul de indrumare si Control din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in conformitate cu disp. art. 65 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciara, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, efectueaza activitati de coordonare si control la parchete si propune masuri de inlaturare a deficientelor constatate, inclusiv sesizare Inspectiei Judiciare.,, (!?!)

De teama Inspectiei judiciare a CSM, procurorii au dat zeci de rechizitorii, bazate pe aceleasi teorii false.

Ulterior, IN CADRUL ACELUIAsI DOSAR nr. 2969/C/2014, Nitu Tiberiu, in calitate de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a formulat Cererea de recurs in interesul legii Nr. 2969/C/2014/244/III-5/2015 inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dos. nr. 10/2015.

Iata modul in care a reusit sa induca in eroare instanta suprema, prin falsuri, minciuni si teorii care nu pot rasturna efectele unor hotarari judecatoresti definitive si/sau irevocabile intrate in puterea lucrului judecat:

1).. Cu rea credinta, Procurorul General al Parchetului ICCJ invoca jurisprudenta CEDO ,,cauza Bota vs Romaniei,, din 12.10.2004, afirmand in fals ca este publicata in Monitorul Oficial !

Precizam ca Decizia CEDO de admisibilitate nr. 24057/2003 Bota vs Romania

- nu este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, conform adresei R. A. MONITORUL OFICIAL – nr. 619 e din 22 iunie 2015

- nu este tradusa de traducatori autorizati de Ministerul Justitiei ! conform Adresei Ministerului Justitiei nr. 50440 din 19 iunie 2015

- a se vedea si adresele Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4849/1154 din 5 martie 2013 si nr. 5495/1154 din 6 martie 2013:

,,subliniem ca singura traducere oficiala a hotararilor CEDO este varianta de traducere care apare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.”

Totodata, cauza CEDO ,,Bota vs Romaniei,, :

- se refera la desfiintarea ONG-ului ,,Asociatia Bonis Potra Deva”

- nu se refera la ONG-ul ,,Filiala Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia”, ONG care a infiintat barourile noastre

- avocatii nu sunt si nu au fost inscrisi in ONG-ul ,,Asociatia Bonis Potra Deva”

- nu constata ilegalitatea barourilor noastre si nu le desfiinteaza

- nu poate constata ,,infiintarea niciunei UNIUNI de barouri sau avocati,, in baza Legii nr. 51/1995 pentru ca nu poate adauga la o lege ceva ce nu prevede (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus) !

2). Cererea de recurs in interesul legii Nr. 2969/C/2014/244/III-5/2015 formulata de Procurorul General nu reprezinta un studiu comparativ al unor hotarari judecatoresti de condamnare si achitare, ci este o teorie (copy paste) a procurorilor Nitu Tiberiu si Iuliana Nedelcu din 16 iunie 2010:

- referatul Serviciului Judiciar penal al PICCJ din 16 iunie 2010 al dos. nr. 1099/C/2568/III-7/2010

- si Rezolutia Adjunctului Procurorului General al P. I.C.C.J. nr. 1099/C din 14 iunie 2010.

La acea vreme ( 2010 ) cand dl NItU TIBERIU era Procuror Gen. Adj. al Parchetului ICCJ, nu existau decat hotarari judecatoresti de achitare !

3). Tot cu rea credinta, Procurorul General al Parchetului ICCJ dezinformeaza din nou inalta Curte invocand in fals ca avocatii nostri au fost achitati in toate hotararile doar ... ,,motivat de lipsa formei de vinovatie prevazute de lege, respectiv a intentiei...,,

Ori, sunt zeci de hotarari judecatoresti de achitare si/sau de netrimitere in judecata in care ni se recunoaste si calitatea de avocat:

- Curtea de Apel Craiova-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 700/15 mai 2015: ,,Curtea mai constata ca inculpatul Criveanu Constantin a fost autorizat sa exercite aceasta profesie, potrivit Legii nr.51/1995 (de organizare a profesiei de avocat). Pe de alta parte, baroul din care face parte inculpatul a fost infiintat printr-o hotarare judecatoreasca pronuntata inainte de modificarea Legii nr.51/1995 prin Legea nr.255/2004, hotarare care a ramas definitiva si irevocabila fara a fi fost desfiintata in baza vreunei legi, pentru a scoate in afara legii aceasta entitate. Imprejurarea ca prin decizia nr.27/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a statuat ca asistenta juridica acordata in procesul penal unui invinuit sau inculpat de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr.51/1995 modificata si completata prin Legea nr.255/2004, echivaleaza cu lipsa de aparare a acestuia, nu poate constitui temei pentru desfiintarea baroului din care face parte inculpatul Criveanu Constantin si pe cale de consecinta, nu scoate in afara legii activitatea desfasurata de acesta.

Curtea apreciaza ca singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca persoana imputernicita sa exercite activitatea de asistenta juridica, este aceea de a detine calitatea de avocat, inculpatul detinand astfel documentatia specifica ce-i confera dreptul de a exercita profesia de avocat.

De asemenea, cata vreme entitatea juridica din care face parte inculpatul nu a fost declarata in afara legii, iar UNBR - Structura Bota face parte dintr-o uniune ce poarta denumirea de Uniunea Barourilor din Romania, Curtea apreciaza ca activitatea desfasurata de inculpat nu este una ilicita, astfel incat nu se poate retine ca acesta ar fi desfasurat activitati specifice profesiei de avocat fara drept, in conditiile in care pe parcursul juridic ce a fost urmat a avut la baza o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila nedesfiintata pana in prezent.

Asa fiind, Curtea constata ca, in cauza, nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de exercitare fara drept a calitatii de avocat prev.de art.26 alin.l din Legea nr.51/1995 rap.la art.28l Cod penal anterior, nici din perspectiva realizarii laturii obiective a infractiunii - exercitarea fara drept a unei profesii pentru care legea prevede autorizatie ori exercitarea acesteia in alte conditii decat cele legale deoarece nu sunt indeplinite cerintele esentiale atasate elementului material al laturii obiective al acestei infractiuni.

In raport de imprejurarile susmentionate, Curtea constata ca nici din perspectiva analizarii laturii subiective a infractiunii, inculpatul Criveanu Constantin nu a actionat cu forma de vinovatie prevazuta de lege pentru angajarea raspunderii penale cu privire la savarsirea infractiunii de exercitare fara drept a profesiei de avocat, acesta neputand fi asimilata unei persoane care desfasoara activitati specifice unei profesii sau unei activitati fara drept, deoarece detine documentatia specifica ca ii confera dreptul de a exercita profesia de avocat.”

- Curtea de Apel Galati-Dec. pen. definitiva de achitare nr. 467 din 2.04.2012: ,,Din continutul textului de lege invocat, rezulta ca singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca persoana imputernicita sa exercite activitatea de asistenta juridica, este aceea de a detine calitatea de avocat.

In aceste conditii, este incontestabil faptul ca legitimitatea dobandirii acestei calitati de catre inculpatul Bejan Costica nu poate fi pusa la indoiala, din moment ce parcursul juridic ce a fost urmat a avut la baza o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care nu a fost desfiintata pana in prezent in baza unei legi.

Nedesfasurand asistenta juridica in afara legii, activitatea inculpatului Bejan Costica nu se constituie intr-o conduita ce aduce atingere unei relatii sociale privitoare la o valoare care este ocrotita de legea penala situatie care ar reliefa latura obiectiva a infractiunii prev. de art. 281 Cod penal si ar constitui un element constitutiv al cestei infractiuni.

In baza art. 11 pct. 2 lit a Cod procedura penala in referire la art. 10 alin. 1 lit d Cod de procedura penala, va dispune achitarea inculpatului Bejan Costica pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 281 Cod penal.”

- Inalta Curte de Casatie si Justitie – Decizia penala definitiva de achitare nr. 3516 din 8 octombrie 2010 (dos. nr. 1332/64/2007):

-,,nu se poate reprosa inculpatei ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat”

-,,nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia.”

- Curtea de Apel Alba Iulia–Dec. pen. def. de achitare nr. 347 din 24.03.2011:,,lipseste atat latura obiectiva cat si latura subiectiva a infractiunii.”

- Curtea de Apel Brasov - decizia penala definitiva nr. 234R din 7 aprilie 2010: ,,instanta constata ca invinuitul nu a exercitat fara drept profesia de avocat ... in calitate de avocat al SC Marinescu, el indeplinind conditiile exercitarii profesiei de avocat la acea data, impuse de Legea nr. 51/1995. Actele emise de Baroul Brasov infiintat in 2004 (adeverinta nr 42/16.07.2004 a Baroului Brasov, procesele verbale privind depunerea juramantului (f 210) si privind sustinerea examenului de admitere in avocatura (f 211) nu sunt fictive, ele producand efecte juridice,ca atare, lipsind elementul „exercitarii fara drept„ a profesiei de avocat de catre invinuit si lipseste elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazuta de art.281 Cod penal. In ceea ce priveste latura subiectiva instanta retine ca si aceasta lipseste in ceea ce-l priveste pe invinuit.,,

Nitu Tiberiu afirma tot in fals ca barourile noastre s-ar fi constituit in cadrul asociatiilor ONG, iar odata cu desfiintarea acestor ONG-uri se considera ca sunt desfiintate si toate barourile noastre ! : ,,In consecinta, actele de infiintare ale asociatiilor in cadrul carora s-au constituit ulterior barourile Bota, au fost desfiintate.,, Ori, este de notorietate ca legea civila nu poate retroactiva, iar dizolvarea acestor ONG-uri nu are niciun efect asupra existentei de jure a barourilor !

A se vedea si:

ART. 198 alin. (1) Cod civil ,,De la data la care hotararea judecatoreasca de constatare sau declarare a nulitatii a devenit definitiva, persoana juridica inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare.,,

ART. 199 alin. (1) Cod civil ,,Constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii nu aduce atingere actelor incheiate anterior in numele persoanei juridice de catre organele de administrare, direct sau prin reprezentare, dupa caz.,,

- Tribunalul Bucuresti – Decizia civila definitiva nr. 1326 din 19 decembrie 2014 a statuat:,,Nu se poate solicita constatarea nulitatii absolute a unor institutii, ci doar a actelor juridice care au stat la baza infiintarii lor. De asemenea nu se poate constata nulitatea unor institutii, iar actele in baza carora au fost infiintate sa ramana valabile. Dupa cum a aratat chiar reclamanta,,,Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (Bota) a fost infiintata prin hotarare judecatoreasca si nu poate fi introdusa o actiune prin care sa se constate nulitatea acestei institutii fara a se aduce atingere hotararii judecatoresti care a infiintat-o si care nu poate fi atacata decat potrivit cailor stabilite de lege.”

Apelanta a invederat ca actul prin care se presupune ca a fost infiintata U.N.B.R. (Baroul Bota) a fost desfiintat in caile de atac, hotararea primei instante fiind si din acest punct de vedere criticabila. Din inscrisurile prezentate rezulta ca in perioada 2002 -2003 au fost admise de catre instantele judecatoresti cererile de inscriere a trei asociatii in statutul carora se mentioneaza printre obiectivele enumerate si infiintarea de barouri, respectiv:

1,prin incheierea pronuntata in Camera de Consiliu, la data de 23 august 2002, de catre Judecatoria Alba Iulia, in dosarul nr. 5325/2002, s-a dispus inscrierea asociatiei "Figaro Potra" in registrul aflat la grefa instantei;

2.prin incheierea nr. 31 A pronuntata la data de 5 august 2002, de catre Judecatoria Deva, in dosarul nr. 5234/2002, s-a dispus inscrierea asociatiei de binefacere "Bonis Potra" in registrul aflat la grefa instantei;

3.prin incheierea pronuntata la data de 30 iulie 2003, de catre Judecatoria Targu-Jiu, in dosarul nr. 79/PJ/2003, s-a dispus inscrierea Filialei Balesti Gorj a Asociatei "Figaro Potra" in registrul aflat la grefa instantei;

iar apelanta a probat desfiintarea ulterioara doar a incheierilor pronuntate in dosarele nr. 5325/2002 al Judecatoriei Alba Iulia si nr.5234/2002 al Judecatoriei Deva, prin deciziile nr. 6618 si 6619 pronuntate in cele doua dosare amintite la data de 26.11.2004, de catre Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala a inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Din moment ce nu s-a dovedit si desfiintarea ulterioara a incheierii pronuntata la data de 30 iulie 2003, de catre Judecatoria Targu-Jiu in dosarul nr. 79/PJ/2003, prin care s-a autorizat functionarea unei asociatii avand drept scop infiintarea de barouri, argumentul primei instante este pe deplin valabil si nu se impune a fi reformat. Apelanta mai sustine cu privire la capatul al patrulea al cererii sale ca nulitatea solicitata a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (Baroul Bota) se impune a fi pronuntata in temeiul art. 196 din noul Cod Civil. si in ipoteza in care acest temei de drept ar fi fost invocat prin cererea de chemare in judecata posibilitatea atacarii in justitie pentru nulitate a acestei persoane juridice nu ar fi putut fi recunoscuta de catre instanta de judecata. Apreciem ca in stabilirea regimului juridic al nulitatii acestui organ de conducere al profesiei de avocat, raman incidente dispozitiile din Legea nr. 51/1995, textul de lege invocat initial de catre apelanta-reclamanta in justificarea pretentiilor sale nefiind golit de continut prin aparitia noilor reglementari.Se impune astfel a fi stabilit continutul corelatiei dintre regula generala si regulile speciale....in determinarea continutului acestei corelatii trebuie sa pornim de la faptul ca norma inscrisa in art. 196 din NCC, care instituie regula generala privind posibilitatea anularii persoanelor juridice, este o norma generala, iar normele care reglementeaza regimul juridic aplicabil Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si Barourilor si care instituie conditiile in care se poate solicita constatarea nulitatii acestor organe de conducere, sunt norme speciale. Plecand de la aceasta premisa, este lesne de inteles ca intre regula generala, pe de o parte, si regula speciala instituita de Legea nr. 51/1995 in cazul organizarii si exercitarii profesiei de avocat, pe de alta parte, exista un raport care cade sub incidenta regulii: generalia specialibus non derogant si, respectiv, specialia generalibus derogant. Prin urmare aceasta regula speciala trebuie aplicata cu prioritate pentru ipoteza pentru care a fost instituita, chiar daca art. 196 din NCC prevede ca poate fi dispusa nulitatea persoanei juridice.,,

Am solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa ne permita studierea Dos. nr. 10/2015, dar nu ni s-a permis nici sa il studiem, nici sa depunem nicio copie de pe nicio alta hotarare judecatoreasca. De asemenea am solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa ne permita prezenta la proces prin reprezentant sau avocat, dar nici aceasta cerere nu ni s-a admis.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a refuzat sa solutioneze apelul nostru si ne-a trimis o adresa prin Biroul de relatii cu publicul (!) ca nu ni se permite nici accesul la acest dosar, nici prezenta in sala de judecata.

In Dos. nr. 10/2015 un complet de 26 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) a admis cererea de recurs in interesul legii si prin decizia nr. 15 din data de 21.09.2015 a stabilit:

Admite recursul in interesul legii. In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 348 din Codul penal stabileste: "Fapta unei persoane care exercita activitati specifice profesiei de avocat in cadrul unor entitati care nu fac parte din formele de organizare profesionala recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii sau activitati prevazuta de art. 348 Cod penal." Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedura penala.

Din completul de judecata care a admis cererea de recurs in interesul legii au facut parte si urmatorii judecatori incompatibili:

- Domnisoara judecator Rodica Aida Popa, care in opinie separata, l-a condamnat pe inculpat in decizia penala definitiva nr. 1561 din 7 mai 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

- judecatorii Sandel Lucian Macavei si Geanina Cristina Arghir au facut parte din completul de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie care in dos. nr. 1332/64/2007 au pronuntat Decizia penala definitiva de achitare nr. 3516 din 8 octombrie 2010 statuand calitatea de avocat a inculpatei serban-Cernat Claudia:

-,,inculpata serban-Cernat Claudia indeplineste toate conditiile de ordin subiectiv pentru a exercita profesia de avocat”

-,,nu se poate reprosa inculpatei ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat”

-,,nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia.”

Practic, judecatorii Sandel Lucian Macavei si Geanina Cristina Arghir si-au modificat propria jurisprudenta constatand:

- ca nu au procedat corect cand au achitat-o pe colega noastra serban-Cernat Claudia

- recunoscand imprejurarea in care au comis o eroare judiciara cand au dispus in unanimitate ca doamna serban-Cernat Claudia nu numai ca este nevinovata, dar chiar are calitatea de avocat!

Doamna avocat Cernat a mai fost o data achitata definitiv de Curtea de Apel Brasov prin decizia penala definitiva nr. 789/R din 24.11.2009.

Alti judecatori care s-au pronuntat in favoarea noastra: Ionut Matei si stefan Pistol din completul de judecata care a admis cererea de recurs in interesul legii Nr.2969/C/2014/244/III-5/2015 si-au incalcat propria jurisprudenta si evident jurisprudenta instantei de ultim grad, vezi:

- Cauza CEDO Tudor Tudor vs Romania (M. Of. nr. 778 din 13/11/2009)

Am declarat apel impotriva acestei hotarari, in temeiul art. 6 par. 1 din Conventie si art. 21 din Constitutia Romaniei, articol pe care am cerut sa fie aplicat direct conform:

DECIZIEI CURtII CONSTITUTIONALE nr. 486 din 2 decembrie 1997 (MONITORUL OFICIAL NR. 105 din 6 martie 1998): ,,Admite exceptia de neconstitutionalitate invocata de R. I. in Dosarul nr. 3.298/1997 al Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti si constata ca art. 278 din Codul de procedura penala este constitutional numai in masura in care nu opreste persoana nemultumita de solutionarea plangerii impotriva masurilor sau actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta si care nu ajung in fata instantelor judecatoresti sa se adreseze justitiei in temeiul art. 21 din Constitutie,ce urmeaza sa se aplice in mod direct. Definitiva si obligatorie.,,

Am cerut Inaltei Curti de Casatie si Justitie admiterea apelului si desfiintarea deciziei nr. 15 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 21.09.2015 in dos. nr. 10/2015, ca:

- netemeinica si nelegala

- insuficient motivata, chiar confuza si lipsita de accesibilitate si previzibilitate conform art. 8 – 11 din Conventie.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a refuzat sa solutioneze apelul nostru.

In concluzie ICCJ cere condamnarea tuturor avocatilor nostri desi nici hotararea judecatoreasca irevocabila pronuntata in dos. nr. 79/PJ/2003 al Judecatoriei Tg. Jiu, nici cele 42 Hotarari din 27.06.2004 prin care Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat cele 42 Barouri NU AU FOST DESFIINtATE.

UNBR si barourile noastre exista, se organizeaza conform Legii nr. 51/1995 si NU MAI POT FI DESFIINtATE.

Pentru simplul motiv ca Legea nr. 51/1995 nici nu infiinteaza, nici nu desfiinteaza barouri vezi Tribunalul Bucuresti – Decizia civila definitiva nr. 1326 din 19 decembrie 2014.

Mutatis mutandis Decizia Curtii Constitutionale nr.1055/2008:

,,Modificarile succesive ale Legii nr. 51/1995 (de organizare a profesiei de avocat) nu au produs niciun efect asupra hotararii judecatoresti prin care s-a autorizat functionarea unei asociatii ce avea drept scop infiintarea de barouri.”

,,incetarea prin efectul legii, de drept, a unei persoane juridice autorizata prin hotarare judecatoreasca sa desfasoare o anume activitate este neconstitutionala:

,,legiuitorul nu poate sa dispuna nici chiar prin lege asupra unui drept castigat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

,,Chiar daca principiul puterii de lucru judecat nu este un principiu constitutional, incalcarea lui contravine principiului separatiei puterilor in stat, intrucat legiuitorul nu poate desfiinta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, intervenind astfel in procesul de realizare a justitiei.”

Presedinte de onoare, avocat Bota Pompiliu