Presedintele Romaniei Klaus Iohannis este in genunchi (foto centru). Si se afla in aceasta pozitie chiar in ceea ce trebuia sa fie marele sau succes politic. Mai exact, referendumul pe Justitie prin care a incercat sa interzica gratierea si amnistia faptelor de coruptie. Un demers care a fost unul strict politic si electoral, prin care Iohannis nu a facut altceva decat sa creeze o emotie astfel incat oamenii sa iasa la vot in numar cat mai mare la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, data la care a fost organizat si referendumul, stiut fiind ca o prezenta mare la urne dezavantajeaza PSD si scade scorul acestui partid.

CCR a discutat joi, 18 iulie 2019, proiectele partidelor politice de la putere si din opozitie de modificare a Constitutiei in acord cu referendumul pe justitie organizat de Iohannis care prevede interzicerea amnistiei si gratierii pentru faptele de coruptie, interzicerea ordonantelor de urgenta in domeniul Justitiei si acordarea altor institutii a dreptului de a sesiza CCR pe ordonantele de urgenta. In final, lovitura a fost necrutatoare pentru Iohannis. CCR a decis in unanimitate ca interzicerea gratierii si amnistiei faptelor de coruptie contravine Constitutiei Romaniei si incalca flagrant drepturile omului. Infrangerea este cu atat mai rusionasa si mai dureroasa pentru Iohannis cu cat inclusiv cea pe care a rasplatit-o cu o sinecura la CCR, fosta presedinta ICCJ Livia Stanciu (foto dreapta), a votat impotriva sa. De asemenea, Klaus Iohannis a fost lasat balta si de cealalta trimisa a sa la CCR, fosta sa consiliera Simina Tanasescu (foto stanga), care nu a fost prezenta la sedinta. Practic, presedintele Klaus Iohannis a fost abandonat de oamenii in care se baza cel mai mult. Faptul ca decizia CCR a fost luata in unanimitate, inclusiv cu votul Liviei Stanciu atat de laudata de propaganda lui Iohannis, va omori din stard orice incercare a aceleasi propagande sa acuze ca este o hotarare politica luata in interesul PSD.

Pe de alta parte, decizia CCR este una cat se poate de normala. Asta intrucat nu se poate face o discriminare in sensul ca anumite fapte sa fie supuse gratierii si amnistiei, iar altele nu, o asemenea situatie incalcand flagrant drepturile omului. Caci, asta propunea practic Iohannis, o discriminare, presedintele Romaniei fiind de acord ca, spre exemplu, violatori, criminali sau pedofili sa fie gratiati, iar cei condamnati pentru coruptie sa nu beneficieze de acest drept. Cu alte cuvinte, pentru Iohannis un corupt e mai periculos decat un violator, criminal sau pedofil.

Astfel, a decis ca o asemenea solutie incalca urmatoarele prevederi din Constitutia Romaniei:

Art. 152 alin. (2):

“De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora”.

Art. 16:

“(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

Art. 1 alin. (3):

“Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”.

Iata comunicatul CCR:

“In ziua de 18 iulie 2019, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza a II-a din Constitutie, al art.11 alin.(1) A.a) si al art. 19 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere:

A. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei initiata de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvati Romania, Partidului National Liberal, Partidului Miscarea Populara si PRO Europa din Camera Deputatilor;

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenti, a decis:

1. Constata ca propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019] a fost initiata cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constitutie.

2. Constata ca art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019] nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

3. Constata ca art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) si (3)], pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] si pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019] incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

4. Supune atentiei Parlamentului observatiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)], pct.2 [cu referire la art.38], pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei [Pl-x 331/3.07.2019]. Astfel:

I. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)]: '(3) Nu pot fi alesi in organele administratiei publice locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii'. Curtea a retinut ca se pot atasa hotararii judecatoresti de condamnare definitiva consecinte extrapenale, de natura obiectiva si justificata de exigentele de integritate care trebuie sa caracterizeze functia publica. Textul vizeaza doar condamnarile definitive ce privesc infractiuni savarsite cu intentie. De asemenea, interdictia reglementata respecta jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la caracterul sau temporar, in sensul ca inlaturarea acestei consecinte extrapenale opereaza in baza dispozitiilor Codului penal, partea generala [pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii]. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Solutia normativa preconizata este mai degraba de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constitutionale, Raportul cu privire la revizuirea Constitutiei, adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 81-a sesiune plenara, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.80 din 16 februarie 2014];

- Solutia normativa preconizata nu este corelata cu art.16 alin.(4) din Constitutie, in sensul ca s-ar permite cetateanului Uniunii Europene, care nu detine cetatenia romana, sa fie ales in autoritatile administratiei publice locale, chiar daca a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie.

II. Art.I pct.2 [cu referire la art.38]: „In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European. Nu pot fi alesi in Parlamentul European cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”.

Curtea a retinut ca se pot atasa hotararii judecatoresti de condamnare definitiva consecinte extrapenale, de natura obiectiva si justificata de exigentele de integritate care trebuie sa caracterizeze functia public. Textul vizeaza doar condamnarile definitive ce privesc infractiuni savarsite cu intentie. De asemenea, interdictia reglementata respecta jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la caracterul sau temporar, in sensul ca inlaturarea acestei consecinte extrapenale opereaza in baza dispozitiilor Codului penal, partea generala [pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii]. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.2 [cu referire la art.38] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Solutia normativa preconizata este mai degraba de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constitutionale, Raportul cu privire la revizuirea Constitutiei, adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 81-a sesiune plenara, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.80 din 16 februarie 2014].

III. Art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) si (3)] si pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] se refera la eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau gratierea colectiva/ individuala pentru 'fapte de coruptie'. Curtea a statuat ca o interdictie constitutionala prestabilita in privinta vocatiei cetatenilor care au savarsit o anumita categorie de infractiuni de a beneficia de amnistie sau gratiere incalca principiul egalitatii, garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si demnitatea umana, valoare suprema a statului roman. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei limiteaza in mod excesiv puterea statului si marja sa de apreciere, afectand, in mod nepermis, exercitarea puterii publice in favoarea/ beneficiul cetatenilor. Astfel, o categorie de cetateni este privata de o vocatie pe considerente cu caracter circumstantial, ceea ce, in aceasta privinta, echivaleaza cu o suprimare a demnitatii umane si a principiului egalitatii. Propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu respecta justul echilibru intre doua interese generale, si anume cel de a se executa/ a se considera executata o hotarare judecatoreasca de condamnare numai pe considerente care tin de conduita condamnatului, expresie a efectivitatii justitiei penale, si cel al respectarii demnitatii umane si a principiului egalitatii, afectandu-se, astfel, echilibrul sensibil existent intre cele doua interese ale statului si societatii. Aprecierea oportunitatii masurilor de amnistie si gratiere colectiva ori gratiere individuala revine Parlamentului, respectiv Presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala si valabila ad aethernam de acordare a acestora in privinta anumitor infractiuni. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) si (3)] si pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie coroborat cu art.1 alin.(3) si art.16 din Constitutie.

IV. Art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)]: '(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, in domeniul legilor organice avand obiectul de reglementare prevazut de articolul 73 alin.(3) lit.h), i) si l), nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica'. Curtea a statuat ca ordonanta de urgenta este un act emis in virtutea delegarii legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constitutie, fara ca acest lucru sa insemne ca legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonantei de urgenta. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.6 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Textul in vigoare al art.115 alin.(6) din Constitutie se refera, de principiu, la faptul ca ordonantele de urgenta nu pot afecta, in sensul de a leza,/ vatama regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica; or, textul preconizat se refera la o interdictie generala de reglementare in domeniile stabilite nefiind, asadar, intr-o unitate conceptuala cu textul in vigoare.

V. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )]: 'Curtea Constitutionala are urmatoare atributii: […]

a/1) se pronunta asupra constitutionalitatii ordonantelor, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a 50 de deputati sau 25 de senatori, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau Avocatului Poporului'; […]

Curtea a statuat ca art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.a1 )] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Din redactarea textului preconizat nu rezulta daca controlul de constitutionalitate este unul a priori sau a posteriori;

- Se impune corelarea cu art.147 din Constitutie, in sensul indicarii efectelor specifice ale deciziilor Curtii Constitutionale astfel pronuntate.

VI. Art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)]: 'Curtea Constitutionala are urmatoare atributii: […] d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial'.

Eliminarea controlului de constitutionalitate abstract a posteriori exercitat la sesizarea Avocatului Poporului in privinta legilor reprezinta o suprimare a unei garantii institutionale asociate apararii drepturilor si libertatilor fundamentale, ceea ce incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie. Prin urmare, Curtea a constatat ca art.I pct.7 [cu referire la art.146 lit.d)] din propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor care au initiat propunerea legislativa si presedintelui Camerei Deputatilor.

B. Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei initiata de deputati apartinand Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat si ALDE (Alianta Liberalilor si Democratilor) din Camera Deputatilor;

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenti, a decis:

1. Constata ca propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019] a fost initiata cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constitutie.

2. Constata ca art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21 )], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1 )] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019] nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

3. Constata ca art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019] incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

4. Supune atentiei Parlamentului observatiile privind art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21 )], pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] si pct.4 [cu referire la art.146 lit.c 1 )] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei [Pl-x 332/3.07.2019]. Astfel:

I. Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(21 )]: '(3) Nu pot fi alesi in organele administratiei publice centrale si locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei, cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii'. Curtea a retinut ca se pot atasa hotararii judecatoresti de condamnare definitiva consecinte extrapenale, de natura obiectiva si justificata de exigentele de integritate care trebuie sa caracterizeze functia public. Textul vizeaza doar condamnarile definitive ce privesc infractiuni savarsite cu intentie. De asemenea, interdictia reglementata respecta jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la caracterul sau temporar, in sensul ca inlaturarea acestei consecinte extrapenale opereaza in baza dispozitiilor Codului penal, partea generala [pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii]. Prin urmare, Curtea a constatat ca prevederile art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Solutia normativa preconizata este mai degraba de nivelul legii [a se vedea cu privire la nivelul de detaliere a normelor constitutionale, Raportul cu privire la revizuirea Constitutiei, adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 81-a sesiune plenara, 11-12 decembrie 2009, sau Decizia Curtii Constitutionale nr.80 din 16 februarie 2014];

- Solutia normativa preconizata nu este corelata cu art.16 alin.(4) din Constitutie, in sensul ca s-ar permite cetateanului Uniunii Europene, care nu detine cetatenia romana, sa fie ales in autoritatile administratiei publice locale, chiar daca a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie;

- Sintagma 'organele administratiei publice centrale si locale' trebuie inlocuita cu sintagma 'organele administratiei publice locale', intrucat ocuparea functiilor publice in cadrul organelor administratiei publice centrale se realizeaza prin numire, si nu prin alegere.

II. Art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)]: 'Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii: […] d) acorda gratierea individuala; nu poate acorda gratiere pentru infractiuni de coruptie'.

Curtea a statuat ca o interdictie constitutionala prestabilita in privinta vocatiei cetatenilor care au savarsit o anumita categorie de infractiuni de a beneficia de gratiere individuala incalca principiul egalitatii, garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si demnitatea umana, valoare suprema a statului roman. Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei limiteaza in mod excesiv puterea statului si marja sa de apreciere, afectand, in mod nepermis, exercitarea puterii publice in favoarea/ beneficiul cetatenilor. Astfel, o categorie de cetateni este privata de o vocatie pe considerente cu caracter circumstantial, ceea ce, in aceasta privinta, echivaleaza cu o suprimare a demnitatii umane si a principiului egalitatii. Propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei Romaniei nu respecta justul echilibru intre doua interese generale, si anume cel de a se executa/ a se considera executata o hotarare judecatoreasca de condamnare numai pe considerente care tin de conduita condamnatului, expresie a efectivitatii justitiei penale, si cel al respectarii demnitatii umane si a principiului egalitatii, afectandu-se, astfel, echilibrul sensibil existent intre cele doua interese ale statului si societatii. Aprecierea oportunitatii masurii de gratiere individuala revine Presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala si valabila ad aethernam de acordare a acesteia in privinta anumitor infractiuni.

Prin urmare, Curtea a constatat ca art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea pentru revizuirea Constitutiei incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) coroborat cu art.1 alin.(3) si art.16 din Constitutie.

III. Art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)]: '(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale, nu pot reglementa in domeniul infractiunilor, pedepselor si regimului executarii acestora, precum si al organizarii judiciare si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica'.

Curtea a statuat ca ordonanta de urgenta este un act emis in virtutea delegarii legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constitutie, fara ca acest lucru sa insemne ca legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonantei de urgenta.

Prin urmare, Curtea a constatat ca art.I pct.3 [cu referire la art.115 alin.(6)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Textul in vigoare al art.115 alin.(6) din Constitutie se refera, de principiu, la faptul ca ordonantele de urgenta nu pot afecta, in sensul de a leza,/ vatama regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica; or, textul preconizat se refera la o interdictie generala de reglementare in domeniile stabilite nefiind, asadar, intr-o unitate conceptuala cu textul in vigoare.

IV. Art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1 )]: 'Curtea Constitutionala are urmatoare atributii: […] c/1) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind ordonantele, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; exceptia se poate inainta in termen de 5 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I'.

Curtea a statuat ca art.I pct.4 [cu referire la art.146 lit.c1)] din propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei nu incalca limitele revizuirii prevazute de art.152 alin.(2) din Constitutie.

Observatii:

- Din redactarea textului preconizat nu rezulta daca controlul de constitutionalitate este unul a priori sau a posteriori;

- Se impune corelarea cu art.147 din Constitutie, in sensul indicarii efectelor specifice ale deciziilor Curtii Constitutionale astfel pronuntate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor care au initiat propunerea legislativa si presedintelui Camerei Deputatilor.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.