Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Corina Corbu este obligata sa intervina de urgenta si sa ia masuri pentru reinstaurarea ordinii la instanta suprema. Caci in prezent debandada s-a instalat la ICCJ, existand o serie de judecatori care pur si simplu care calca in picioare fix deciziile Inaltei Curti. S-a intamplat in cazul nerespectarii de catre anumiti judecatori ICCJ a deciziilor obligatorii ale CCR, decizii despre chiar ICCJ a stabilit ca trebuie puse in aplicare.

Asa cum bine se stie, in ultimele luni am asistat la o serie de solutii scandaloase in opinia noastra pronuntate de anumiti judecatori supremi, care au refuzat sa puna in practica deciziile CCR in privinta completelor nelegale. Mai exact, am avut de-a face cu refuzul de a aplica atat decizia CCR nr.685/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori, cat si decizia CCR nr. 417/2019 privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei. In loc sa desfiinteze sentintele si deciziile de condamnare pronuntate de asemenea complete, asa cum a hotarat CCR, anumiti judecatori ICCJ au ales sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene ca sa intrebe daca deciziile CCR trebuie sau nu respectate. Cu alte cuvinte, niste judecatori ICCJ au intrebat CJUE daca pot sa nu respecte legea romana si Constitutia Romaniei.

Asa au stat lucrurile in dosarul Elenei Udrea, caz in care in pofida deciziei CCR 685/2018 ICCJ nu a admis contestatia in anulare si nu a desfiintat decizia de condamnare din dosarul Gala Bute pentru a rejudeca apelul (click aici pentru a citi), sau in dosarele fostului ministru al Energiei Constantin Nita (click aici pentru a citi), al fostului ministru de Finante Darius Valcov (click aici pentru a citi) sau al fostului premier Victor Ponta (click aici pentru a citi), dosare in care in pofida deciziei CCR nr. 417/2019 ICCJ nu a desfiintat sentinta si nu a dispus rejudecarea fondului.

Jurisprudenta ICCJ nu lasa loc de interpretari

Refuzul unor judecatori de la Inalta Curte de a aplica deciziile obligatorii ale CCR reprezinta pe langa o nesocotire a legii si a Constitutiei Romaniei o sfidare chiar la adresa Inaltei Curti. Concret, judecatorii ICCJ care nu pun in practica deciziile obligatorii ale CCR calca in picioare fix jurisprudenta ICCJ, prin care s-a stabilit ca efectele deciziilor Curtii Constitutionale nu pot fi interpretate de instantele judecatoresti, acestea din urma avand doar obligatia de a le aplica.

Exista cel putin trei decizii ale Inaltei Curti identificate de Lumea Justitiei care statueaza cele de mai sus. Este vorba despre decizii pronuntate in ultimii ani de Completele ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, Decizia nr. 24/2015 din dosarul 2915/1/2015 a stabilit ca:

“Efectele deciziilor Curtii Constitutionale nu pot fi interpretate, in procesul de aplicare a legii, de catre alte institutii ale statului, intrucat un atare demers ar genera o stirbire a competentei sale exclusive in materie. Prin urmare, instantele judecatoresti nu trebuie sa interpreteze efectul deciziei, ci sa aplice acea decizie intr-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecatii, demers pe deplin posibil si in speta de fata”.

De asemenea, Decizia nr. 22/2016 din dosarul 2458/1/2016 prevede ca:

“Efectele deciziilor Curtii nu pot fi interpretate, in procesul de aplicare a legii, de catre alte institutii ale statului, intrucat un atare demers ar genera o stirbire a competentei sale exclusive in materie. Prin urmare, instantele judecatoresti nu trebuie sa interpreteze efectele deciziei, ci sa aplice acea decizie intr-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecatii, demers pe deplin posibil si in speta de fata”.

Nu in ultimul rand, in Decizia nr. 1/2018 din dosarul 3257/1/2017 se arata ca:

“Efectele deciziilor Curtii Constitutionale nu pot fi interpretate, in procesul de aplicare a legii, de catre alte institutii ale statului, intrucat un atare demers ar genera o stirbire a competentei sale exclusive in materie. Prin urmare, instantele judecatoresti nu trebuie sa interpreteze efectul deciziei, ci sa aplice acea decizie intr-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecatii, demers pe deplin posibil si in speta de fata.

De altfel, Curtea Constitutionala, in considerentele Deciziei nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013 a statuat ca, in raport cu dispozitiile art. 126 alin. (3) din Constitutie, 'sintagma dezlegarea data problemelor de drept judecate, cuprinsa in art. 4145 alin. (4) din Codul de procedura penala, pe de o parte, nu poate privi decat interpretarea si aplicarea unitara a continutului dispozitiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu si a deciziilor Curtii Constitutionale si a efectelor pe care acestea le produc, si, pe de alta parte, nu poate privi decat interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti, iar nu si de catre Curtea Constitutionala, care este o autoritate distincta de sistemul judecatoresc. Altfel spus, numai in aceste conditii dezlegarea data problemelor de drept judecate poate fi obligatorie, pentru ca numai in aceste conditii poate exista o compatibilitate cu normele constitutionale. Orice alta interpretare este in contradictie cu prevederile art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie, deoarece lipseste de efecte deciziile Curtii Constitutionale, determinand ca recursul in interesul legii sa fie transformat, cu incalcarea Constitutiei, intr-o forma de control al actelor Curtii Constitutionale'. Or, mutatis mutandis, aceste considerente se aplica si in cazul hotararilor prealabile”.

Marea razgandeala

Foarte interesant este ca printre judecatorii ICCJ care au facut parte din completele care au pronuntat deciziile de mai sus, care au stabilit ca instantele trebuie sa puna in aplicare hotararile CCR, regasim judecatori care au ales sa nu aplice deciziile obligatorii ale CCR, intreband CJUE daca trebuie sau nu sa respecte Constitutia Romaniei.

In aceasta situatie se afla, spre exemplu, judecatorul Ionut Matei (foto 1), cel care a facut parte din completul care a pronuntat Decizia 1/2018 prin care s-a stabilit ca deciziile CCR trebuie respectate (vezi facsimil 1), dar care nu a pus in aplicare Decizia CCR 417/2019 in dosarele lui Sebastian Ghita si al fostului procuror DIICOT Ioan Muresan, unde s-a pronuntat pentru sesizarea CJUE (click aici pentru a citi).

Tot la fel stau lucrurile si cu judecatoarea Mirela Sorina Popescu (foto 2), care a condus completele ce au stabilit ca aplicarea deciziilor CCR este obligatorie (vezi facsimil 2,3 si 4), dar care nu a pus in aplicare decizia CCR 417/2019 in cazul fostului procuror DIICOT Ioan Muresan si a sesizat CJUE (click aici pentru a citi).

Pe judecatoarea Simona Encean (foto 3) o regasim in doua complete care au stabilt obligativitatea deciziilor CCR (vezi facsimil 5 si 6), dar si printre judecatorii care s-au pronuntat pentru sesizarea CJUE in dosarul lui Constantin Nita, cu ignorarea Deciziei CCR 417/2019 (click aici pentru a citi).

In ceea ce o priveste pe judecatoarea Alina Iona Ilie, aceasta a considerat necesara sesizarea CJUE si nu aplicarea Deciziei CCR 417/2019 in cazurile lui Constantin Nita, Dan Sova si Horia Simu (click aici pentru a citi), dupa ce in 2018 se pronuntase pentru obligativitatea efectelor deciziilor CCR (vezi facsimil 7).

Judecatoarea Lavinia Lefterache (foto 4) a fost membru in completul care a pronuntat decizia ICCJ 24/2015 privind obligativitatea deciziilor CCR (vezi facsimil 8), dar si printre judecatorii care cu ignorarea Deciziei CCR 417/2019 au sesizat CJUE in dosarul lui Darius Valcov (click aici pentru a citi).

* Cititi aici Decizia ICCJ nr. 24/2015 din dosarul 2915/1/2015

* Cititi aici Decizia ICCJ nr. 22/2016 din dosarul 2458/1/2016

* Cititi aici Decizia ICCJ nr. 1/2018 din dosarul 3257/1/2017