Emotiile sunt tot mai mari pe masura ce se apropie alegerile de luni, 18 septembrie 2023, pentru conducerea Baroului Bucuresti. In aceste conditii, avocatii Silvana Racoviceanu (foto stanga) si George Moloman (foto dreapta) – consilieri atat in Baroul Bucuresti, cat si in Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – au dat mesaje de forta pentru toti confratii care vor vota luni.

Prezenti vineri, 18 septembrie 2023, in emisiunea „Dezbateri cu Razvan Savaliuc” realizata de Asociatia Lumea Justitiei, avocatii Racoviceanu si Moloman si-au exprimat sustinerea publica pentru prodecanul Daniel Fenechiu, candidat la functia de decan al Baroului Bucuresti.

George Moloman a subliniat implicarea lui Fenechiu in proiectele Baroului Bucuresti si mai ales rapiditatea cu care a reusit sa coalizeze in jurul lui oameni importanti – atat din barou, cat si din uniune – cu care sa lucreze la acele proiecte.

Mai mult: Silvana Racoviceanu a afirmat ca s-ar putea sa se retraga din Consiliul Baroului Bucuresti in ipoteza in care Fenechiu nu va fi ales decan.

In ceea ce priveste viitoarele posturi de prodecani, Racoviceanu si-a exprimat sustinerea fata de actualul decan al Baroului Bucuresti, Ion Dragne, precum si fata de actuala prodecana Flavia Teodosiu.

Atat Silvana Racoviceanu, cat si George Moloman au facut apel la unitate in randurile colegilor, accentuand ideea ca dezbinarile nu fac altceva decat sa saboteze proiectele benefice pentru avocatura bucuresteana. In acest sens, cei doi consilieri au dat ca exemplu progresele inregistrate de Baroul Bucuresti in materie de digitalizare si de imbunatatire a Serviciului de Asistenta Juridica pentru avocatii din oficiu.

Mai jos puteti vedea intregul interviu:

Despre disensiunile din barou:

Silvana Racoviceanu:

„Disensiunile din consiliu au ajuns la apogeu, pentru ca suntem in campanie electorala. Dau un exemplu care mi s-a parut cel putin lipsit de colegialitate: cum, cu 4 zile inainte de alegeri, sa propui desfiintarea tuturor taxelor percepute de Baroul Bucuresti? Intr-adevar: totul a plecat de la o propunere a decanului, in sensul de a se reduce sau a se desfiinta o taxa de adeverinta privind apartenenta la Baroul Bucuresti. Pana la un punct, chestiunea poate fi intemeiata, desi ea privea in mod special si colegi care sunt suspendati, care activeaza in cu totul alte profesii si care au nevoie de aceste adeverinte pentru propriul lor dosar profesional.

Baroul Bucuresti e ca o fabricuta: ea gestioneaza 10.000 de avocati. Ai arhiva, ai resurse umane, ai IT – o gramada de departamente care trebuie sa fie functionale pentru 10.000 de oameni. Ai o cladire care necesita utilitati, ai niste costuri si un buget”.

„Ajungem, in ultima saptamana a campaniei, in situatii in care fiecare iese si scrie cate ceva dupa cum il taie capul. Sau se convoaca sedinte extraordinare pe ultima suta de metri, desi era arhicunoscut programul multora dintre noi, consilierii, exact pe acele intervale orare. Si astazi este convocata o sedinta extraordinara, in conditiile in care noi stim ca 4 consilieri sunt la Zilele Baroului Bistrita, cu confirmari date de acum 3 saptamani. Doi dintre ei – domnul decan Dragne si domnul decan Fenechiu – sunt speakeri. Si atunci a pune sedinta extraordinara de consiliu (in care nici macar nu am inteles exact ce trebuie sa decidem) este doar un mijloc prin care sa arati din nou ca nu e cvorum, ca pe unii dintre noi nu ne intereseaza samd”.

George Moloman:

„Din pacate, in consiliu sunt foarte multe framantari. S-au format doua tabere intre care s-au nascut niste frictiuni mici. Ele au crescut atat de mult (inclusiv din cauza alegerilor), incat efectiv la consiliu nu-ti mai vine sa intri in sedinta. Iesim de acolo vlaguiti, epuizati. Si ne miram cum colegi de-ai nostri (pe care i-am apreciat si ii apreciem in continuare pe unii dintre ei) au tot felul de idei, de atitudini oportuniste: isi doresc ca acest consiliu sa nu mai functioneze.

Presedintele Traian Briciu spunea la un moment dat: toti vrem binele profesiei, toti credem ca avem dreptate, dar numai ca dreptatea unuia nu este egala cu dreptatea altuia. Trebuie sa dialogam in adevaratul sens al cuvantului. Noi nu dialogam; noi avem un dialog al surzilor.

Am incercat sa organizam primul grand prix la karting. E o activitate extraordinar de frumoasa, un moment deosebit. Propunerea a trecut prin consiliu si s-a aprobat destul de greu. Aflu la ultimul consiliu ca nu se mai doreste sa se organizeze acest lucru, pentru ca costa bani. Pentru 50 de avocati, costa in jur de 6.000 de lei. Deci daca Baroul Bucuresti nu-si permite sa cheltuiasca 6.000 de lei pentru un eveniment... Pe langa cei 50 de avocati care s-ar fi intalnit sa concureze, veneau si alti avocati, sa socializam, sa uitam de toate problemele noastre”.

Despre chiulangii:

George Moloman:

„Daca vii la toate sedintele dintr-o luna, poti sa ridici aproximativ 2.800-3.000 de lei. Sunt persoane care vin formal, pe calea undelor. Noi avem sedinta mixta (si online, si fizica). Sunt persoane care au venit la sedinta numai online si au stat doar 10-15 minute. Nu este normal”.

Silvana Racoviceanu:

„Si chiar si atunci, intra doar jumatate de ora. Apoi raman cu camera si microfonul inchis”.

Despre propriile realizari in consiliu:

George Moloman:

„Tot ce am facut eu am facut cu ajutorul unei echipe sudate de ani de zile. In Consiliul Baroului Bucuresti, fiind numai consilier supleant, Silvana a fost permanent langa noi si ne-a ajutat. Este o foarte buna colega din multe puncte de vedere: buna comunicatoare, buna organizatoare, o colega care se implica 100%. Nu face rabat. Ma intreb daca n-ar fi fost Silvana, cate lucruri am mai fi putut face pana in momentul de fata. AvocArt este ideea ei. Mi s-a parut o idee geniala, pentru ca poti sai posibilitatea colegilor avocati sa arate ce sunt ei si dincolo de roba: scriitori, pictori – artisti in adevaratul sens al cuvantului”.

Despre echipa lui Fenechiu:

Silvana Racoviceanu:

„Il sustinem pe Daniel Fenechiu la decanat. Eu nu m-am ferit sa declar public faptul ca doar cu el decan voi lua in calcul ramanerea in consiliu, in masura in care voi fi aleasa. Daca nu este ales Daniel Fenechiu decan, ma voi gandi foarte mult daca raman in consiliu”.

„Am avut sprijinul lui Ion Dragne. Este foarte important sa ai sprijinul unui decan activ sau proactiv. In esenta, nu el facea lucrurile, ci noi le faceam. Dar era foarte important sa sprijine decizii, sa-ti dea mana libera ca sa poti actiona.

Sunt deja implicata in proiecte profesionale, sunt membra a Consiliului UNBR, unde chiar am facut proiecte pe parcursul a patru ani. De exemplu: normele publicitare, statutul si restrictiile publicitare care au vizat avocatii s-au schimbat prin proiectul meu de modificare. In acest moment, toti avocatii pot sa-si faca publicitate, in anumite limite care respecta deontologia profesiei. Alt exemplu: ghidul de colaborare cu platformele online. Au explodat platformele online. Am doi copii acasa. Fetita mea mai mare are Evaluarea Nationala anul viitor. Eu daruiesc profesiei. Am biroul meu de avocatura. Inteleg sa-mi pun la bataie timpul.

Lucrurile astea le daruiesc cand simt ca celalalt merita. Eu am avut concursul decanului Ion Dragne, am putut lucra cu el, am lucrat si cu Flavia Teodosiu, cu Daniel Fenechiu si atunci stiu ce a insemnat o echipa puternica, un leadership puternic, care sa nea dea voie sa ne extindem. Am organizat dintotdeauna evenimente pentru colegi.

Intram in aceasta noua paradigma a digitalizarii. Ne transformam in sociopati, stand tot timpul in spatele unor laptopuri. Ne intalnim foarte putin unii cu altii, pentru ca fiecare vine la ora 10, isi ia dosarul si pleaca. Dar zilnic vorbim toti pe Whatsapp, pe Facebook samd.

Si atunci aceste evenimente (ca sunt de fotbal, tenis de masa, tenis de camp, sah, karting etc.) conduc la a ne cunoaste unii pe altii. Noi nu suntem adversari decat in sala. Noi nu suntem adversari in afara salii. In consiliu cred ca va trece etapa asta. Abia astept ziua de duminica, atunci cand se incheie aceasta campanie electorala. Am convingerea ca toti colegii mei vor fi echilibrati. Eu aveam aceeasi opinie despre multi dintre ei. M-au uimit unele propuneri pe care le-am vazut in aceasta saptamana”.

George Moloman:

„Daca nu poti sa faci lucruri in consiliu, mai bine te retragi. Noi ne dorim sa facem lucruri cu Daniel Fenechiu decan”.

Despre salariile din Baroul Bucuresti:

Silvana Racoviceanu:

„Un coleg poate spune ca se arunca anual pe salarii in Baroul Bucuresti 1 milion de euro. Cand arunci suma asta, te gandesti ca fiecare consilier pleaca acasa cu cate 20.000 de euro pe luna. Este o informatie falsa. Bugetar, ai o suma (ca angajat al Baroului Bucuresti). Nimeni nu se gandeste sa scada 53% care inseamna taxe si contributii. Organigrama are peste 60 de angajati. Imparti la 12 luni, imparti la 60 de angajati si ajungi la un salariu net mediu pe Baroul Bucuresti de 3.200 de lei. Si indemnizatia noastra intr-o luna plina, cu maximum de sedinte in care te-ai prezentat, este undeva la 2.800-3.000 de lei. N-a fost niciodata o suma pe care s-o luam, pentru ca fie care dintre noi chiar obtinem venituri din propriile noastre forme de exercitare a profesiei. Nu vreau s-o iau in deradere, dar pentru unii dintre noi ea este un onorariu minim pentru o speta extrem de simpla”.

Despre programul de campanie:

George Moloman:

„In 2019, unul dintre proiectele mele a fost acela de a implementa programul informatic la Serviciul de Asistenta Juridica (SAJ), unde avem circa 1.400 de avocati. In 2019, erau in jur de 600-700 de avocati inscrisi. Dupa examenul din 2019 (singurul examen din ultimii 10 ani), au intrat foarte multi colegi avocati si, evident, am avut un boom de inscrieri la SAJ. Pentru noi a fost un efort mult mai mare pentru a implementa un program informatic pe care nimeni nu a vrut sa-l implementeze in ultimii 20 de ani. Se discuta ca acest program trebuie sa se implementeze. Nu a fost usor. Am intampinat greutati chiar in consiliu: au fost consilieri care n-au vrut. Nu le-am inteles logica, in conditiile in care alte barouri implementasera programul informatic si aveau un succes teribil. Succesul consta in faptul ca nu mai existau suspiciuni cum ca acolo se fac tot felul de matrapazlacuri pentru unii avocati.

Stand de vorba cu Silvana, cu Daniel, cu domnul decan, cu IT-istul, am ajuns la concluzia ca putem sa facem un upgrade extraordinar si sa trecem de la programul informatic pe care il aveau foarte multe barouri din tara la pasul urmator: ma facut o aplicatie. Am trecut de la un program informatic foarte simplu (avea un singur algoritm: sa alegi avocatul cu venitul cel mai mic) la o aplicatie supla, moderna. Poate fi imbunatatita de la luna la luna.

O colega care s-a implicat foarte mult, ca sa vada cum functioneaza aplicatia, este Aurora Raducanu.

Avand in vedere ca SAJ are 1.400 de membri (cel mai mare numar din toata tara), aplicatia asta trebuie este foarte puternica si functioneaza impecabil.

Imi doresc de la aceasta aplicatie sa il ajute pe avocatul din Baroul Bucuresti sa-si scoata adeverinta printr-o simpla cerere, fara taxa.

Programul poate fi si va fi imbunatatit. Problema SAJ-ului este alta: daca noi ridicam statutul Serviciului de Asistenta Juridica la un nivel pe care il merita (si anume: de serviciu puternic si respectat), putem sa rezolvam problema imaginii profesiei de avocat. La nivel institutional, toata lumea respecta si Uniunea, si barourile, si profesia in sine. Dar cand revenim la discutia tete-a-tete intre un avocat si un participant in sistemul integrat, acolo intervin problemele”.

Despre respectul fata de profesia de avocat:

George Moloman:

„Lumea zice: 'Nu sunt respectat'. Dar tu trebuie sa-ti pui in primul rand intrebarea: de ce nu ma respecta procurorul, politistul, judecatorul? Profesia este respectata. Toti magistratii ar dori sa intre in profesie. Daca ar fi fost o profesie mizera, n-ar mai veni nimeni. Dar toata lumea vrea sa intre, pentru ca este profesie extraordinar de frumoasa si nobila”.

Silvana Racoviceanu:

„Demnitatea profesiei depinde de cat de demni suntem fiecare dintre noi. Ideea este de a ne face si noi curat in propria curte si, totodata, sa ne impunem in exterior. Pentru ca in afara de faptul ca sunt instante care respecta avocatii sau care isi schimba comportamentul si in functie de prestatia avocatului in fata domniilor lor, mai avem si uscaturi in zona magistraturii – fie ca sunt judecatori, procurori sau organe de cercetare penala care depasesc un pic normele de educatie. Pentru ca, pana la urma, totul se rezuma la educatie.

Imi doresc doua lucruri. Primul este apararea profesiei, iar apararea profesiei se duce in toate zonele in care pe noi ne doare. De ceva timp, fac apel la centralizarea problemelor. Pentru ca degeaba imi scrie un coleg pe Facebook ce a patit astazi. Avem nevoie ca toti colegii, orice patesc, sa se adreseze baroului cu inregistrarea de sedinta, cu procesul-verbal incheiat de procuror sau de organul de cercetare penala, cu fiecare element. In momentul in care centralizam si constatam o problema, putem sa rezolvam punctual. Fara o centralizare si daca ne adresam doar pe Facebook, organul profesional nu te poate apara. Si atunci pentru mine un deziderat in viitorul mandat va fi sa stimulez colegii in a se adresa Baroului Bucuresti simplu, pe mail.

Al doilea obiectiv este speranta reintroducerii competentei juridice ca materie in scoli. Sorin Cimpeanu avea un proiect extraordinar, in care reunea educatia sociala, civica, financiara si juridica intr-o materie unica. Dupa demisia domniei sale, s-a renuntat la proiect. Apreciem ca avocatii sunt cei mai potriviti sa predea in scoli, pentru ca ei vin din instante, din cazuri pe care le vad. Si atunci speranta mea este ca educatia juridica va intra in scoli, ca materie, astfel incat colegii mei sa mai aiba o arie de obtinere de venit.

Sunt foarte multi care si-au descoperit aceasta vocatie pe parcursul celor doua etape gestionate la Bucuresti. Asta a facut deliciul proiectului FAST („Fii avocat in scoala ta”): dupa ce terminau cursul, colegii mei erau opriti uneori de elevi, care simteau nevoia sa ceara sfatul unui profesionist. Cei mai multi nu recunosteau ca problema era a lor. Era ca si cum ar fi fost a unui prieten. Au nevoie de educatie juridica. Este un obiectiv. Daniel Fenechiu ma ajuta la asta, Alina Gorghiu este aproape de noi si ne ajuta si ea, asa ca speranta mea este ca de la Bucuresti va pleca acest curent si ca va ajuta intreaga tara si educatia, in sine”.

Mesaje catre colegii avocati pentru ziua votului:

George Moloman:

„As vrea sa le spun colegilor mei votanti si celor care vor conduce destinele Baroului Bucuresti sa se aplece mai mult catre sistemul de asistenta juridica. Daca acolo putem rezolva problema de imagine, respect si functionalitate, cred ca putem sa rezolvam foarte multe probleme. Pentru ca in momentul in care un avocat din oficiu primeste o suma derizorie pentru prestatia lui in sala de judecata sau la sectia de politie, este evident ca el se simte frustrat. Se simte pacalit, in conditiile in care el crede cu tarie ca este avocat si isi doreste sa fie avocat. Dar in masura in care el nu este respectat prin acel onorariu derizoriu, este evident ca apar anumite probleme.

Pe de alta parte, nu are nici timpul, nici locul necesare sa studieze un dosar. Toate aceste probleme arata ca sistemul de asistenta juridica nu functioneaza in parametrii decenti. Trebuie sa punem acces pe acest sistem.

Avocatul va vota cu cine isi doreste, insa n-am ascuns niciodata cu cine as merge mai departe: cu Daniel Fenechiu, indiscutabil. Il cunosc si lucram impreuna de foarte mult timp. Am incredere in el si am vrut sa vad omul Fenechiu si avocatul Fenechiu; mai putin politicianul, pentru ca nu ma intereseaza politica, dar trebuie sa recunosc ca e foarte importanta aceasta latura, in conditiile in care vrei sa imbini politicul cu ceea ce iti doresti sa faci in profesia de avocat.

Urmarindu-l, mi-am dat seama ca omul asta chiar iubeste profesia de avocat. E senator, are o societate mare de avocatura. Are atatea oportunitati, incat putea sa nu-l intereseze. Dar il intereseaza.

Cel mai mult m-a uimit in 2019 (cand am intrat noi in Consiliul UNBR) faptul ca a reusit intr-un timp relativ scurt sa adune in jurul lui oameni foarte importanti: incepand de la presedintele uniunii, Traian Briciu, vicepresedinti si alti decani din tara. Si a reusit sa lucreze cu ei extraordinar de bine. Daca un om de abia intrat in consiliu a reusit sa faca lucrul asta in 6 luni spune foarte multe lucruri.

Pe de alta parte, in Baroul Bucuresti s-a impus: a muncit si a facut lucruri frumoase. Putea sa faca si mai multe lucruri, dar au fost pandemia, criza energetica, protestele, pe urma consiliul nu functiona...

L-am urmarit pe acest om. Este singura optiune in momentul de fata. Uitati-va la lista celor 13 contracandidati pentru functia de decan. Am analizat-o: nu avem alta optiune.

Evident ca am o doza destul de mare de subiectivism, dar eu pot sa vin cu argumente clare despre ce a facut omul acesta si ce poate sa faca, pentru ca are toate parghiile, toate conexiunile necesare. Nu poti sa conduci un barou de 10.000 si ceva de avocati si sa spui ca faci lucruri, in conditiile in care nu poti sa faci. Nu e de ajuns sa vrei, ci trebuie sa si poti. Fara echipa, n-ai cum sa faci”.

Silvana Racoviceanu:

„Leadershipul pe care il vad este format din Daniel Fenechiu (decan), Flavia Teodosiu si Ion Dragne. Fara nicio alta negociere! Mai departe, suntem noi, toti ceilalti. Am strans langa noi o echipa de colegi extraordinar de buni: corporatisti, parteneri de societati, din cabinete individuale. Toti sunt colegi cu experienta, bine realizati in domeniul lor de activitate, care pot aduce plusvaloare proiectului cu care mergem mai departe, care se invarte in jurul proiectului electoral al lui Daniel Fenechiu.

Evit enumerarea. Imi vin primele 15-20 de nume. Recomandam la vot 25 de oameni pentru Consiliul Baroului Bucuresti, chiar daca in consiliu exista doar 17 locuri. Toti 25 sunt colegi extraordinar de buni. Realmente sunt colegi care, cel putin in ultimul timp, ne-am strans aproape unii de altii, am concurat la un proiect bun, am avut o campanie extrem de proactiva. Am incercat sa nu atacam pe nimeni (din contra), pentru ca apreciez ca am obosit cu totii de ura. Cred sincer in unitatea viitoare a Consiliului Baroului Bucuresti, asa cum cred in Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, pentru ca daca noi vom avea unitate si forta la varf, asa va fi si corpul nostru profesional. Daca noi suntem dezbinati si ne certam ori de cate ori avem ocazia (online sau intern), atunci va face si corpul profesional”.

George Moloman:

„S-a mai intamplat ceva in aceasta perioada: langa noi, au venit oameni din alte zone (avocati de business, de mari societati de avocatura), motiv pentru care eu intrevad o schimbare in bine pentru viitor, pentru ca noi au inceput sa vina oameni de valoare, care nu s-au implicat pana in momentul de fata. Altii vor schimbarea noastra, nu a baroului, ca destin. Avem cativa oameni extraordinari – suntem fericiti ca au venit langa noi si vor sa ajute baroul”.