ZIUA JUSTITIEI IN ANUL CENTENARULUI – Uniunea Juristilor din Romania, apel pentru intarirea statului de drept. Presedintele UJR Ioan Chelaru: "Avocatii sunt primii vizati sa fie inlocuiti de roboti, dar nici judecatorii nu sunt in siguranta... Trebuie sa reevaluam modul in care gandim si actionam, ca juristi, trebuie sa ne regandim rolul in statul de drept si cum putem sa-l intarim... Ordinea de drept este una din virtutile omului si in care legea nu iarta, dar judecatorul, da"
Uniunea Juristilor din Romania a organizat, ca de fiecare data la inceputul lunii iulie, Ziua Justitiei. In acest an, evenimentul s-a desfasurat vineri, 6 iulie, incepand cu ora 11.00, si a fost gazduit de catre Athenee Palace Hilton Hotel, in sala Le Diplomate, bucurandu-se de prezenta reprezentantilor celor mai importante institutii din sistemul judiciar, alaturi de personalitati marcante si prieteni ai lumii juridice, mediului academic si universitar. Tema conferintei stiintifice aleasa pentru Ziua Justitiei 2018 a fost “Statul de drept in Romania la o suta de ani de la Marea Unire. Rolul profesiilor juridice”, tema care a dat posibilitatea vorbitorilor din cadrul evenimentului sa isi expuna pozitiile fata de schimbarile din mediul juridic, dar si crezul ca toate modificarile prin care trece sistemul judiciar sunt in beneficiul unei Justitii drepte.
Av.dr. Ioan Chelaru: "Un fapt e limpede: exista o patima anume, un fel de razbunare mediatica impotriva juristilor, mai puternica, mai organizata decat in contra altor profesii"
Cel care a deschis seria discursurilor sustinute cu prilejul Zilei Justitiei a fost, asa cum se cadea, presedintele Uniunii Juristilor din Romania, av.dr.Ioan Chelaru (foto 2), care a vorbit despre evolutia profesiilor juridice in timp, avand ca reper anul Marii Uniri de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, constatand cu tristete ca "rolul profesiilor juridice in statul de drept a slabit foarte mult".
In acest sens, av.dr. Ioan Chelaru a venit cu o propunere menita sa intareasca statutul si rolul profesiilor juridice, pornind de la un exemplu actual care a adus imense derservicii juristilor de renume si nu numai. Presedintele UJR a propus cu prilejul Zilei Justitiei posibilitatea introducerii unei rezerve in ceea ce priveste precizarea profesiei in comunicatele autoritatilor, cu trimitere la comunicatele de presa ale parchetelor care anunta, de fiecare data cand dispun inceperea urmaririi penale sau trimiterea in judecata a unor persoane, si functia celui vizat de ancheta (despre care se descopera ulterior, in din ce in ce mai multe cazuri, ca a fost achitat, imaginea fiindu-i grav intinata). Este adevarat, a afirmat Ioan Chelaru, ca Directiva Europeana privind intarirea prezumtiei de nevinovatie nu prevede expres si acest aspect, insa propune "sa ne gandim" la aceasta posibilitate de a se evita indicarea functiei persoanei vizate de o ancheta penala, "pentru ca are ca efect disolutia autoritatii judiciare si, implicit, destabilizarea statului de drept".
Discursul presedintelui UJR a fost urmat de luarile de cuvant ale Procurorului General al Romaniei, Augustin Lazar, secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Nicolae Liviu Popa, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecator dr. Andreea Ciuca, reprezentatul Uniunii Notarilor Publici din Romania, Bogdan Ciuca, presedintele Ordinului Consilierilor Juridici din Romania, Valentin Trutan si altii.
Prezentam in continuare discursul presedintelui Uniunii Juristilor din Romania, avocat dr. Ioan CHELARU pe tema “Statul de drept in Romania la 100 de ani de la Marea Unire. Rolul profesiilor juridice":
"Nu exista forma de organizare umana, cu atat mai putin statala, fara corp de legi si juristi, fie ca s-au chemat praetor, juris-consultus, jude, judecator, procuratores etc. Nici Romania Mare nu a fost posibila fara efortul colosal al juristilor de a crea unitate institutionala, si ma refer aici strict la institutia juridica, la concept. Actul unirii a fost unul declarativ, entuziast. Apoi am ramas noi sa traducem unitatea si s-o desavarsim.
Daca ma gandesc la profesiile juridice de acum 100 de ani, primul gand care imi vine in minte este respectul deosebit pe care romanii acelor vremuri il aveau fata de judecator, procuror, avocat, notar ori portarel. Dar erau timpuri ale solicitudinii umane fata de Dumnezeu si de lege, ca unice autoritati, iar reprezentantii acestor autoritati - preotii si juristii de toate categoriile, aveau partea lor de maxima consideratie sociala.
Vreau sa spun, dintru-inceput, ca nu e de mirare rolul hotarator al juristilor in momentele cheie ale istoriei, inclusiv la infaptuirea statului unitar roman. Daca ne uitam pe lista delegatilor la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, ii gasim pe juristi intr-o proportie covarsitoare. Ca atare, astazi, evocam un trecut cu care ne mandrim! Un trecut care a obligat, in timp, generatii intregi de juristi si care ne obliga.
As fi vrut sa va vorbesc la acest moment aniversar despre rolul extraordinar pe care profesiile juridice il au in statul de drept. Vedem cu totii – insa - ca toate departamentele justitiei trec prin grele incercari, fiind supuse unor avalanse de atacuri, la adapostul libertatii de exprimare se savarsesc crime de imagine, ne este destructurata autoritatea si respectabilitate. Profesiile juridice sunt nevoite sa se apere, in loc sa fie lasate sa creeze, potrivit rolului pe care il are fiecare.
Astazi sunt mult mai multi juristi decat la 1918, mai multe profesii juridice si conexe, ca nici nu le mai stim numarul. Insa, din pacate, chiar daca suntem mai multi decat pe vremuri, nu pot sa nu observ ca rolul profesiilor juridice in statul de drept a slabit foarte mult. Si, in chip firesc, nu pot sa nu ma intreb care sunt cauzele.
Un trend exploziv care apare foarte clar este acela de decredibilizare a justitiei si a tuturor protagonistilor ei. Una dintre cauze este alimentarea spectacolului judiciar cu comunicate ale autoritatilor de ancheta, care intotdeauna precizeaza profesia suspectului/ invinuitului ori inculpatului, daca este avocat, judecator, procuror, notar, consilier juridic, executor judecatoresc ori practician in insolventa. Chiar daca sunt cazuri izolate, ele apar generalizat si echivaleaza cu denigrarea profesiei in opinia publica. Logicienii juristi numesc aceasta practica „generalizare diabolica”, foarte eficienta in efectul sau distructiv. E o logica simpla a omului de rand: cum pot sa am incredere in justitie cand judecatorii, procurorii, avocatii, notarii, executorii sunt cei care incalca legea? Opinia publica nu mai are in vedere ca este vorba de caz izolat, de o exceptie. Aura intunecata se extinde asupra intregului.
De aceea, as sugera analiza posibilitatii introducerii unei rezerve in ceea ce priveste precizarea profesiei in comunicatele autoritatilor. Este adevarat ca Directiva Europeana privind intarirea prezumtiei de nevinovatie nu prevede expres si acest aspect. Ea se refera doar la prezumtia de nevinovatie a cetatenilor, indiferent de profesia pe care o practica! insa este o chestiune la care ar trebui sa ne gandim pentru ca are ca efect disolutia autoritatii judiciare si, implicit, destabilizarea statului de drept.
Un fapt e limpede: exista o patima anume, un fel de razbunare mediatica impotriva juristilor, mai puternica, mai organizata decat in contra altor profesii.
Cum bine stim, aceasta directiva europeana nici nu a fost transpusa in legislatia nationala, fiind blocata vreme indelungata, ca si mult discutatele si disputatele legi ale justitiei, in controverse politice, cu toata suita de atacuri asupra profesionistilor din domeniul justitiei. S-a ajuns chiar sa se vorbeasca la modul peiorativ despre ”parlamentarii juristi”, care ar fi aceia care vor sa-i scape pe infractori fabricand legi clientelare. Justitia insasi a devenit marul discordiei in zilele noastre, care divizeaza societatea si creeaza state paralele in locul statului de drept. Am sentimentul cert ca suntem parazitati in permanenta de manipulare, cuvintele si conceptele juridice au conotatii improprii in functie de cine acceaseaza acest limbaj eminamente stiintific. Trecem spre derizoriu, apar tot soiul de comentatori cu rating care abuzeaza limbajul nostru specific.
Din pacate, exista si forte politice, personaje politice, nu doar mediatice, care paraziteaza lupta anticoruptie, reala si sistemica - facandu-si un brand personal din aceasta, dandu-se drept justitiari ai societatii si ponegrind pe cei care sunt legitimati de societate sa infaptuiasca actul de justitie.
Profesiile juridice sunt atacate constant, minimizandu-se rolul acestora in statul de drept pentru ca reprezinta un pericol pentru cei care nu au alt ideal decat acela de a prelua puterea si controlul, inclusiv cu sprijinul serviciilor secrete. Toate scandalurile referitoare la protocoalele cu aceste servicii au fost in masura sa mai dea o lovitura respectului public fata de justitie si lege, ca si cand tot corpul magistratilor ar fi implicat in asa ceva.
Traim in asa numita epoca post-adevar, in care emotia publica primeaza oricarui argument logic. E suficient sa starnesti emotia printr-o sintagma gen ”superimunitatea avocatilor” sau, mai nou, ”superimunitatea magistratilor” ca sa creezi un public advers care, in lehamitea fata de coruptie, nu mai citeste si aliniatul urmator, care spune ca avocatii suspectati penal nu beneficiaza de interdictia perchezitiilor sub umbrela secretului profesional sau ca judecatorii si procurorii au forme de responsabilitate bine definite de lege.
Departe de a fi adeptul vreunei teorii conspirationiste, ma gandesc si la cauzele obiective care au dus la decredibilizarea profesiilor juridice si a rolului lor in statul de drept, pentru a intelege ce putem face pentru reinstaurarea respectului fata de aceste profesii si pentru intarirea rolului lor legitim.
O astfel de cauza obiectiva este legata de evolutia societatii in postmodernitate, in care granitele intre stiintele juridice si nejuridice se atenueaza, ierarhiile se aplatizeaza si apar astfel crizele identitatii profesionale. Acesta este un trend social pe care nu-l putem contracara direct, dar nici nu putem sta deoparte asteptand ca profesiile juridice sa fie scoase din joc.
Mai devreme vorbeam despre o ”inflatie” de profesii juridice si conexe. In contextul luptei impotriva criminalitatii, a terorismului si a crimei organizate, aceste profesii, chiar unele nejuridice, au dobandit puteri judiciare de ancheta, perchezitie, ridicare de inscrisuri etc. Iata ca potrivit noilor reglementari, pana si Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal poate veni inopinat sa ne perchezitioneze calculatoarele, sa verifice echipamentele folosite de firmele ce fac prelucrari de date cu caracter personal. Si cine nu face prelucrari de date in zilele noastre?
Toate aceste aspecte creeaza confuzie cu privire la aria de practica a fiecarui profesionist, dar si asupra sistemului judiciar in ansamblu, determinand o criza de identitate a sistemului judiciar si a profesiilor juridice. Aceasta are drept consecinta disolutia autoritatii, pierderea respectului fata de aceasta si fata de lege.
Acum o suta de ani fiecare isi cunostea identitatea, stia exact ce loc si ce rol are in societate si nu revendica rolul altuia. Taranul ara ogorul, inginerul facea constructii si aparate, juristul interpreta si aplica legea, politicianul facea politica de stanga sau de dreapta. Azi, nimeni nu mai stie ce rol are fiecare. Nu mai exista stanga si dreapta, iar locul intelectualilor este luat de “pareristi” de toate felurile care actioneaza in noile medii de comunicare. Oricine isi poate “da cu parerea” urcand la tribuna online in fata unui public larg, poate dezinforma si poate dizolva intr-o clipita autoritatea stabilita de lege. Oricine poate spune ca justitia e nedreapta, sa generalizeze ca judecatorii si procurorii sunt corupti, pornind de la cazuri izolate.
Cu titlu personal, afirm aici ca sunt de acord cu dreptul la opinie, dar sa fim intelesi: opiniile nu sunt egale, unele sunt avizate, vin de la profesionisti, de la persoane care au certa proprietate a cuvantului, a conceptului, de la oameni care chiar stiu ce spun si gandesc cu mintea lor.
Criza noastra identitara se datoreaza si “luptei” intre profesiile juridice de a castiga un anume monopol asupra unui domeniu de activitate. Este un semn ca trebuie sa ne asezam la masa tratativelor interprofesionale. Nu e vreme pentru vanitati, dar nici pentru a cultiva “conflicte interprofesionale” create si intretinute artificial, adesea fara o rezolvare corecta anticipata!
Acest lucru nu inseamna a ceda, ci a castiga. Demersul este dificil, si impune solidaritatea autentica a tuturor profesiilor juridice si a celor care o practica, intr-o lume in care concurenta estompeaza adesea competenta. Profesiile juridice, fiecare in sine, trebuie sa stie ce au de facut, in sensul adaptarii, insa, fara a-si pierde identitatea, iar aceasta este chiar o problema deosebit de dificila.
Din acest punct de vedere, pare ca ziua de maine nu mai este certa oricat ne-am pregati. Pentru a merge mai departe, pentru a sti ce vrem, trebuie ca noi juristii, sa intelegem ce suntem si sa tinem cont de imprejurarea ca s-au acumulat foarte multe schimbari privind conditiile socio-economice, in care ne exercitam profesiile si ca a devenit evident ca este momentul elaborarii unor strategii noi in ceea ce priveste evolutia profesionala. O spun la aceasta zi festiva de la tribuna UJR si cred ca nu ne putem permite nicio clipa de ragaz. Toate profesiile juridice sunt si trebuie sa fie interesate de viitorul lor. Toate ne reclama noua, celor care exercitam demnitati in profesii, implicarea responsabila in constructia viitorului acestora.
Pe de alta parte, acum o suta de ani, legile erau durabile, ajungeau sa intre in traditie si respectul lor in constiinta publica. Vechile coduri au durat decenii si chiar un secol si jumatate in cazul Codului Civil. In acest context, nimeni nu punea la indoiala autoritatea legii sau a magistratului chemat s-o aplice. Astazi, noile legi si cei indrituiti sa le faca sau sa le aplice au ajuns subiect de tabloid. Nicio lege importanta nu poate subzista nici macar un an fara a fi controversata, atacata constitutional si politic. Si atunci de unde autoritate si respect fata de aceasta? Pare ca nimeni nu se mai gandeste la prioritatile cetatenilor, ci la cele politice, individualiste.
Balanta drepturilor si principiilor fundamentale se dezechilibreaza. Dupa fiecare “eveniment” de politica legislativa au disparut perioadele de liniste. „A gusta” din succesul unei modificari legislative este o atitudine care caracterizeaza o era ce a apus.
“Astfel de momente” au devenit o constanta pe care trebuie s-o acceptam si la care trebuie sa ne adaptam, ori de cate ori intervine cate o modificare legislativa nationala care are impact direct sau indirect asupra profesiilor juridice, mai ales atunci cand trendul european, inclusiv justitia europeana „reorienteaza” si „reprofileaza” profesiile juridice.
Adaptarea continua cred, este singura solutie pentru ca lucrurile sa evolueze normal, din punct functional. A venit momentul sa ne adaptam tendintelor de interprofesionalitate, nu sa le negam.
De aceea, o intrebare ar trebui sa ne punem cu totii: cum poate fi respectata o lege a justitiei, sau oricare alta lege, inclusiv autoritatea judiciara chemata s-o aplice, in acest tumult informational care inabuseste orice analiza?
Este adevarat ca tabloidizarea tuturor demersurilor culturale, inclusiv a celor juridice, este un trend de neoprit in era tehnologiei. Dar nici nu putem sta cu bratele incrucisate pentru ca riscam sa disparem. Cel putin asa arata toate prognozele care vorbesc de impactul inteligentei artificiale. Avocatii sunt primii vizati sa fie inlocuiti de roboti, dar nici judecatorii nu sunt in siguranta avand in vedere tendintele de creare a platformelor online de solutionare a conflictelor. Am citit de curand ca doi cercetatori de la Oxford –Carl Frey si Michael Osborne – au demonstrat ca exista o probabilitate de 94% ca pana in 2033 serviciile avocatilor si notarilor sa fie preluate de algoritmi. Poate ca este exagerat, dar nici nu putem ignora ori nega impactul inteligentei artificiale asupra profesiilor juridice. Am amintit de acest ”atac al algoritmilor” intrucat consider ca, pentru a constientiza si impune rolul profesiilor juridice in statul de drept trebuie sa ne gandim cum va arata justitia peste 10-20 de ani.
Cred ca, in noul context, trebuie sa reevaluam modul in care gandim si actionam, ca juristi, trebuie sa ne regandim rolul in statul de drept si cum putem sa-l intarim. Cred ca profesiile juridice trebuie sa intre in forta in campanii de imagine, prin care sa-si afirme rolul si identitatea tinand cont de noile realitati sociale si de perspectivele de evolutie. Actuala ordine de drept nu va subzista prea mult timp intrucat in zilele noastre suntem total interconectati si schimbarile se succed accelerat afectand toate domeniile, iar justitia si profesiile juridice nu vor fi scutite.
Asadar, trebuie sa ne gandim in perspectiva, la ce implica schimbarile si cum putem contribui la o ordine de drept mai buna. Avem nevoie de o strategie de afirmare a identitatii profesionale, de intarire a sistemului judiciar si a rolului juristilor in statul de drept. Sunt convins ca noua, profesiilor juridice din Romania, nu ne-a fost, nu ne este si nu ne poate fi harazita o „intepenire istorica”. Modelul cultural al juristilor vremurilor din preajma si de dupa anul 1918, “factura psihica” a juristului roman, bazata pe valori autentice, profesionale si morale, integrarea din “mers” la dinamica profesiilor noastre exercitate in vremuri contemporane, dar mai ales structura profesionala bazata in majoritate pe oameni tineri, bine pregatiti si dedicati slujirii adevarului si dreptatii, sunt o chezasie ca vom dainui in marea familie a juristilor lumii moderne. Sa nu uitam, nici un algoritm nu va inlocui vreodata geniul si frumusetea conceptiei umane.
Si tot in metru postmodern: este la latitudinea noastra sa facem o alta lume, potrivita noua, daca acesta nu ne place. De la inaltimea varstei mele, eu mi-as dori eu o tara asa cum o vedea Petre Tutea, in care ordinea de drept este una din virtutile omului si in care legea nu iarta, dar judecatorul, da.
Va multumesc,
avocat dr. Ioan CHELARU
presedintele Uniunii Juristilor din Romania”
Prezentam in continuare galeria foto de la Ziua Justitiei organizata de Uniunea Juristilor din Romania in data de 6 iulie 2018:
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Robotul 6 July 2018 19:31 +3
# Erwin 6 July 2018 20:03 +13
# Alin 6 July 2018 21:27 +5
# Corneliu 7 July 2018 20:06 0
# unul ca chelkaru 6 July 2018 22:32 0
# Vasile Gheorghe 6 July 2018 23:59 +1
# beizadea 7 July 2018 00:17 +4
# Corneliu 7 July 2018 09:04 +4
# Faracatuse 7 July 2018 13:40 0
# R2 7 July 2018 17:27 +1
# Bravo Corneliu 7 July 2018 19:36 +4
# Cornelia 8 July 2018 12:24 -1
# Vasile 7 July 2018 22:16 +1
# alin 8 July 2018 04:36 0
# Corneliu 8 July 2018 16:08 0
# Floare Albastra 8 July 2018 13:39 -1