* Ia fiti atenti la urmatorul rationament, potrivit caruia cam tot ceea ce au judecat in ultimii ani Completele de 5 judecatori ale Inaltei Curti, sub inalta obladuire a sefei Structurii de Securitate Cristina Tarcea, este lovit de nulitate absoluta, intrucat presedintii acestor complete trebuiau trasi la sorti si nu pusi cu mana sa conduca “completele mortii”.

- Prin Hotararea nr. 89 din 4 septembrie 2018 (lit. d) a Colegiului de conducere a ICCJ s-a stabilit:

“d) Analizand dispozitiile art. 32 Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin Legea nr.207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecatori, cu majoritate, constata ca dispozitiile noii legi sunt norme de organizare ce vizeaza formatiuni de judecata cu reglementare specifica, constituite 'la inceputul fiecarui an' si, in absenta unei norme tranzitorii, devin aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2019.

Cu opinia separata a doamnei judecator Simona Nenita in sensul ca, dispozitiile legii noi sunt norme de organizare ce vizeaza compunerea completelor si, in absenta unei norme tranzitorii, sunt de imediata aplicare.”

Sa zicem ca legea s-ar (putea) interpreta ca in opinia majoritara, atat numai ca noutatea adusa de Legea nr. 207/2018 este aceea a conducerii prin rotatie a Completelor de 5 atunci cand la judecata nu participa presedintele sau unul din vecepresedintii instanei supreme. Dar, in realitate, nu aceasta e problema, problema de drept – adevarata, serioasa si de maxima gravitate – este cu totul alta, si anume obligativitatea constituirii completelor de 5 in materie penale numai din judecatori ai sectiei penale, prin tragere la sorti, prevedere introdusa inca prin Legea 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale.

Asadar, opinia majoritara din 4 septembrie a.c. statueaza ca “…dispozitiile noii legi sunt norme de organizare ce vizeaza formatiuni de judecata cu reglementare specifica, constituite 'la inceputul fiecarui an' si, in absenta unei norme tranzitorii, devin aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2019.”

Acceptand aceasta opinie, inseamna ca si dispozitiile art. 72 din Legea nr. 255/2013, intrata in vigoare la 1 februarie 2014 trebuiau aplicate – cel mai tarziu - de la 1 ianuarie 2015:

Art. 72 - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

(…) 9. La articolul 32, alineatele (1), (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"Art. 32. - (1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (...)

(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba numarul si compunerea Completelor de 5 judecatori, la propunerea presedintelui Sectiei penale. Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, atunci cand acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de presedintele Sectiei penale sau de decanul de varsta, dupa caz."

Asadar, potrivit chiar statuarilor colegiului de conducere, constatam cum judecatori ai celei mai inalte instante a tarii, incepand chiar cu conducerea ICCJ, au eludat - cel putin de la 1 ianuarie 2015 - aplicarea unei norme legale explicite. Asta pentru ca asa au vrut sefii ICCJ sa-si pastrege privilegiile, si credem noi chiar influenta asupra celorlalti colegi din complete, stiut fiind cate mizerii poate sa faca un sef unui subordonat, mai ales pe cale administrativa si disciplinara...

O prima consecinta este nulitatea absoluta a tuturor hotarilor pronuntate, cat timp presedintii Completelor de 5 judecatori nu aveau dreptul de a participa la judecata deoarece nu au fost desemnati prin targere la sorti.

Si nu numai, cat timp avem in Codul penal art. 258 - Uzurparea de calitati oficiale:

„(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii.

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) sau alin. (2) au fost savarsite de o persoana care poarta, fara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autoritati publice, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.”

Desigur, intrebarea care se pune este cum a fost posibil asa ceva. Raspunsul e o noutate veche: oricum, la sectia penala legea e doar o perdea de fum. S-au gandit insa oare sefii Completelor de 5, care nu au fost trasi la sorti, dar conduc aceste “complete ale mortii” ca li se poate face intr-o zi plangere pentru uzurpare de calitati oficiale? Ce-a fost si ce-a ajuns Inalta Curte...

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luata sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau pamfletului. Luati-le ca atare!