O inscenare judiciara de proportii a iesit la iveala in urma cu cateva zile la Tribunalul Bucuresti. O directoare din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor (ANV) a fost tarata ani de zile in instanta si distrusa cel putin la nivel de imagine de asa-zisa “unitate de elita” DNA Ploiesti, pe vremea in care aceasta structura era condusa de procurorul Lucian Onea (foto). Anda Ancuta Macovei a fost plasata in arest preventiv si arest la domiciliu, si apoi trimisa in judecata pentru luare de mita in forma continuata intr-un dosar facut pe denunturi si pe declaratii nesustinute de vreo proba. Denunturi dintre care nu a lipsit cel al directoarei generale a companiei Siveco, Irina Socol (vezi facsimil), o mai veche colaboratoare a DNA.

Lumea Justitiei prezinta in editia de astazi detalii incredibile despre facatura judiciara, aspecte devoalate in Sentinta nr. 60 din 20 ianuarie 2023 pronuntata in dosarul 45357/3/2017, prin care judecatoarea Anastasia Gargale de la Tribunalul Bucuresti a dispus achitarea in prima instanta a fostei directoare Anda Macovei.

Macovei a fost trimisa in judecata pentru luare de mita pe motiv ca ar primit pentru sine si pentru o alta persoana circa 1 milion de euro, bunuri si o excursie in SUA, in schimbul atribuirii contractelor catre o asociere de firme din care faceau parte si societatile denuntatorilor. Acuzatiile nu au fost sustinute de nicio proba concreta, Macovei fiind trimisa in judecata exclusiv in baza denunturilor. Mai mult, nici macar interceptarile realizate in cauza nu au reusit sa confirme povestea DNA, dimpotriva fiindu-i favorabile chiar inculpatei. “Ministerul Public nu a reusit sa probeze, dincolo de orice dubiu, nici pretinderea procentului de 25% si nici primirea sumei de 1.054.721,32 euro de catre inculpata. Practic, Ministerul Public nu a probat existenta activitatii infractionale imputate”, noteaza judecatoarea Gargale in sentinta de achitare a fostei directoare Macovei.

Denuntatori cu interes

Foarte important, judecatoarea Anastasia Gargale de la Tribunalul Bucuresti explica faptul ca denuntatorii din dosar nu pot fi martori obiectivi ai acuzarii, in conditiile in care acestia au primit o solutie de clasare pentru cumparare de influenta in dosar, tocmai in schimbul denunturilor pe care l-au formulat. ”Toti martorii acuzarii, respectiv martorii Socol Irina, Tuhar Razvan Daniel si Gheorghe Mihai Catalin nu sunt martori obiectivi, avand un interes in cauza (desi sunt indicati ca martori ai acuzarii, Radu Nicolae Adrian si Mitroi Nasta-Mircea nu o incrimineaza pe inculpata). Astfel, martorii Socol Irina si Gheorghe Mihai Catalin sunt martori denuntatori, care au obtinut o solutie de clasare in dosar, sub aspectul savarsirii infractiunilor de cumparare de influenta, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, si dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Acesti martori nu pot fi martori obiectivi, in conditiile in care tocmai prin valorificarea denuntului lor au ajuns la o solutie de nepedepsire, asa cum se poate observa la pct. II din dispozitivul rechizitoriului. In ceea ce-l priveste pe martorul Tuhar Razvan Daniel, desi acesta nu a avut calitatea de martor denuntator, nici el nu poate fi considerat un martor obiectiv, deoarece este autor al infractiunii de dare de mita, infractiune corelativa infractiunii de luare de mita pentru care a fost trimisa in judecata inculpata. Desi in privinta lui nu este incidenta nicio cauza de nepedepsire (nu pot fi incidente dispozitiile art. 290 alin. 3 C.p., deoarece acesta nu a formulat niciun denunt in cauza), totusi procurorii de caz nu l-au inculpat sub aspectul savarsirii infractiunii de dare de mita, prev. de art. 290 C.p., preferand sa-l transforme in martor al acuzarii”, arata judecatoarea Gargale.

In cele din urma, Anda Ancuta Macovei a fost achitata pentru luare de mita in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”, judecatoarea Anastasia Gargale subliind ca “o acuzatie in materie penala nu se poate fundamenta pe supozitii, ci pe probe certe”.

Prezentam fragmente din sentinta judecatoarei TMB Anastasia Gargale privind achitarea fostei directoare din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, Anda Ancuta Macovei (documentul integral este atasat la finalul articolului):

“Socol Irina, fost director general al S.C. SIVECO ROMANIA S.A., si Popazov Mihail, fost asociat al S.C. TOTAL NETWORK SOLUTION S.R.L., au formulat denunturi la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, sustinand ca, in perioada 2010 – 2014, functionari din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor le-au pretins sume de bani, reprezentand un anumit procent din valoarea contractelor incheiate de firmele lor cu respectiva autoritate, bani pe care i-au si remis de altfel, in schimbul atribuirii respectivelor contracte si derularii lor in conditii bune sau in schimbul interventiei la persoanele responsabile din cadrul entitatii publice. Printre functionarii din cadrul ANV care ar fi pretins si ar fi primit mita, se numara si inc. Macovei Ancuta. Cele doua denunturi au fost formulate in dosar nr. 33/P/2016 al DNA – Ploiesti. In data de 16.06.2017, s-a dispus disjungerea cauzei vizand cele doua denunturi si s-a dispus constituirea prezentului dosar de urmarire penala.

In data de 01.09.2017, si numitul Gheorghe Mihai Catalin, fost administrator si asociat al S.C. TOTAL NETWORK SOLUTION S.R.L. a formulat denunt la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, privind fapte de coruptie savarsite de catre persoane cu functii de conducere din cadrul ANV, in legatura cu derularea contractelor din domeniul informatic incheiate cu ANV. Acest denunt s-a inregistrat la DNA – Ploiesti sub nr. 115/P/2017.

(...)

I. Actiunea de ,,pretindere” a unui procent de 25 din valoarea contractelor subsecvente

Asa cum a precizat instanta in cele de mai sus, inc. Macovei Ancuta Anca i se imputa ca, in anul 2010, inca din perioada derularii procedurii de licitatie, in calitate de director al Directiei Tehnologia Informatiei, Comunicatii si Statistica Vamala, ar fi pretins 25% din valoarea contractelor subsecvente, pentru sine si pentru directorul economic – numitul Bota Ioan Dumitru, in schimbul derularii procedurii de achizitie publica la nivelul ANV, astfel incat licitatia sa fie castigata de Asocierea S.C. SIVECO ROMaNIA S.A., S.C. TOTAL NETWORK SOLUTION S.R.L. si S.C. BULL ROMANIA S.R.L., iar asocierii sa-i fie atribuite contractele subsecvente acordului cadru, aceste contracte sa se desfasoare in bune conditii, iar platile sa fie efectuate la termen.

In fundamentarea acuzatiei, DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti a avut in vedere declaratiile martorilor denuntatori Socol Irina (fost presedinte si director general al S.C. SIVECO ROMANIA S.A.), Popazov Mihail si Gheorghe Mihai Catalin (fosti asociati si administratori ai S.C. TOTAL NETWORK SOLUTION S.R.L.).

(...)

Coroborand declaratiile martorilor Popazov Mihail, Socol Irina, Tuhar Daniel, Gheorghe Mihai Catalin si Radu Adrian, rezulta ca martorul Popazov Mihail este cel care le-a comunicat celorlalti membri ai asocierii ca inculpata ar fi pretins suma de 25% din valoarea contractelor subsecvente, cu titlu de mita. Martorii Socol Irina, Gheorghe Mihai Catalin, Tuhar Daniel si Radu Adrian nu au avut nicio discutie cu inculpata pe acest subiect, depozitiile lor bazandu-se pe cele comunicate de catre martorul Popazov Mihail. In aceste conditii, singurul martor al acuzarii care afirma ca inculpata i-ar fi pretins mita, este Popazov Mihail, care are calitatea de martor denuntator in cauza. Acesta a formulat denunt in data 15.06.2016, denunt inregistrat la DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti in dosar nr. 115/P/2017. In afara de declaratia martorului denuntator Popazov Mihail nu exista niciun alt mijloc de proba in dosar care sa ateste ca inculpata ar fi pretins mita. Depozitiile ceilalti martori pe acest subiect nu au forta probanta, din moment ce nu au luat la cunostinta personal asupra aspectelor declarate, ci de la martorul denuntator Popazov Mihail.

(...)

In concluzie, singurele mijloace de proba administrate atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, care atesta ca inculpata ar fi pretins mita sunt declaratiile martorului denuntator Popazov Mihail. In conditiile in care acest martor a formulat denuntul in dosar nr. 33/P/2016, unde era supus unor proceduri judiciare, declaratiile acestui martor nu pot sustine in mod singular acuzatiile formulate, in sensul ca inculpata ar fi pretins o mita de 25% din valoarea contractelor subsecvente. De aceea, in lipsa unor probe obiective, care sa se coroboreze cu declaratiile martorului denuntator Popazov Mihail, exista un dubiu care ii profita inculpatei.

II. Actiunea de 'primire' a sumelor de bani reprezentand 25% din valoarea contractelor subsecvente

Inculpatei i se imputa ca, in baza pretinderii initiale, dupa incheierea acordului cadru, pe parcursul derularii acestuia, i-au fost remise sume de bani reprezentand procentul de 25% solicitat de catre inculpata, pentru sine si pentru alti functionari publici cu functii de conducere, de care depindea derularea contractelor subsecvente si efectuarea platilor in termen, respectiv pentru numitul Bota Ioan Dumitru, cu care aceasta ar fi sustinut ca ii imparte in mod egal.

(...)

Mijloacele de proba indicate de catre procurorii de caz pentru a dovedi primirea cu titlu de mita a sumelor respective de bani de catre inculpata sunt declaratiile martorilor denuntatori Popazov Mihail, Socol Irina, Gheorghe Mihai Catalin, precum si a martorilor Tuhar Razvan Daniel si Radu Nicolae Adrian.

Potrivit declaratiilor coroborate ale martorului denuntator Gheorghe Mihai Catalin si ale martorului Tuhar Daniel, atat din cursul urmarii penale, cat si din cursul cercetarii judecatoresti, remiterea sumelor de bani catre inculpata ar fi fost efectuata de catre ei si ar fi constat in ascunderea unor sume cuprinse intre 5.000 euro si 20.000 euro, sub cartonul unor produse de patiserie, cu care se prezentau la biroul inculpatei si care se desfaceau intr-o sala de sedinta, situata fata in fata cu acesta. Dupa ce se serveau cateva pateuri in sala de sedinta, inculpata pleca in biroul sau cu cutia de pateuri, pe fundul careia, intr-un plic, se gaseau sumele de bani date cu titlu de mita de catre cei doi martori. Martorul denuntator Gheorghe Mihai Catalin a sustinut ca inculpata stia deja ce continea pachetul cu pateuri, plicul fiind asezat sub cartonul care sustinea pateurile, desfacea pachetul din care mancau cu totii astfel incat sa mai ramana cateva, la final ea luand pachetul cu ce mai ramasese, inclusiv plicul cu bani si mergea in biroul sau. Martorul a depus la dosarul de urmarire penala si evidenta personala cu privire le sumele pretins a fi remise catre inculpata, incepand cu luna aprilie 2011.

(...)

Desi procurorii de caz il indica si pe martorul Radu Nicolae Adrian (reprezentant al S.C. BULL ROMANIA SRL - manager de proiect care asigura relatia firmei cu A.N.V.), drept martor al acuzarii, pentru a proba modalitatea de remitere a pretinselor sume de bani catre inculpata, totusi, instanta nu poate tine cont de sustinerile acestuia, deoarece martorul a relatat aspecte de care nu a luat la cunostinta personal, ci le cunostea de la martorul Tuhar Dan. Astfel, potrivit declaratiilor martorului Radu Nicolae Adrian, dupa semnarea acordului cadru cu A.N.V., martorul a aflat de la Dan Tuhar ca, pe parcursul derularii acordului, trebuiau remise si alte sume de bani catre persoane din conducerea Vamii si anume Macovei Ancuta – director IT si Bota Ioan – director financiar, de cei doi depinzand buna derulare a contractului si aprobarea platilor. Martorul a sustinut ca tot de la Dan Tuhar cunoaste ca cele doua persoane din conducerea Vamii au pretins si li s-a remis un procent de 20% din valoarea contractelor subsecvente, procent care trebuia suportat de fiecare membru al asocierii, prin diminuarea valorii serviciilor prestate. Martorul a afirmat ca a stiut ca sumele de bani pretinse de catre inc. Macovei Ancuta si numitul Bota Ioan erau remise acestora de catre Dan Tuhar si Gheorghe Mihai. Martorul a precizat pe parcursul intregului proces penal ca nu a fost prezent la remiterea sumelor de bani.

Atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, inculpata a negat constant ca ar fi primit vreo suma de bani cu titlu de mita, mascata in platouri cu pateuri aduse la sediul ANV de catre reprezentatii S.C. TOTAL NETWORK SOLUTION S.R.L., S.C. BULL ROMANIA S.R.L. si S.C. SIVECO ROMANIA S.R.L. Inculpata a recunoscut ca a primit platouri cu foietaje, dar nu si bani, atat in declaratiile date, cat si in cuprinsul convorbirilor ambientale interceptate, purtate de catre aceasta cu martorii Gheorghe Mihai Catalin. Elocvente in acest sens sunt urmatoarele discutii avute de catre inculpata cu martorul denuntator Gheorghe Mihai Catalin:

Gheorghe Mihai Catalin: …'Ba frate, uite a zis madam Socol ca te duceai tu si Dan si aia era cu pateurile. Si eu zic 'N-am dus pateuri sau …?'

Macovei Ancuta Anca: 'Asa, si ce faceai? N-am inteles.'

Gheorghe Mihai Catalin: 'Pai, ca era plicul in pateuri.'

Macovei Ancuta Anca: 'Care plic? Despre ce vorbim?'

Macovei Ancuta Anca: 'Ce plic ai dus? Cui i-ai dus? Ce-am facut? Nimic'; Macovei Ancuta Anca: '… Plicuri nu am vazut.'; Macovei Ancuta Anca: 'Iti dai seama, daca ii bese mintea unuia ca a venit ala cu prajituri si ca s-ar putea… in prajituri sa fi fost bani. Ba, suntem nebuni?'; Macovei Ancuta Anca: 'Asa! Si, daca ati venit cu pateurile, ati venit voi cu bani?'; Macovei Ancuta Anca: 'Si, adica vrei sa spui ca pe mine ma ia ca mi-ati adus voi pateuri? Tu ce vorbesti?'; Macovei Ancuta Anca: 'Mi-ai dat ceva?'

Gheorghe Mihai Catalin: 'Macar sa nu se scape cineva!'

Macovei Ancuta Anca: 'In afara de cadoul acela, era ceva? Mi-ai dat ceva?' Gheorghe Mihai Catalin: 'Pai, bun, da’…'

Macovei Ancuta Anca: ,,Nu, mie nu mi-ai dat nimic.'; Gheorghe Mihai Catalin: 'Si daca vine madam Socol cu o lista, nu stiu … cu toti…'… Macovei Ancuta Anca: 'Asa, si sa-mi spuna … ce? Asa, mi-a dat ea vreun leu? Mi-a dat bani? Mi-ai dat tu ?'; Macovei Ancuta Anca: 'Un lucru il stiu sigur. Bani eu de la voi n-am luat. Poti sa-mi spui ca am luat? Ca mi-ai dat?' Gheorghe Mihai Catalin: 'Nu.' Macovei Ancuta Anca: 'Nu. Deci, despre ce vorbim?'; Macovei Ancuta Anca: 'Mi-ati dat vreun leu? Despre ce vorbim? Da, deci nu contest ca mi-ati dat o geanta, un parfum, un nu stiu ce cacat, in rest?'.

Ministerul Public a indicat drept proba in acuzare si urmatoarele cuvinte adresate de catre inculpata martorului denuntator Gheorghe Mihai Catalin: 'Tu nu trebuie sa spui de banii dati lu’ Blaga!' 'Si daca nu recunosc, ce se intampla? Te ia 6 luni?'. Instanta de fond va inlatura acest mijloc de proba, pe de o parte, deoarece o eventuala mita platita numitului Blaga excede cadrului procesual, iar pe de alta parte, temerea inculpatei ca ar putea fi arestata nu reprezinta o recunoastere, nici macar implicita, a activitatii infractionale imputate.

Coroborand toate declaratiile date de catre martorii denuntatori Popazov Mihail, Socol Irina, Gheorghe Mihai Catalin, precum si de catre martorii Tuhar Razvan Daniel si Radu Nicolae Adrian, rezulta ca singurele persoane care pretind ca au remis inculpatei diverse sume de bani cu titlu de mita, pentru incheierea si executarea in bune conditii a contractelor subsecvente acordului cadru, sunt martorii Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Daniel. Martorii Popazov Mihail si Socol Irina, desi au fost implicati in circuitul banilor prin intermediul firmelor offshore din Cipru, totusi nu reclama ca ar fi dat sume de bani inculpatei si nici ca ar fi asistat atunci cand ar fi fost date de catre martorii Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Daniel.

In cursul cercetarii judecatoresti, martora denuntatoare Socol Irina a precizat in mod expres ca stie doar din spusele colegilor sai ca procentul de 25% platit de catre Siveco catre firmele offshore ajungea la inculpata cu titlu de mita. Tot in cursul cercetarii judecatoresti, si martorul denuntator Popazov Mihail a afirmat ca nu a asistat la niciun episod in care martorul Gheorghe Mihai Catalin sa fi remis vreo suma de bani inculpatei, dar de multe ori il insotea pe martor la sediul ANV si se ocupa de pregatirea banilor. Pregatirea banilor de catre martorul denuntator Popazov Mihail nu o incrimineaza pe inculpata, din moment ce si alte persoane din cadrul ANV sunt puse sub acuzare sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita, si anume Ioan Bota si Andi Grigore. Prin urmare, in esenta, singurele probe directe care atesta ca inculpata ar fi primit bani cu titlu de mita sunt depozitiile martorilor Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Daniel.

Desi din declaratiile martorei denuntatoare Socol Irina rezulta ca in perioada 2010 – 20214, S.C. SIVECO ROMANIA S.A. a transferat in conturile societatilor offshore LUVERDOLA TRADING LIMITED, LUGENT LIMITED si BRAINSPEED CONSULTING LIMITED (toate cu sediul in Cipru) diverse sume de bani, aspect probat si cu concluziile raportului de constatare intocmit de catre specialistul DNA, acest circuit al banilor nu probeaza ca aceste sume de bani ar fi ajuns in posesia inculpatei, in lipsa unor probe suplimentare, obiective, care sa ateste 'primirea', verbum regens al infractiunii de luare de mita.

Instanta de fond apreciaza ca depozitiile martorilor Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Razvan Daniel nu sunt apte sa sustina o acuzatie in materie penala, deoarece acestia nu sunt martori obiectivi. Martorul Gheorghe Mihai Catalin este martor denuntator in cauza, avand un interes propriu in solutionarea prezentei cauze, pentru motivele ce urmeaza a fi expuse. De asemenea, martorul Tuhar Dan, desi nu este martor denuntator, totusi este direct implicat, intrucat este autor al infractiunii de dare de mita, infractiune corelativa infractiunii de luare de mita, pentru care este trimisa in judecata inculpata. Prin urmare, nici acesta din urma nu este o persoana dezinteresata in cauza, pentru motive ce urmeaza a fi expuse. Pentru aceste considerente, in conditiile in care inculpata a negat constant ca ar fi primit bani cu titlu de mita, exista un dubiu, care ii profita acesteia.

III. Activitatea infractionala vizand 'primirea' unor bunuri de catre inculpata

Inculpatei i se imputa faptul ca in perioada 2010-2014, in calitate de director al Directiei Tehnologia Informatiei, Comunicatii si Statistica Vamala din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, ar fi primit pentru sine si pentru numitul Bota Ioan Dumitru, in legatura cu indatoririle lor de serviciu, si anume in schimbul organizarii procedurii de licitatie, astfel incat sa fie castigata de Asocierea celor trei firme, al incheierii si derularii acordului cadru si a contractelor subsecvente acestuia, precum si al platilor aferente, contravaloarea excursiei in SUA, pretul platit pe Ipad-ul achizitionat din aceasta tara, contravaloarea pendulei si a televizorului si 14 bunuri materiale in valoare de 4.300 euro si 22.502 lei, respectiv: set cauciucuri de iarna marca Dunlop; sal de dama marca 'Louis Vuitton'; ceas de mana, de dama, marca Longines; scrumiera marca Versace; pix marca Mont Blanc cu rezerve; stilou marca Mont Blanc cu rezerve si portvizit; portofel marca Burberry; curea din piele marca Hermes; geanta din piele marca Furla; geanta marca Luis Vuitton impreuna cu portofel aceeasi marca; cizme din piele intoarsa marca Chanel; vouchere Burberry; geanta marca Tod`s; telefon marca Ihone 4 (16 Gb).

Potrivit acuzarii, contravaloarea excursiei in SUA, pretul platit pe Ipad-ul achizitionat din aceasta tara, contravaloarea pendulei si a televizorului sunt incluse in suma de 1.054.721,32 euro, pretins a fi primita cu titlu de mita, potrivit mentiunilor de mai sus.

Potrivit DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti, martorul denuntator Gheorghe Mihai Catalin si martorul Tuhar Razvan Daniel ar fi remis bunurile pretins a fi primite de catre inculpata cu titlu de mita.

(...)

Declaratiile inculpatei potrivit cu care bunurile de mai sus i-au fost oferite drept cadouri, fara legatura cu atributiile sale de serviciu, se coroboreaza cu procesele-verbale de redare a convorbirilor ambientale interceptate, purtate de catre inculpata cu martorul denuntator Gheorghe Mihai si martorul Tuhar Dan. Din continutul acestor conversatii rezulta ca reprezentarea mentala a inculpatei, atat in momentul in care a primit respectivele bunuri, cat si ulterior, a fost aceea ca aceste bunuri i-au fost remise la diverse ocazii, cu titlu de cadou, ceea ce i se parea si normal, fara nicio legatura cu atributiile sale de serviciu. Elocvente din acest punct de vedere sunt urmatoarele afirmatii ale inculpatei: 'Si a fost ziua mea, mi-ati adus flori, mi-ati adus cadou, au fost Craciunul, Pastele! Nu numai mie, ati adus…'; 'Mi-ai dat ceva? In afara de cadoul acela, era ceva? Mi-ai dat ceva?'; 'Pai si atunci de ce sa-mi fie frica? A, mi-ai dat parfumuri? Mi-ai dat. Ca mi-ai dat un sal? Da. Ca mi-ai dat o scrumiera, anul trecut, de ziua mea? Da. Ca mi-aduceati flori?'

Gheorghe Mihai Catalin: 'Anul trecut? Am si uitat.'

Macovei Ancuta Anca: 'De 1 Martie, de 8 Martie, mi-aduceati flori! De ziua mea. Da!'

Gheorghe Mihai Catalin: 'Bine, erau si gesturi … normale.'

Macovei Ancuta Anca: 'Normale! Da, normale! Dar nu a fost un alt motiv decat de evenimente, ca e 1 Martie, 8 Martie …'; 'Mi-ati dat vreun leu? Despre ce vorbim? Da, deci nu contest ca mi-ati dat o geanta, un parfum, nu stiu ce cacat, in rest?'.

Audiat in cursul cercetarii judecatoresti, si martorul Radu Nicolae Adrian, reprezentant al S.C. Bull Romania S.R.L., a sustinut varianta inculpatei, in sensul ca voucherele Burberry au fost emise inculpatei cu titlu de cadouri, fara nicio legatura cu atributiile de serviciu ale acesteia.

In ceea ce priveste tableta de tip IPAD, inculpata a declarat ca a cumparat-o din SUA, din banii personali in 2011, iar la revenirea in tara l-a rugat pe Gheorghe Mihai sa o configureze. Dimpotriva, martorul Tuhar Razvan Daniel a sustinut ca el, impreuna cu martorii Gheorghe Mihai si Adrian Radu, i-au cumparat inculpatei acest bun, de la magazinul Apple din Las Vegas, pentru suma de 700 USD. Si martorul Radu Nicolae Adrian, care s-a deplasat in excursia din SUA, a declarat ca contravaloarea tabletei a fost achitata de catre Gheorghe Mihail, acest obiect fiind oferit inculpatei fara o ocazie anume, fara a se urmari castigarea vreunui beneficiu in legatura cu desfasurarea contractului cu vama. Avand in vedere sustinerile martorului Radu Nicolae Adrian, martor obiectiv, spre deosebire de martorii Gheorghe Mihai Catalin (martor denuntator) si martorul Tuhar Razvan

Dan (autor al infractiunii de dare de mita, corelativa infractiunii de luare de mita pentru care este trimisa in judecata inculpata), instanta constata ca pretul tabletei nu a achitat de catre inculpata din fonduri proprii, dar remiterea bunului de catre reprezentantii consortiului a fost independenta de atributiile de serviciu ale acesteia.

In ceea ce priveste cele patru cauciucuri de iarna marca Dunlop si televizorul Samsung, inculpata sustine ca le-a primit de la martorul denuntator Gheorghe Mihai, respectiv martorul Tuhar Dan, dar le-a achitat contravaloarea acestor bunuri celor doi martori. Astfel, martorului denuntator Gheorghe Mihai i-a achitat contravaloarea cauciucurilor, fara TVA, aproximativ 2.000 lei. Martorul i-a povestit ca si-a cumparat cauciucuri de iarna pentru autoturismele firmei si poate sa-i cumpere si ei pentru autoturismul personal, deoarece pretul era bun. Martorul denuntator Gheorghe Mihai a recunoscut ca i-a oferit inculpatei cauciucurile, dar a negat ca i-a fost restituit pretul. Si martorul Tuhar Dan a negat ca inculpata i-a restituit pretul televizorului, in conditiile in care aceasta din urma a declarat ca a primit bunul respectiv in ajunul unor sarbatori de iarna, s-a consultat cu sotul sau si i-a achitat martorului suma de 3.000 lei. Coroborand declaratiile inculpatei cu declaratiile martorilor Gheorghe Mihai si Tuhar Dan rezulta ca inculpata a primit de la cei doi martori cauciucurile, respectiv televizorul. Probele difera in ceea ce priveste faptul daca inculpata le-a remis sau nu celor doi pretul acestor bunuri. In lipsa unor probe suplimentare obiective, avand in vedere faptul ca credibilitatea martorilor Gheorghe Mihai si Tuhar Dan este pusa sub semnul intrebarii, pentru motive ce urmeaza a fi expuse, instanta, aplicand principiul in dubio pro reo, valideaza sustinerile inculpatei.

In ceea ce priveste geanta Furla, inculpata a declarat ca a cumparat-o cu banii personali din Aeroportul din Bruxelles. Dimpotriva martorul Tuhar Razvan Daniel a declarat ca i-a oferit-o inculpatei intr-o ocazie, impreuna cu martorul denuntator Gheorghe Mihai. Nici inculpata si nici martorul Tuhar Razvan Daniel nu au depus la dosarul cauzei inscrisuri (bon fiscal sau factura) care sa ateste care dintre ei a achizitionat respectivul bun. Cu toate acestea, atata timp cat nu exista probe sa demonstreze ca martorul Tuhar Dan este cel care a cumparat geanta, dubiul profita inculpatei, in sensul ca bunul respectiv nu i-a fost remis de catre martor. In sprijinul principiului in dubio pro reo sta si declaratia martorului denuntator Gheorghe Mihai Catalin din cursul cercetarii judecatoresti, care a precizat ca stie din spusele martorului Tuhar Razvan Daniel faptul ca acesta din urma ar fi remis o geanta Furla inculpatei, fara a vedea personal bunul respectiv. Prin urmare, nu sunt dovedite afirmatiile martorului Tuhar Dan, ca ar fi oferit inculpatei acest bun, impreuna cu martorul Gheorghe Mihai.

Cu privire la excursia in SUA, inculpata a declarat ca a fost invitata la un congres ORACLE in SUA, mai exact in New York, in anul 2011, impreuna cu martorii Dan Tuhar, Mihai Gheorghe si Radu Adrian. Martorii Dan Tuhar si Radu Adrian au venit cu sotiile, iar inculpata si martorul denuntator Mihai Gheorghe au venit singuri. Cheltuielile cu transportul, cazarea si masa au fost achitate de catre consortiu. Inainte de intoarcerea in tara, martorii s-au oprit si la Las Vegas unde au stat doua nopti. Declaratiile inculpatei in sensul ca toate costurile au fost suportate de firmele din asociere se coroboreaza cu declaratiile martorilor Tuhar Dan si Gheorghe Mihai, care au depus la dosar inscrisuri in acest sens (copii de pe biletele de avion, corespondenta cu agentia de turism). Martorii Tuhar Dan si Gheorghe Mihai au declarat ca inculpata s-a deplasat in SUA la invitatia membrilor consortiului, in baza unei invitatii oficiale trimisa la ANV, dar fara legatura cu congresul ORACLE.

Ca si in cazul bunurilor de mai sus, nu exista probe in dosar care sa ateste ca inculpata ar fi acceptat acest folos pentru a-si indeplini atributiile de serviciu legate de contractul de mentenanta incheiat de catre ANV. A porni de la premisa ca cheltuielile ocazionate de inculpata cu deplasarea si sederea in SUA sunt destul de ridicate, astfel incat nu puteau fi efectuate in mod dezinteresat de membrii consortiului, aspect de care inculpata ar fi trebuit sa-si dea seama, echivaleaza cu a fundamenta o acuzatie pe supozitii, in lipsa unor probe certe de vinovatie.

Atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, martora denuntatoare Socol Irina a declarat ca nu a avut nicio implicare in achizitionarea bunurilor pretins a fi remise inculpatei, afirmand ca stia de acestea de la martorul denuntator Popazov Mihai si martorul Tuhar Dan.

La termenul de judecata din data de 06.10.2021, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, instanta a schimbat incadrarea juridica a faptei din infractiunea de luare de mita in forma continuata, prev. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p. (15 acte materiale) in infractiunea de luarea de mita in forma simpla, prev. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. In adoptarea acestui punct de vedere instanta a avut in vedere faptul ca infractiunea imputata inculpatei s-a consumat in momentul presupusei pretinderi, fara relevanta juridica ca pretinderea ar fi fost urmata de remiterea bunurilor presupus a fi fost pretinse.

Instanta de fond va dispune achitarea inculpatei sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita prev. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, in baza art. 16 alin. 1 lit. a C.p., deoarece fapta imputata nu exista, pentru argumentele care urmeaza a fi expuse in cele de mai jos.

(...)

Din punctul de vedere al instantei de fond, Ministerul Public nu a reusit sa probeze, dincolo de orice dubiu, nici pretinderea procentului de 25% si nici primirea sumei de 1.054.721,32 euro de catre inculpata. Practic, Ministerul Public nu a probat existenta activitatii infractionale imputate.

Astfel, potrivit situatiei de fapt retinuta in cele de mai sus, singurele probe in acuzare pentru a proba 'pretinderea' sunt declaratiile martorului denuntator Popazov Mihail, iar singurele probe in acuzare pentru a proba 'primirea” sumei de 1.054.721,32 euro, in mai multe transe, in perioada 2010 – 2014, sunt declaratiile martorului denuntator Gheorghe Mihai Catalin si ale martorului Tuhar Daniel Razvan.

In ceea ce priveste 'pretinderea', ceilalti martori audiati in cauza (martorii denuntatori Gheorghe Mihai Catalin si Socol Irina, precum si martorii Tuhar Daniel Razvan si Radu Adrian) au declarat expres ca inculpata nu le-a cerut nicio suma de bani. Coroborand declaratiilor lor rezulta ca au aflat de pretinderea procentului de 25% din valoarea contractelor subsecvente de la martorul denuntator Popazov Mihail, acesta din urma fiind in esenta singurul martor al acuzarii. Nu pot fi valorificate drept mijloace de proba in acuzare declaratiilor martorilor Gheorghe Mihai Catalin si Socol Irina, Tuhar Daniel Razvan si Radu Adrian, atata timp cat acestia nu au luat la cunostinta personal despre cele declarate, ci au reprodus ceea ce le-a comunicat martorul denuntator Popazov Mihail. Acesta este si motivul pentru care instanta de fond apreciaza ca singurul martor al acuzarii este de fapt martorul denuntator Popazov Mihail.

Chiar daca DNA – Structura Teritoriala Ploiesti a invocat cu titlu de probe indirecte faptul ca s-a reluat procedura de licitatie in baza unei note semnate de catre inculpata, precum si ca reprezentantii consortiului au participat la intocmirea caietului de sarcini, pentru a exista siguranta ca Asocierea formata din S.C. SIVECO ROMaNIA SA – S.C. BULL ROMANIA SRL - S.C. TOTAL NETWORK SOLUTION SRL va castiga licitatia, aceste argumente nu pot sustine acuzatia. Astfel, din probele administrate, si anume declaratiile martorilor Socol Irina si Popazov Mihail, rezulta ca licitatia a fost blocata de catre numitul Andi Grigore, consilierul presedintelui ANV, Radu Traian Marginean, pana cand i s-ar fi remis o mita de 750.000 euro, de catre martora denuntatoare Socol Irina. Participarea reprezentantilor consortiului la intocmirea caietului de sarcini nu poate constitui un argument solid pentru a se retine in sarcina inculpatei infractiunea de luare de mita, atata timp cat nu exista o proba obiectiva cu care sa se coroboreze.

In ceea ce priveste 'primirea sumei de 1.054.721,32 euro, reprezentand 25% din valoarea contractelor subsecvente', instanta de fond constata ca, in afara de martorul denuntator Gheorghe Mihai Catalin si martorul Tuhar Daniel, nu exista niciun alt mijloc de proba care sa ateste ca inculpata ar fi primit diverse sume de bani, cu titlu de mita. Ceilalti martori audiati in cauza, respectiv martorii Popazov Mihail, Socol Irina si Radu Adrian au sustinut ca nu au oferit inculpatei in mod direct nicio suma de bani si nici nu au asistat al un asemenea episod. Desi DNA a descris in cuprinsul actului de sesizare un circuit al sumelor de bani presupus a fi fost remise inculpatei, prin intermediul unor firme offshore din Cipru, unde S.C. SIVECO ROMaNIA S.A. alimenta conturile, dupa care sumele de bani erau ridicate in numerar si remise inculpatei drept mita, acest circuit nu este apt, prin el insusi, sa probeze ca banii respectivi ajungeau in fapt in posesia inculpatei.

In ceea ce priveste 'primirea unor bunuri de lux si a unei excursii in SUA', instanta constata ca, pe de o parte, exista un dubiu cu privire la faptul ca inculpata ar fi primit o parte dintre bunuri in materialitatea lor, iar pe de alta parte, exista un dubiu, ca celelalte bunuri sau excursia ar fi fost primite cu titlu de mita.

Astfel, asa cum a precizat instanta atunci cand a analizat situatia de fapt, exista un dubiu ca inculpata ar fi primit de la reprezentantii consortiului urmatoarele bunuri: geanta marca Tods, pendula, geanta Furla si telefonul Iphone4, atata timp cat declaratiile martorilor Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Daniel nu se coroboreaza cu niciun mijloc de proba, iar inculpata a contestat faptul ca ar fi fost vreodata in posesia acestor bunuri. Practic, in legatura cu aceste bunuri, DNA nu a probat, dincolo de orice dubiu, fapta de 'primire', in materialitate ei.

In ceea ce priveste celelalte bunuri, si anume: un sal de pus pe umeri Luis Vuitton; un ceas Longines; o scrumiera marca Versace; un stilou si un pix Montblanc; portvizit Montblanc; un portofel Burberry; o curea Hermes; doua genti marca Burberry; o camasa marca Burberry; o bluza marca Burberry; geanta Luis Vuitton; cizme bleumarin, lungi, marca Chanel, instanta de fond apreciaza ca nu exista probe la dosar, care sa ateste dincolo de orice dubiu, ca aceste bunuri ar fi fost primite cu titlu de mita. In privinta acestor bunuri, probele sunt unanime ca in sensul ca au fost primite de catre inculpata in diverse ocazii, precum Pasti, Craciun, 1 Martie, 8 Martie, zile de nastere. De aceea, pe parcursul intregului proces penal, inculpata a precizat ca le-a primit drept cadouri, in ocazii speciale, fara nicio legatura cu atributiile sale de serviciu. Instanta de fond apreciaza ca nu exista la dosarul cauzei niciun mijloc de proba care sa ateste, dincolo de orice dubiu, ca bunurile respective au fost primite de catre inculpata in legatura cu atributiile sale de serviciu, in ciuda declaratiilor martorilor Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Daniel, persoane care i-au remis bunurile respective. Chiar daca cei doi martori au declarat pe parcursul intregului proces penal ca reprezentantii consortiului au remis bunurile respective cu titlu de mita, acest lucru nu echivaleaza automat cu faptul ca inculpata le-a si primit cu acelasi titlu. Chiar daca infractiunea de dare de mita, prev. de art. 290 C.p., este corelativa infractiunii de luare de mita, prev. de art. 289 C.p., faptul ca mituitorul da unei persoane diverse bunuri drept mita, nu inseamna automat

ca si cel care le primeste are reprezentarea ca sunt oferite in acest scop, in lipsa unor elemente neechivoce care sa ateste ca bunurile respective sunt oferite pentru realizarea unor atributii de serviciu. Or in prezenta cauza nu exista niciun mijloc de proba care sa dovedeasca faptul ca, in momentul cand le-a primit, inculpata a avut reprezentarea faptului ca bunurile respective i-au fost date de catre martorii Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Daniel drept mita. In sprijinul apararii, stau mai multe argumente: bunurile respective au fost remise in anumite ocazii (zile aniversare, Pasti, Craciun, 1 Martie, 8 Martie); valoarea acestor bunuri nu este disproportionata prin raportare la situatia financiara a inculpatei, avand in vedere declaratiile de avere existente la dosarul de urmarire penala, care atesta ca in perioada 2010 -2014, inculpata avea venituri lunare nete in medie de cca. 2.000 euro (pentru aceste motive, instanta va inlatura argumentele DNA, in sensul ca valoare mare a bunurilor oferite i-a creat inculpatei convingerea ca au fost oferite in legatura cu atributiile sale de serviciu); nu exista probe care sa ateste ca inculpata ar fi solicitat sa-i fie remise aceste bunuri. Pentru aceste motive, instanta va inlatura sustinerile DNA –ului, potrivit cu care atata vreme cat celorlalti functionari din cadrul ANV nu li s-au oferit drept cadouri bunuri de o asemenea valoare (potrivit reprezentantilor consortiului, acestor functionari li s-ar fi oferit bunuri gen bomboane, cozonac), atunci in mod firesc, inculpata ar fi trebuit sa-si dea seama ca acestea au fost oferite cu titlu de mita. O acuzatie in materie penala nu se poate fundamenta pe supozitii, ci pe probe certe, probe care nu exista in prezentul dosar cu privire bunurile remise inculpatei de catre reprezentantii consortiului.

In ceea ce priveste tableta de tip iPad, atunci cand a analizat situatia de fapt, instanta a retinut ca a fost remisa inculpatei de catre martorul denuntator Gheorghe Mihai Catalin, dar fara legatura cu atributiile de serviciu ale acesteia, potrivit declaratiei martorului Radu Adrian, reprezentant al S.C. BULL ROMANIA S.R.L., martor obiectiv in acest dosar si care s-a deplasat in excursia din SUA, acolo unde a fost achizitionat si predat bunul. Prin urmare, acest martor a luat la cunostinta in mod personal de aspectele declarate.

In ceea ce priveste cele patru cauciucuri de iarna marca Dunlop si televizorul Samsung, instanta de fond a retinut, atunci cand a analizat situatia de fapt, ca exista un dubiu ca aceste doua bunuri ar fi fost oferite inculpatei cu titlu gratuit, situatie in care nu poate fi vorba de mita.

Cu privire la excursia in SUA, chiar daca probele sunt unanime ca toate costurile inculpatei au fost suportate de catre membrii asocierii, totusi nu exista probe care sa ateste ca inculpata a acceptat acest folos, in legatura cu indeplinirea atributiilor sale de serviciu. A porni de la rationamentul DNA – ului, in sensul ca cheltuielile ridicate cu deplasarea si cazarea ar fi putut fi un indicator in acest sens, inseamna a fundamenta o acuzatie pe simple supozitii, in lipsa unor probe certe, lucru care nu poate fi admis de catre instanta. Chiar daca membrii consortiului nu au actionat dezinteresat atunci cand au lansat invitatia, ceea ce conteaza din perspectiva infractiunii prev. de art. 289 C.p. Este reprezentarea mentala a autorului infractiunii luarii de mita, in sensul ca acesta isi da seama ca foloasele, banii oferiti de catre mituitor sunt in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea, intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Or, in prezenta cauza nu exista un asemenea mijloc de proba, care sa ateste ca atat in momentul in care a acceptat sa se deplaseze in SUA, cat si ulterior, inculpata a avut reprezentarea ca invitatia a fost lansata pentru a se executa in conditii optime contractul de mentenanta.

Asa cum se poate observa in cele de mai sus, nu exista probe care sa ateste dincolo de orice dubiu ca inculpata a savarsit vreuna dintre activitatile care reprezinta elementul material al infractiunii prev. de art. 289 alin. 1 C.p., si anume 'pretinderea' sau 'primirea' de bani sau foloase.

Dubiul este generat in prezentul dosar de faptul ca toti martorii acuzarii, respectiv martorii Socol Irina, Gheorghe Mihai Catalin, Tuhar Razvan Daniel si Gheorghe Mihai Catalin nu sunt martori obiectivi, avand un interes in cauza (desi sunt indicati ca martori ai acuzarii, Radu Nicolae Adrian si Mitroi Nasta-Mircea nu o incrimineaza pe inculpata). Astfel, martorii Socol Irina, Gheorghe Mihai Catalin si Gheorghe Mihai Catalin sunt martori denuntatori, care au obtinut o solutie de clasare in dosar, sub aspectul savarsirii infractiunilor de cumparare de influenta, prev. de art. 292 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, si dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Acesti martori nu pot fi martori obiectivi, in conditiile in care tocmai prin valorificarea denuntului lor au ajuns la o solutie de nepedepsire, asa cum se poate observa la pct. II din dispozitivul rechizitoriului. In ceea ce-l priveste pe martorul Tuhar Razvan Daniel, desi acesta nu a avut calitatea de martor denuntator, nici el nu poate fi considerat un martor obiectiv, deoarece este autor al infractiunii de dare de mita, infractiune corelativa infractiunii de luare de mita pentru care afost trimisa in judecata inculpata. Desi in privinta lui nu este incidenta nicio cauza de nepedepsire (nu pot fi incidente dispozitiile art. 290 alin. 3 C.p., deoarece acesta nu a formulat niciun denunt in cauza), totusi procurorii de caz nu l-au inculpat sub aspectul savarsirii infractiunii de dare de mita, prev. de art. 290 C.p., preferand sa-l transforme in martor al acuzarii.

Dincolo de situatia procesuala a celor patru martori ai acuzarii, in mod suplimentar, in sprijinul argumentelor instantei de fond stau declaratiile martorilor Gheorghe Mihai Catalin si Tuhar Razvan Daniel (f. 20-27 vol. 2 dup), care, in fata atitudinii de negare a inculpatei, in cadrul convorbirilor ambientale interceptate, purtate de catre cei doi martori cu aceasta, au ajuns sa interpreteze comportamentul acesteia ca o recunoastere tacita a activitatii infractionale imputate, in loc sa se rezume la redarea situatiei de fapt, data fiind calitatea lor in proces.

In conditiile in care inculpata a negat vehement pe tot parcursul procesului penal savarsirea infractiunii imputate, atat in declaratiile date, cat si in convorbirile interceptate, in lipsa unor probe suplimentare, declaratiile martorilor Socol Irina, Gheorghe Mihai Catalin, Tuhar Razvan Daniel si Gheorghe Mihai Catalin nu sunt apte sa sustina acuzatia de luare de mita, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p., dat fiind faptul ca nu sunt probe obiective, pentru motivele de mai sus. Faptul ca reprezentantii consortiului au participat la elaborarea caietului de licitatie, precum si existenta unui circuit de bani prin firme offshore nu este de natura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie care opereaza in favoarea inculpatei, deoarece nu pot, prin ele insele, sa probeze existenta actiunii ilicite, constand in 'pretindere' si 'primire'. De aceea, din punctul de vedere al instantei de fond temeiul in baza caruia va pronunta achitarea va fi art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p., deoarece nu s-a probat in cauza existenta faptei de 'pretindere' si 'primire'.

Chiar si in cazul bunurilor care au fost remise inculpatei cu titlu de cadou sau in cazul excursiei in SUA, in legatura cu care nu exista niciun dubiu ca au avut o existenta in lumea materiala, sunt incidente tot dispozitiile art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p., deoarece, atata timp cat nu au fost date cu titlu de mita, nu exista o actiune de 'primire' in sensul art. 289 alin. 1 C.p. Prin urmare, nu exista in materialitatea ei fapta prevazuta de legea penala, si anume primire cu titlu de mita. Aceasta deoarece dispozitiile art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p. nu presupun inexistenta niciunui element de fapt, respectiv cazul nu este incident doar atunci cand nu s-a produs nicio schimbare in realitatea obiectiva, ci se refera la inexistenta faptei pe care, in norma de incriminare, o descrie verbum regens. Prin urmare, acest caz de achitare este incident si atunci cand exista o anumita conduita, dar ea nu este cea prevazuta ca element material al infractiunii, intrucat lipsa elementului material inseamna inexistenta faptei incriminate. In prezenta cauza, in privinta bunurilor si a excursiei primite de catre inculpata in mod licit, nu poate fi vorba despre o 'primire' in sensul art. 289 alin. 1 C.p.”.

* Cititi aici integral sentinta de achitare a fostei directoare din Autoritatea Nationala Vamala, Anda Ancuta Macovei