Degeaba s-au pus de-a curmezisul judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitiei impotriva Legilor Justitiei, atacand cot la cot cu Partidul National Liberal modificarile aduse in Parlament Legilor 303/2004, 304/2004 si 317/2004. CCR s-a pronuntat marti, 13 februarie 2018, pe ultimul act normativ care mai trebuia luat in calcul din pachetul celor trei legi, respectiv Legea nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si, dupa cum vom vedea, din multitudinea de obiectiunii formulate de ICCJ si PNL, judecatorii constitutionali au decis ca doar noua prevederi din Legea CSM sunt neconstitutionale.

In comunicatul de presa publicat de CCR marti, la scurt timp dupa pronuntarea, se arata unele prevederi din Lege contin "paralelisme legislative", in sensul ca aceeasi solutie este reglementata intr-un alt articol din lege, lucru care contravine dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie, cu privire la principiul legalitatii in componenta sa privind calitatea legii. Alte modificari, precum cea privitoarea la verificarile pe care CSAT si comisiile parlamentare le-ar face fata de judecatorii si procurorii alesi in Consiliu, ar incalca dispozitiile art.1 alin.(4) din Constitutie, referitoare la principiul separarii si echilibrului puterilor in stat.

Efectele deciziei CCR fata de articolele declarate neconstitutionale din Legea 317/2004 sunt minore si pot fi remediate cu usurinta, odata ce vor ajunge in Parlament pentru punerea in acord cu decizia judecatorilor CCR, nefiind afectat continutul celorlalte articole care prezentau, cu siguranta, o miza mai mare pentru contestatari.

De altfel, despre aceste modificari a vorbit si presedintele CCR Valer Dorneanu intr-o scurta declaratie data la finalul sedintei de la Curtea Constitutionala:

“Sunt vreo cinci la puncte (n.r.- obiectii de neconstitutionalitate admise) care vizeaza mai multe texte. Va dau cateva exemple. Este vorba despre un text care se repeta, or nu este uzual si este interzis ca mai multe texte sa fie insirate in mod paralel. Un alt text se refera la alegerea presedintelui si a vicepresedintelui CSM. Textul pe care noi l-am criticat se referea ca presedintele Sectiei de judecatori este numit practic de drept in functia de presedinte CSM, si vicepresedintele tot de drept din randul procurorilor. Textul contrazicea prevederile constitutionale. Si presedintele, si vicepresedintele CSM se aleg de catre Plen, in ansamblul lui, or prevederea din textele criticate prevedea posibilitatea ca presedintele sa fie numit de drept dintre judecatorii. Mai exact, presedintele Sectiei de judecatori era numit de drept presedintele CSM, iar presedintele Sectiei de procurori era numit vicepresedinte.

Am mai declarat in text neconstitutional acea reglementare care prevedea faptul ca declaratiile membrilor CSM privind la situatia ca au apartinut, nu au apartinut sau au facut politie politica sunt cenzurate, sunt controlate de comisia parlamentara de control a activitatii SRI. ”

Iata care sunt articolele din Legea nr.317/2004 privind CSM care au fost constate neconstitutionale de CCR:

-art.7 alin.(5) indice 1:

"Judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat instante sau parchete nu pot candida pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Judecatorii si procurorii delegati, precum si cei detasati la alte instante sau parchete nu pot candida decat pentru instanta sau parchetul de la care au fost delegati sau detasati.”

-art.18 alin.(2) lit.b):

"Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii verifica si comunica Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificarilor privind calitatea de ofiter acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informatii a judecatorilor si procurorilor alesi, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, in acest sens."

-art.24 alin.(1):

"Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte - judecator, ajutat de un vicepresedinte - procuror, alesi dintre judecatorii si procurorii prevazuti la art.3 lit.a), care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit".

-art. 24 alin.(2):

"1. Presedintele Sectiei pentru Judecatori este de drept presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si este ales dintre membrii prevazuti la art.4 pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit, de adunarea electiva din care fac parte membrii prevazuti la art.3 lit.a) - c), dupa cum urmeaza:

a)judecatorii alesi in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, 3 judecatori de la curtile de apel, 2 judecatori de la tribunale si 2 judecatori de la judecatorii;

b)membrii de drept, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ministrul justitiei;

c)membrii desemnati, cei 2 reprezentanti ai societatii civile."

-art.24 alin.(2) indice 1:

"In ultimul an de mandat, prin exceptie de la alin. (1), in functia de vicepresedinte poate fi ales oricare dintre membrii sectiei pentru procurori, fara a avea doua mandate succesive."

-art.24 alin.(2) indice 2:

"Adunarile elective hotarasc cu votul majoritatii membrilor acestora."

-art.24 alin.(2) indice 3:

"Alegerea presedintelui si vicepresedintelui se valideaza sub aspectul conditiilor de forma in sedinta Plenului, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majoritatii membrilor acestuia.”

-art.55 alin.(10):

"Hotararea prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii valideaza rezultatele procedurii de revocare se poate ataca la Completul de 5 judecatori al inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru motive de legalitate, in termen de 3 zile de la comunicare. Hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este definitiva."

-art.55 alin.(11):

"Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea unei treimi, poate dispune revocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majoritatii membrilor.”

Prezentam in comunicatul CCR din data de 13 februarie 2018:

"In ziua de 13 februarie 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost sesizat, in cadrul controlului anterior promulgarii, cu solutionarea urmatoarelor obiectii de neconstitutionalitate:

I. Obiectiile de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2014 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiectii formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie constituita in Sectii Unite si, respectiv de un numar de 52 de deputati apartinsnd Grupului parlamentar al Partidului National Liberal.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi in privinta dispozitiilor art.I pct.34 si 48, precum si a legii, in ansamblul sau, si cu unanimitate de voturi in privinta celorlalte texte legale:

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile art.I pct.5, pct.15 [cu referire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii”], pct.19, pct.20 si pct.62 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii sunt neconstitutionale;

2. A respins, ca inadmisibila, obiectia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art.I pct.34 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii;

3. A respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.I pct.4, pct.7 si pct. 48, precum si legea, in ansamblul sau, sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

In motivarea solutiei de admitere pronuntate, Curtea a retinut, in esenta, urmatoarele:

- prevederile art.I pct.5, cu referire la art.7 alin.(5) indice 1 din Legea nr.317/2004, contin paralelisme legislative, aceeasi solutie juridica fiind reglementata si la art.I pct.4, cu referire la art.7 alin.(5) teza intai din lege, ceea ce contravine dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie, cu privire la principiul legalitatii in componenta sa privind calitatea legii;

- prevederile art.I pct.15, cu privire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informatii” cuprinsa la art.18 alin.(2) lit.b) din lege, sunt neconstitutionale - astfel cum a constatat Curtea prin Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018 privind obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor – prin raportare la dispozitiile art.1 alin.(4) din Constitutie, referitoare la principiul separarii si echilibrului puterilor in stat;

- prevederile art.I pct.19 si 20, cu referire la art.24 alin.(1) si (2), si, respectiv, la art.24 alin.(21)-(23) din Legea nr.317/2004, sunt contrare dispozitiilor art.133 alin.(3) din Legea fundamentala, potrivit carora presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistratii judecatori si procurori, membri alesi ai Consiliului;

- art.I pct.62, cu referire la art.55 alin.(10) si (11) din Legea nr.317/2004 si care reglementeaza procedura revocarii presedintelui sau vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de ratiune, acelorasi norme fundamentale anterior mentionate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului.

In ce priveste obiectia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art.I pct.34 din legea examinata, aceasta a fost respinsa, in temeiul art.10 alin.(2) din Legea nr.47/1992, ca inadmisibila, obiectia fiind, sub acest aspect, nemotivata.

Curtea a apreciat ca neintemeiate criticile de neconstitutionalitate intrinseca privind dispozitiile art.I pct.4, pct. 7 si pct.48 din legea supusa controlului de constitutionalitate, precum si pe cele privind neconstitutionalitatea extrinseca a legii, in ansamblul sau. (...)

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."