Romania risca sa fie din nou condamnata de catre CEDO, pentru a nenumarata oara, din cauza felului inuman in care sunt tratati justitiabilii in instante. De data aceasta, veti vedea cum, de aproape 6 luni, o romanca sta in inchisoare in urma unei condamnari scandaloase, bazate doar pe un denunt.

Lumea Justitiei va prezinta zguduitorul caz al unei functionare publice de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) Bihor, care a intrat fara rost intr-un dosar penal unde atat instanta de fond, cat si cea de apel i-au condamnat pe absolut toti inculpatii, fara sa se aplece asupra situatiei disperate in care se gasea angajata OCPI Bihor. Situatie care i-ar fi crescut exponential femeii sansele de achitare in cazul in care judecatorii ar fi facut un gest foarte simplu: admiterea expertizei informatice care sa arate ca functionara nu comisese faptele de care era acuzata.

Ne referim la Rozica Lucica Pantea, fosta Cartis, (foto 1 stanga), care in 27 iulie 2020 a fost condamnata definitiv la 3 ani si 8 luni de inchisoare cu executare pentru presupuse fapte de luare de mita, fals intelectual si complicitate la inselaciune in dosarul in care inculpata principala era Daniela Ecaterina Moca (foto 1 dreapta). Fara sa expunem intreaga stare de fapt (o gasiti, de exemplu, in publicatia locala Crisana.ro), mentionam ca Daniela Moca a fost trimisa in judecata si condamnata pentru ca, ajutata de alte persoane, ar fi tepuit mai multi bihoreni, dandu-se drept executor judecatoresc si falsificand procese-verbale de licitatie, prin care victimele ar fi fost declarate castigatoare ale licitatiilor. Partea proasta este ca, din dorinta de a-si usura situatia de suspecta, Daniela Moca a denuntat-o la parchet pe Rozica Pantea, sustinand ca aceasta din urma ar fi ajutat-o sa falsifice pe calculator procesele-verbale de licitatie si ca i-ar fi acordat un comision pentru asa ceva.

Problema este ca, daca in cazul Danielei Moca probatoriul pare destul de solid, Rozica Pantea a fost condamnata pe simplul denunt al celei dintai. Asa cum va puteti convinge singuri citind rechizitoriul, sentinta si hotararea definitiva (toate trei anexate la final), niciuna dintre declaratiile martorilor sau ale partilor civile nu o incrimineaza direct pe Pantea. Totusi, prima instanta a condamnat-o pe functionara de la Cadastru fara sa clipeasca, preluand pe nemestecate ideile din rechizitoriu, iar a doua instanta a facut efectiv copy-paste dupa prima, neobosindu-se sa justifice de ce apararea inculpatei era, chipurile, neintemeiata. Principala modificare adusa de catre completul de apel comparativ cu cel de la fond este reducerea pedepsei pentru inculpata principala (Daniela Moca), de la 3 ani si 7 luni la 3 ani si 5 luni de inchisoare cu executare. In schimb, a doua instanta i-a mentinut Rozicai Pantea pedeapsa de 3 ani si 8 luni cu executare.

Mentionam ca rechizitoriul cauzei nr. 375/P/2015, datand din 14 iulie 2016, a fost semnat de catre procurorul Adrian Ionel Sferle (foto 2), de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, fiind confirmat de catre Aurel Mascas (foto 3), procurorul general de la acea vreme al PCA Oradea (vezi facsimil).

La 8 aprilie 2020, cea care a pronuntat condamnarea de la fond a fost judecatoarea Ileana Anastasiu de la Tribunalul Bihor, confirmata total – cel putin in cazul Rozicai Pantea – de catre judecatorii Gabriela Ana Tarca si Ovidiu Petru Musta de la Curtea de Apel Oradea, in data de 27 iulie 2020.

[Nota redactiei: cine cunoaste deja starea de fapt poate sari peste cele doua minute care urmeaza.]

Iata mai intai minuta sentintei nr. 60/2020 din 8 aprilie 2020 (dosar nr. 2946/111/2016):

„Constata ca infractiunea de inselaciune pentru care a fost condamnata inculpata Moca, prin Sentinta penala nr. 705/P/2018 a Judecatoriei Oradea (4 acte materiale), reprezinta acte materiale ce intra in continutul infractiunii de inselaciune in forma continuata pentru care este cercetata inculpata in prezenta cauza (14 acte materiale). Dispune desfiintarea Sentintei penale nr. 705/P/2018 a Judecatoriei Oradea in ceea ce priveste latura penala si aplicarea disp. art. 37 Cod penal privind recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata in intregul ei (18 acte materiale).

In baza art. art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal (18 acte materiale) si art. 396 alin. 10 C. pr. pen., art. 37 Cod penal, condamna pe inculpata MOCA DANIELA ECATERINA - la o pedeapsa de:

- trei ani inchisoare. In baza art. 66 alin. 1, lit. a, b Cod penal, interzice inculpatei Moca Daniela Ecaterina, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat pe o durata de 5 ani, cu titlu de pedeapsa complementara. Conform art. 65 alin. 1 si 3 Cod penal, interzice inculpatei Moca Daniela Ecaterina dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, cu titlu de pedeapsa accesorie.

In baza art. 258 alin. 1 C.p. , cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamna pe inculpata Moca Daniela Ecaterina, la o pedeapsa de: - 5 luni inchisoare.

In baza. art. 320 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (9 acte materiale) si art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamna pe inculpata Moca Daniela Ecaterina, la o pedeapsa de: - 5 luni inchisoare.

In baza art. 323 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) si art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamna pe inculpata Moca Daniela Ecaterina, la o pedeapsa de: - 2 luni inchisoare.

In baza art. 52 alin. 3, rap. la art. 321 Cod penal si art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamna pe inculpata Moca Daniela Ecaterina, la o pedeapsa de: - 9 luni inchisoare.

In baza art. 38 alin. 1-39 alin.1 lit. b Cod penal aplica inculpatei Moca Daniela Ecaterina pedeapsa cea mai grea de trei ani inchisoare la care adauga un spor de 7 luni reprezentand o treime din celelalte pedepse stabilite mai sus urmand ca inculpata sa execute pedeapsa totala de trei ani si 7 luni inchisoare, in regim de detentie.

In baza art. 45 alin. 1 si 5 Cod penal aplica alaturi de pedeapsa principala pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei precum si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe durata executarii pedepsei principale.

II. In baza art. 244 al. 1 si 2 C.p. , cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) condamna pe inculpatul PRODAN ALEXANDRU la o pedeapsa de: - un an inchisoare.

In baza art. 320 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale) condamna pe inculpatul Prodan Alexandru, la o pedeapsa de: - 6 luni inchisoare.

In baza art. 323 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale) condamna pe inculpatul Prodan Alexandru, la o pedeapsa de: - 3 luni inchisoare.

In baza art. 52 alin. 3, rap. la art. 321 Cod penal condamna pe inculpatul Prodan Alexandru, la o pedeapsa de: - un an inchisoare.

In baza art. 38 alin. 1-39 alin. 1 lit. b Cod penal aplica inculpatului Prodan Alexandru pedeapsa cea mai grea de un an inchisoare la care adauga un spor de 7 luni reprezentand o treime din celelalte pedepse stabilite mai sus urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa totala de un an si 7 luni inchisoare.

In baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin.1 Cod penal. In baza art. 93 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obliga inculpatul sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: a). sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune Bihor; b). sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c). sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d). sa comunice schimbarea locului de munca; e). sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatei urmatoarea obligatie: sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune Bihor. In baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 90 de zile, in cadrul Manastirii „Sfintei Cruci” din Oradea sau Primariei Municipiului Oradea. In temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 93 alin. 1 lit. c - e Cod penal se comunica Serviciului de Probatiune Bihor . In baza art. 404 alin. 2 Cod procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 96 Cod penal privind consecintele nerespectarii masurilor de supraveghere si ale savarsirii de noi infractiuni in cursul termenului de supraveghere.

III. In baza art. 32 rap. la art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, condamna pe inculpatul PRODAN ZAHARIA ZOLTAN la o pedeapsa de: - 6 luni inchisoare.

In baza art. 320 alin. 1 Cod penal condamna pe inculpatul Prodan Zaharia Zoltan, la o pedeapsa de: - 6 luni inchisoare.

In baza art. 323 Cod penal condamna pe inculpatul Prodan Zaharia Zoltan, la o pedeapsa de: - 3 luni inchisoare.

In baza art. 38 alin.1-39 alin. 1 lit. b Cod penal aplica inculpatului Prodan Zaharia Zoltan pedeapsa cea mai grea de 6 luni inchisoare la care adauga un spor de 3 luni reprezentand o treime din celelalte pedepse stabilite mai sus urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa totala de 9 luni inchisoare.

In baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin.1 Cod penal. In baza art. 93 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obliga inculpatul sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: a). sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune Bihor; b). sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c). sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d). sa comunice schimbarea locului de munca; e). sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatei urmatoarea obligatie: sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune Bihor. In baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 70 de zile, in cadrul Manastirii „Sfintei Cruci” din Oradea sau Primariei Municipiului Oradea. In temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 93 alin. 1 lit. c - e Cod penal se comunica Serviciului de Probatiune Bihor. In baza art. 404 alin. 2 Cod procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 96 Cod penal privind consecintele nerespectarii masurilor de supraveghere si ale savarsirii de noi infractiuni in cursul termenului de supraveghere.

IV. In baza art. 32 rap. la art. 244 alin. 1 si 2 C.p., cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamna pe inculpatul BRANZAS PATRICE SEBASTIAN la o pedeapsa de: - 4 luni inchisoare.

In baza. art. 320 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamna pe inculpatul Branzas Patrice Sebastian, la o pedeapsa de: - 4 luni inchisoare.

In baza art. 323 Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 C.pr.pen. condamna pe inculpatul Branzas Patrice Sebastian, la o pedeapsa de: - 2 luni inchisoare.

In baza art. 38 alin. 1-39 alin.1 lit .b Cod penal aplica inculpatului Branzas Patrice Sebastian pedeapsa cea mai grea de 4 luni inchisoare la care adauga un spor de 2 luni reprezentand o treime din celelalte pedepse stabilite mai sus urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa totala de 6 luni inchisoare.

In baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. 1 Cod penal. In baza art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obliga inculpatul sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere: a). sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune Bihor; b). sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c). sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile; d). sa comunice schimbarea locului de munca; e). sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta. In baza art. 93 alin.2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatei urmatoarea obligatie: sa frecventeze un program de reintegrare sociala derulat de Serviciul de Probatiune Bihor. In baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 60 de zile, in cadrul Manastirii „Sfintei Cruci” din Oradea sau Primariei Municipiului Oradea. In temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 93 alin. 1 lit. c - e Cod penal se comunica Serviciului de Probatiune Bihor . In baza art. 404 alin. 2 Cod procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 96 Cod penal privind consecintele nerespectarii masurilor de supraveghere si ale savarsirii de noi infractiuni in cursul termenului de supraveghere.

V. In baza art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal (7 acte materiale) condamna pe inculpata PANTEA ROZICA LUCICA – la o pedeapsa de: - 3 ani inchisoare.

In baza art. 66 alin. 1, lit. a, b si g Cod penal, interzice inculpatei Pantea Rozica Lucica, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii, pe o durata de 5 ani, cu titlu de pedeapsa complementara. Conform art. 65 alin. 1 si 3 Cod penal, interzice inculpatei Pantea Rozica Lucica, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii, cu titlu de pedeapsa accesorie.

In baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal condamna pe inculpata Pantea Rozica Lucica, la o pedeapsa de: - un an inchisoare.

In baza art. 48 alin. 1, rap. la art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal (5 acte materiale) condamna pe inculpata Pantea Rozica Lucica, la o pedeapsa de: - un an inchisoare.

In baza art. 38 alin.1-39 alin. 1 lit. b Cod penal aplica inculpatei Pantea Rozica Lucica pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare la care adauga un spor de 8 luni inchisoare, reprezentand o treime din celelalte pedepse stabilite mai sus, urmand ca inculpata sa execute pedeapsa totala de 3 ani si 8 luni inchisoare, in regim de detentie.

In baza art. 45 alin.1 si 5 Cod penal se vor aplica alaturi de pedeapsa principala pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin.1 lit. a, b si g Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei precum si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit. a, b si g Cod penal pe durata executarii pedepsei principale. In baza art. 19 si 397 Cod procedura penala, rap. la art. 1357 si urm. Cod civil, admite actiunea civila formulata de partile civile Balteanu Remus Andrei, Blaga Teofil Lucian, But Dacian Julien, Bocsan Ovidiu Ioan, Pop Ciprian Petru, Budurean Norbert Otto, Varga Rudolf, Lipai Vanesa Iulia, Cornea Marin, Turcus Bogdan Andrei, Pop Catalin Flaviu, dupa cum urmeaza:

Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina, in solidar cu inculpata Pantea Rozica Lucica si partea responsabila civilmente OCPI Bihor, la plata sumei de 28.000 euro in favoarea partii civile Balteanu Remus. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina, in solidar cu inculpata Pantea Rozica Lucica si partea responsabila civilmente OCPI Bihor, la plata sumei de 17.500 euro, a sumei de 750 lei si doua ceasuri marca Romer si Omega, in favoarea partii civile Blaga Teofil. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina la plata sumei de 6000 euro in favoarea parti civile But Julien. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina, in solidar cu inculpata Pantea Rozica Lucica si partea responsabila civilmente OCPI Bihor, la plata sumei de 19.000 euro in favoarea partii civile Bocsan Ovidiu. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina, in solidar cu inculpata Pantea Rozica Lucica si partea responsabila civilmente OCPI Bihor la plata sumei de 20.000 euro si a sumei de 1100 lei, in favoarea partii civile Pop Ciprian. Obliga inculpata Moca la plata sumei de 35.000 euro in favoarea partii civile Budurean Norbert Otto. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina la plata sumei de 3300 euro in favoarea partii civile Varga Rudolf. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina la plata sumei de 13.000 euro in favoarea partii civile Lipai Vanesa. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina, in solidar cu inculpata Pantea Rozica Lucica si partea responsabila civilmente OCPI Bihor, la plata sumei de 23.000 euro, in favoarea partii civile Cornea Marin. Obligarea inculpatei Moca Daniela Ecaterina, in solidar cu inculpatul Prodan Alexandru, la plata sumei de 24.500 euro in favoarea partii civile Pop Calin Flaviu. Obliga inculpata Moca Daniela Ecaterina la plata sumei de 30.000 euro in favoarea partii civile Turcut Bogdan. Respinge actiunea civila formulata de partile civile Bej Chizec si SC BANCPOST SA. In baza art. 397 alin. 1 C. proc. pen., rap. la art. 25 alin. 3 C. proc. pen. desfiinteaza urmatoarele inscrisuri: - procesul verbal de licitatie din 08.07.2015 si actul de adjudecare din 20.07.2015 in dosarul executional nr. 286/2012 al Bej Chizec, vol. III, f. 193 dosar u.p., - procesul verbal de licitatie din dosarul executional nr. 937/2013 BEJ Chizec Maria, inscris fals (vol. 2, f. 57 dosar urmarire penala). - contractul de vanzare cumparare incheiat de BNP Petris din 04.08.2015 intre inculpatul Prodan Alexandru si partea civila Pop Calin. - radierea din CF privind imobilului situat in Oradea, str. Penes Curcanul, nr. 26 in vederea restabilirii situatiei anterioare, conform art. 25 alin. 2 Cod procedura penala. - procesul verbal de licitatie din 15.07.2015 si actul de adjudecare din data de 14.08.2015, ambele in dosar executional nr. 133/2012 Bej Neagos, cu privire la infractiune de tentativa la inselaciune privind partea civila Banca Comerciala Romana. - procesul verbal de licitatie din data de 21.07.15 si actul de adjudecare din data de 10.08.2015, ambele in dosarul executional 431/2012 al BEJ Michis Ioan - doua procese verbale de licitatie din data de 29.06.2015 si a celor doua acte de adjudecare din data de 15.07.2015, in dosarul executional nr. 245/2011 al Bej Gardan Marius, cu privire la cele 2 terenuri din Episcopia, adjudecatarul fiind inculpatul Branzas Patrice. In baza art. 289 alin. 3 Cod penal confisca sumele de 1.750 euro si 2.300 lei, sume ce fac obiectul infractiunii de luare de mita privind pe inculpata Pantea. In baza art. 404 alin. 4 lit. c Cod procedura penala mentine masurile asiguratorii luate prin ordonanta din 17.12.2015 cu privire la bunurile imobile apartinand inculpatei Pantea Rozica Lucica si dispune luarea masurii asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile apartinand inculpatilor Moca Daniela Ecaterina si Prodan Alexandru Dispune luarea fata de inculpata Moca Daniela Ecaterina a masurii de siguranta prevazuta de art. 109 Cod procedura penala, respectiv obligarea la tratament medical. In baza art. 72 Cod penal deduce perioada in care inculpata Moca Daniela Ecaterina a fost retinuta si arestata preventiv, respectiv arest la domiciliu, in perioada 07.09.2015 – 13.02.2016. In baza art. 272 Cod procedura penala din fondurile Ministerului Justitiei se vor achita onorariile cuvenite aparatorilor din oficiu desemnati in cauza, in cuantum de 230 de lei aferente fazei de camera preliminara, pentru avocatii Cosma Laura, Romosan Florica, Dimeny Beatrice si Jida Marius, conform delegatiilor nr. 3028/18.07.2016, nr. 3030/18.07.2016, nr. 3031/18.01.2017 si nr. 3032/18.07.2016, iar, conform art. 272 Cod procedura penala rap. la art. 5 din Protocolul din 14.02.2019, onorariile majorate cuvenite aparatorilor din oficiu desemnati in cauza, in cuantum de cate 868 de lei, aferente fondului cauzei, Romosan Florica, Dimeny Beatrice si Jida Marius, conform delegatiilor nr. 674/06.02.2017, nr. 675/06.02.2017 si nr. 676/06.02.2017, precum si onorariul majorat insa acordat partial, in cuantum de 520 lei, cuvenit aparatorilor din oficiu, pentru avocat Cosma Laura conform delegatiei nr 673/06.02.2017. In baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., obliga inculpatii la plata cheltuielilor judiciare catre stat, dupa cum urmeaza: - suma de 10200 cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului (din care 10.000 lei in faza de urmarire penala si 200 lei in procedura de camera preliminara si in faza de judecata), in sarcina inculpatei Moca Daniela Ecaterina; - suma de 600 cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului (din care 200 lei in faza de urmarire penala si 400 lei in procedura de camera preliminara si in faza de judecata), in sarcina inculpatului Prodan Alexandru - suma de 600 cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului (din care 200 lei in faza de urmarire penala si 400 lei in procedura de camera preliminara si in faza de judecata), in sarcina inculpatului Prodan Zaharia; - suma de 500 cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului (din care 300 lei in faza de urmarire penala si 200 lei in procedura de camera preliminara si in faza de judecata), in sarcina inculpatului Branzas Patrice Sebastian; - suma de 2000 cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului (din care 1000 lei in faza de urmarire penala si 1000 lei in procedura de camera preliminara si in faza de judecata), in sarcina inculpatei Pantea Rozica Lucica. Cu drept de apel la Curtea de Apel Oradea in 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din 08.04.2020”.

Redam minuta hotararii nr. 442/2020 din 27 iulie 2020 a Curtii de Apel Oradea:

„In baza articolului 421 punctul 2 litera a din Codul de procedura penala admite apelul declarat de inculpata Moca Daniela Ecaterina impotriva sentintei penale nr. 60 din 08 aprilie 2020 pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care o desfiinteaza si, rejudecand:

Descontopeste pedeapsa rezultanta de 3 ani si 7 luni inchisoare aplicata inculpatei Moca Daniela Ecaterina in pedepsele componente pe care le repune in individualiatatea lor si anume: 3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (18 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, art. 37 Cod penal; 5 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 258 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala; 5 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 320 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (9 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala; 2 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala; 9 luni inchisoare pentru infractiunea prev.de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 Cod penal si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala si sporul de 7 luni pe care il inlatura. Inlatura prevederile art. 45 alin. 1 si 5 Cod penal privind aplicarea alaturi de pedeapsa principala a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei, precum si a pedepsei accesorie a interzicerii acelorasi drepturi care au fost interzise cu titlu de pedeapsa complementara, pe durata executarii pedepsei principale. Inlatura dispozitia instantei de fond de desfiintare a Sentintei penale nr. 705/P/2018 a Judecatoriei Oradea in ceea ce priveste latura penala si de aplicare a dispozitiilor art. 37 Cod penal privind recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata in intregul ei (18 acte materiale), precum si cea de constatare a faptului ca infractiunea de inselaciune pentru care a fost condamnata inculpata Moca prin Sentinta penala nr. 705/P/2018 a Judecatoriei Oradea (4 acte materiale), reprezinta acte materiale ce intra in continutul infractiunii de inselaciune in forma continuata pentru care este cercetata inculpata in prezenta cauza (14 acte materiale). Inlatura dispozitia de condamnare a inculpatei Moca Daniela Ecaterina la pedeapsa principala de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. si ped. de art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (18 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, art. 37 Cod penal, precum si cea de aplicare a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal pe o durata de 5 ani si a pedepsei accesorii a interzicerii acelorasi drepturi care au fost interzise cu titlu de pedeapsa complementara, pe langa pedeapsa principala. In baza art. art. 244 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (14 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, condamna inculpata Moca Daniela Ecaterina pentru infractiunea de inselaciune in forma continuata, la pedeapsa de 2 ani si 10 luni inchisoare. Mentine pedepsele aplicate inculpatei Moca Daniela Ecaterina de: 5 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 258 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala; 5 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 320 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (9 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala; 2 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala; 9 luni inchisoare pentru infractiunea prev.de art. 52 alin. 3 rap. la art. 321 Cod penal si art. 396 alin. 10 Cod procedura penala. In baza art. 38 alin. 1, art. 39 alin.1 lit. b Cod penal aplica inculpatei Moca Daniela Ecaterina pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 10 luni inchisoare la care adauga un spor de 7 luni reprezentand o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, urmand ca inculpata Moca Daniela Ecaterina sa execute pedeapsa totala de 3 ani si 5 luni inchisoare, in regim de detentie.

Inlatura dispozitia instantei de fond privind luarea fata de inculpata Moca Daniela Ecaterina a masurii de siguranta prevazuta de art. 109 Cod procedura penala, respectiv obligarea la tratament medical. Mentine restul dispozitiilor hotararii atacate. In baza articolului 421 punctul 1 litera b Cod procedura penala respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpata Pantea Rozica Lucica si partea responsabila civilmente Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bihor, cu sediul in Oradea, str. Armatei Romane nr. 1/A, jud. Bihor, impotriva aceleasi sentinte. Conform articolului 275 alin. 2 Cod procedura penala obliga inculpata Pantea Rozica Lucica si partea responsabila civilmente Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bihor la plata sumei de cate 300 lei, fiecare, cheltuieli judiciare in favoarea statului, iar restul cheltuielile judiciare avansate de stat in apel raman in sarcina statului. DEFINITIVA. Pronuntata in sedinta publica, azi, 27.07.2020”.

Trimisa in judecata si condamnata pe un simplu denunt. Crasele balbaieli ale procurorului

Asa cum veti citi in documentele anexate mai jos, totul a inceput in 25 iunie 2015, cand la PCA Oradea au inceput sa vina plangeri penale impotriva Danielei Ecaterina Moca si a altor persoane de la mai multi bihoreni care le acuzau ca i-ar fi escrocat. Lor li s-au adaugat diverse banci si SRL-uri cu aceleasi nemultumiri. La 12 octombrie 2015, dupa ce nu doar ca parchetul o facuse pe Moca suspecta, dar o si transformase in inculpata (deci femeia avea cunostinta de ceva timp de acuzatiile aduse), pretinsa executoare judecatoreasca a denuntat-o pe Rozica Lucica Pantea, sustinand ca i-ar fi dat functionarei de la Cadastru 2% din sumele cu care ar fi inselat persoanele vatamate. In schimb, rolul Rozicai Pantea ar fi fost sa elibereze in fals extrase de carte funciara, in care acestia sa apara drept proprietari ai imobilelor aflate in joc.

„Calculata estimativ, valoarea sumei care formeaza obiectul infractiunii de luate de mita este de 1.750 euro si 2.300 lei”, scrie procurorul Adrian Sferle in rechizitoriu, neavand ca proba decat denuntul Danielei Moca.

Imediat dupa aceea (in paginile 34-35 din rechizitoriu), procurorul Sferle pune cu copy-paste textul procedurilor dupa care functioneaza OCPI Bihor, asa cum i-l comunicase oficiul de cadastru. Anchetatorul nu pare sa inteleaga aceste proceduri. Nu de alta, dar, daca s-ar fi aplecat cu mai mare atentie asupra lor, si-ar fi dat seama (culmea ironiei amare) ca ele sugereaza ca, prin insusi caracterul lor automatizat, bazat pe calculator, aceste proceduri fac aproape imposibile fraudele.

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, tragicomedia atinge paroxismul cand insusi procurorul Adrian Sferle recunoaste, in repetate randuri, ca „in cauza nu s-a putut stabili modul in care inculpata Pantea Rodica (n.r. corect: Rozica) Lucica a falsificat inscrisul oficial - extrasul de carte funciara”. Fraza apare nu o data, nu de doua ori, ci tocmai de cinci ori in rechizitoriu, de la pagina 36 pana la pagina 39, in legatura cu mai multe parti vatamate.

Expertiza care ar fi putut-o salva pe Pantea

De altfel, aceasta uriasa hiba a acuzarii ar fi trebuit, in mod normal, in fata oricarui judecator cu un minim simt al dreptatii, sa duca la achitarea inculpatei Rozica Pantea, pe principiul „in dubio pro reo” si in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala: „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”. Aceasta a fost si ideea centrala pe care si-a bazat pledoaria avocatul Bogdan-Mircea Mester (foto 4), din Baroul Bihor, aparatorul functionarei de la Cadastru.

De altfel, avocatul a insistat ca atat instanta de fond, cat si cea de apel sa ceara de la OCPI Bihor evidenta intrarilor in sistemul informatic intern, care nu pot fi sterse si care deci ar fi putut arata fara putinta de tagada ca Rozica Pantea nu accesase sistemul pentru scopurile frauduloase indicate de catre parchet. Nici Tribunalul Bihor, nici Curtea de Apel Oradea nu i-au acceptat aceasta cerere apararii, fara macar ca judecatorii sa se oboseasca sa-si motiva refuzurile.

Problemele psihice ale denuntatoarei

Revenind la procurorul Adrian Ionel Sferle, trebuie spus ca acesta isi plaseaza singur alta bomba la temelia acuzarii vizand-o pe Rozica Pantea, cand insereaza in rechizitoriu mentiuni despre problemele psihice ale denuntatoarei Daniela Moca.

Nu este nevoie sa ne credeti pe cuvant, ci puteti citi dumneavoastra insiva urmatoarele pasaje:

„Inculpata Moca Daniela Ecaterina sustine ca, a inceput savarsirea infractiunii de spalare de bani, fiind determinata in acest sens de catre inculpatii Danse Core Cristian Ioan si Danse Core Camelia Florina. Inculpata Moca Daniela sustine ca inculpatii Danse Core Cristian Ioan si Danse Core Camelia Florina au exercitat un control total asupra sa, cu ajutorul martorului Negrut Constantin Florian, medic psihiatru, care i-a prescris un tratament medicamentos inadecvat, tocmai pentru ca inculpata Moca Daniela Ecaterina sa-si piarda autocontrolul si sa devina dependenta de acele medicamente, sub efectul carora inculpata Moca Daniela Ecaterina nu mai avea reprezentarea faptelor sale, conditie in care inculpatii Danse Core Cristian Ioan si Danse Core Camelia Florina au manipulat-o si au beneficiat de sumele provenind din savarsirea infractiunilor de inselaciune.

In cauza a fost audiat martorul Negrut Constantin Florina si s-a procedat la verificarea istoricului medical al inculpatei Moca Daniela Ecaterina la Spitalul Municipal Oradea. Martorul Negrut Constantin Florian declara ca o cunoaste pe inculpata Moca Daniela Ecaterina, fiindu-i prezentata de catre inculpata Danse Core Camelia Florina, ca a consultat-o pe aceasta si ca i-a prescris un tratament in concordanta cu diagnosticul stabilit. In privinta tratamentului martorul declara ca, sub nici o forma, acesta nu duce la pierderea autocontrolului si la stabilirea unei relatii de dependenta fata de acele medicamente si cu atat mai mult fata de alte persoane.

Conform fiselor de evidenta, rezulta ca inculpata a fost consultata intr-adevar de martor la data de 14.12.2014 si 14.01.2015, stabilindu-se acelasi diagnostic – distimie (n.r. depresie cronica). (...)

Fata de inculpata Moca Daniela Ecaterina s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, atat de catre SML Oradea, cat si de catre Institutul de Medicina Legala Timisoara (vol.I/A, f.13-21; 66-74).

Conform Raportului de noua expertiza medico-legala psihiatrica nr. 2483/28 decembrie 2015 intocmit de catre Institutul de Medicina Legala Timisoara, avizat de catre Comisia de Avizare si Control al Actelor Medico-Legale, s-a stabilit ca, in perioada 1.01.2013-7.09.2015, inculpata Moca Daniela Ecaterina a avut discernamant integru si ca la data examinarii – 9.12.2015 – inculpata are discernamantul diminuat.

Comisia medico-legala a propus aplicarea masurii de siguranta prevazuta de art. 109 C.p. – obligarea la tratament medical – masura ce poate fi aplicata si in penitenciar.

Solicitam, astfel, luarea fata de inculpata Moca Daniela Ecaterina a masurii de siguranta prev. de art. 109 C.p. – obligarea la tratament medical”.

Reluam: la 7 septembrie 2015, Daniela Ecaterina Moca avea discernamantul integru. Trei luni mai tarziu, insa, in data de 9 decembrie 2015, aceeasi inculpata avea discernamantul diminuat. Or, avand in vedere ca intre timp, la 12 octombrie 2015, Moca o denuntase pe Rozica Lucica Pantea, se naste intrebarea mai mult decat fireasca: in momentul denuntului, discernamantul Danielei Moca era integru sau diminuat? Exact acest lucru a incercat sa-l afle functionara de la Cadastru, solicitand instantelor sa dispuna efectuarea unei noi expertize psihiatrice. Judecatorii, in schimb, au ramas neclintiti.

Cine sunt judecatorii

Un singur aspect mai tratam inainte de a va lasa sa cititi principalele pasaje din hotararile judecatoresti:

1. Fosta presedinta a Judecatoriei Novaci si activand nu doar la Judecatoria Oradea, ci si la cea din Petrosani, Ileana Anastasiu a fost numita judecatoare in 2010, pana atunci ea activand ca grefiera, incepand cu anul 2001. Tocmai acest trecut de grefiera al Ilenei Anastasiu ne-a facut sa ne asteptam ca magistrata sa puna mai multa greutate pe cuvantul scris. In schimb, nu putine sunt pasajele prost redactate din sentinta de fata, in care exista nu doar greseli de ortografie, ci si fraze lasate neterminate. De altfel, superficialitatea redactarii produce la un moment dat o aberatie, judecatoarea contrazicandu-se singura prin simpla omitere a cuvantului „nu”: „doar imprejurarea ca in afara persoanelor implicate in intelegerile frauduloase nu au existat si alti martori, neutri, nu poate conduce la concluzia ca fapta de luare de mita exista”. (Corect ar fi fost: „fapta de luare de mita NU exista”.)

A doua observatie pe care o facem este ca judecatoarea fondului a mers pana intr-acolo, incat efectiv sa o mustre pe Rozica Pantea in motivarea sentintei pentru simplul fapt ca functionara OCPI Bihor a indraznit sa se apere. (Gasiti detalii mai jos.)

2. Completul de apel a fost alcatuit din judecatorii Gabriela Ana Tarca (presedinte) si Ovidiu Musta. Gabriela Tarca (fosta Farcas) a activat ca procuroare pana la 1 noiembrie 2003, cand a devenit judecatoare direct la Curtea de Apel Oradea. Ovidiu Musta, la randul lui, a aparut in celebra inregistrare a discutiei dintre paraditorii de la DNA Oradea, procurorul Adrian Muntean sugerand ca Musta ar fi „OK” din punctul de vedere al lor, al gastii de la respectiva unitate de parchet (click aici pentru a citi).

Redam principalele pasaje din sentinta Tribunalului Bihor vizand-o pe Rozica Pantea (reluate cu copy-paste in hotararea CA Oradea si respinse fara argumente):

„In cauza nu exista niciun fel de date obiective care sa justifice inlaturarea declaratiilor date de denuntatoarea Moca Daniela, persoanele vatamate si martori, in legatura cu acuzatiile ce se aduc inculpatei Pantea Lucica, astfel cum a cerut apararea, dat fiind faptul ca declaratiile denuntatoarei au fost constante pe parcursul procesului penal, sustinute inclusiv cu ocazia cuvantului pe fond, se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza, iar informatiile oferite de acestia nu se rezuma doar la aspecte privind prezentarea inscrisurilor falsificate de catre inculpata Pantea, ci au in vedere si intelegerile dintre cele doua inculpate privind inducerea in eroare a persoanelor vatamate cu care Moca Daniela se prezenta la inculpata Pantea, fiind de natura sa creeze convingerea ca declaratiile acestora corespund realitatii factuale.

Pe de alta parte, este specific infractiunilor de coruptie ca acestea se comit cu precadere clandestin, precaut, asa incat doar imprejurarea ca in afara persoanelor implicate in intelegerile frauduloase nu au existat si alti martori, neutri, nu poate conduce la concluzia ca fapta de luare de mita [nu] exista, neexistand niciun impediment legal in stabilirea existentei infractiunii de coruptie pe baza acestora.

Nici argumentul prezentat de avocatul inculpatei Pantea, in sensul ca declaratia denuntatoarei Moca trebuie privita cu rezerve, dat fiind faptul ca aceasta a fost trimisa in judecata si ca prin denuntul formulat a urmarit un scop personal, respectiv aplicarea dispozitiilor referitoare la cauza de nepedepsire prev. de art. 290 al. 49 3 C.pen., nu poate fi avut in vedere in lipsa oricaror date din care sa rezulte netemeinicia afirmatiilor sale, instanta constatand, pe langa faptul ca aceasta a oferit informatii pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei, mentinute cu ocazia tuturor audierilor, si faptul ca ele se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza (pe larg expuse anterior – declaratii martori, persoane vatamate, care, de asemenea au dat declaratii constante in proces).

Desi, in ceea ce priveste infractiunea de inselaciune, inculpata Pantea are calitatea de complice, in fapt contributia acesteia a fost una esentiala si consistenta in inducerea in eroare a persoanelor vatamate la momentul in care acestea s-au prezentat la OCPI Bihor si le-a prezentat CF-urile (n.r. extrasele de carte funciara) falsificate.

Din maniera implicarii sale infractionale, in pofida imperativelor care trebuie sa guverneze statutul sau social si profesional, a rezultat o anumita pactizare a inculpatei cu ideea incalcarii legii, imprejurare ce a dat si mai mult curaj inculpatei Moca Daniela, aflata si ea intr-o situatie de conflict cu legea penala.

Aspectele de ordin personal si social invocate de inculpata nu trebuie privite in mod separat, ci contextualizate faptelor acesteia. Astfel, faptele la a caror savarsire inculpata si-a adus un aport (n.r. scuzati pleonasmul) esential prezinta o gravitate sporita.

Desi inculpata Pantea Lucica se afla la primul contact cu legea penala, prin maniera de raportare la ansamblul valorilor protejate de lege, aceasta a avut o conduita ilicita nedemna de statutul sau social si profesional. Nicio imprejurare, extrasa din probele cauzei, nu este de natura sa antameze retinerea vreunei circumstante atenuante in favoarea acesteia.

In ceea ce priveste atitudinea procesuala a inculpatei Pantea Lucica, instanta constata ca pe parcursul procesului penal, aceasta a fost una necorespunzatoare, prin apararile facute, dovedind in fapt lipsa constientizarii implicatiilor sociale ale propriilor fapte, o pozitie refractara fata de ideea de adevar si justitie, ceea ce releva o periculozitate mai sporita a acesteia de care nu se poate face abstractie in cadrul procesului de individualizare a pedepsei.

Desigur, pozitia inculpatei poate fi circumscrisa unei anumite strategii de aparare. Totusi, asertiunile inculpatei Pantea, dezvoltate atat in cursul urmaririi penale cat si al judecatii, desi se constituie in dreptul la aparare al inculpatei, contin sustineri neintemeiate, nereale si tendentioase atat din perspectiva stabilirii adevarului judiciar pe care inculpata il doreste in alta configuratie decat cea obiectiva, dar si din perspectiva corectitudinii organelor judiciare care instrumenteaza cauza.

Evident ca inculpata este libera sa isi construiasca in maniera proprie apararea, neputand fi considerata nesinceritate atitudinea sa de a-si dovedi nevinovatia, insa la fel de evident este ca aceasta, in masura in care prin sustinerile, afirmatiile si demersurile sale incearca distorsionarea unui adevar evident extras din probele cauzei, cand vinovatia sa este dincolo de orice dubiu, trebuie sa isi asume calificarea ca nesincera in raport cu adevarul stabilit pe baza de probe.

Aplicarea principiului in dubio pro reo, invocat in apararea inculpatei Pantea Lucica, nu poate avea loc decat atunci cand probele cauzei nu sunt concludente. Conform disp. art. 6 CEDO, dar si art. 99 C.pr.pen. si art. 23 (11) din Constitutia Romaniei, inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie.

Or, analizand probele administrate in cauza, instanta apreciaza ca probatoriile cauzei sustin, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca inculpata Pantea a acceptat promisiunea si a si primit bani de la inculpata denuntatoare Moca Daniela pentru indeplinirea necorespunzatoare a unei indatoriri de serviciu (eliberarea in fals a unor CF-uri care atestau nereal inscrierea in CF a persoanelor vatamate ca proprietari), pentru inducerea in eroare, de catre inculpata Moca, a acestor persoane vatamate.

In acest context, principala proba a acuzarii este determinata de marturia denuntatoarei Moca Daniela, dar aceasta proba este sustinuta de declaratiile persoanelor vatamate si se coroboreaza cu aspecte ce rezulta din alte probe administrate (declaratiile martorilor), aspecte de natura a atribui credibilitate declaratiilor inculpatei denuntatoare Moca.

In plus, inculpata denuntatoare, desi a facut un denunt, nu avea niciun interes in condamnarea inculpatei Pantea Lucica, iar sustinerile sale sunt constante si credibile prin raportare la alte aspecte deduse din ansamblul probelor administrate (declaratii persoane vatamate, martori, inscrisuri).

Coroborand ansamblul probelor administrate in cauza, se poate trage concluzia ca inculpatii au savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata, astfel cum au fost retinute de instanta ca urmare a schimbarii incadrarii juridice, retinand forma continuata a infractiunilor si nu concursul acestora.

Starea de fapt astfel expusa si vinovatia inculpatilor, in contextul faptelor expuse, imbracand forma intentiei directe, prev. de art. 16 al.3 lit. a C.pen., este dovedita cu mijloacele de proba administrate in cauza in faza de urmarire penala, dar si nemijlocit in instanta de judecata. (...) (n.r. Urmeaza o lunga lista de declaratii, documente si alte probe.)

Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si nemijlocit in cursul cercetarii judecatoresti, instanta constata ca situatia de fapt retinuta prin rechizitoriu se confirma, relevand cu certitudine existenta faptelor si a vinovatiei inculpatilor.

In acest sens, instanta retine ca inculpata Pantea Lucica Rozalia, in calitate de agent registrator, desfasurandu-si activitatea la OCPI Bihor, a ajutat-o pe inculpata Moca Daniela in activitatea de inducere in eroare a 5 persoane vatamate, prin prezentarea inscrisurilor de carte funciara din care rezulta inscrierea acestora ca proprietari, desi acest lucru nu era real, inscrisuri pe care le-a procurat, in schimbul unei sume de bani, respectiv un procent de 2% din valoarea imobilului.

In declaratiile sale atat din cursul urmaririi penale, cat si din cursul cercetarii judecatoresti, inculpata a negat in mod constant savarsirea faptelor, aratand ca nu a cerut nicio suma de bani de la inculpata Moca pentru a emite acele certificate false, despre care nu are cunostinta si nici nu a primit vreo suma de bani de la aceasta.

Versiunea inculpatei difera insa de versiunea retinuta de procuror si confirmata de toate probele administrate in cauza, respectiv declaratiile celorlalti inculpati, declaratiile martorilor si ale persoanelor vatamate, astfel cum au fost expuse pe larg in cele ce preced.

In privinta inculpatei Pantea Lucica, se retine ca toate elementele circumscrise atat conduitei psihice a acesteia, cat si comiterii faptelor grave imputate pun in evidenta reprezentarea clara a acesteia, ca prin propria contributie (falsificarea CF-urilor, prezentarea acestora persoanelor vatamate, punerea copiilor documentelor atasate cererilor formulate de inculpatul Branzas in locul celor originale, solutionarea cererilor acestuia desi stia ca au la baza documente false, primirea unui cuantum de 2% din prejudiciul creat persoanelor vatamate) sa ajute la inducerea in eroare a persoanelor vatamate cu privire la inscrierea in cartea funciara in calitate de proprietari.

Inculpata Pantea Lucica este absolvent de studii superioare, functionar cu vechime in munca de peste 20 de ani, calitate in care nu se poate sustine ca nu cunostea rigorile legii penale si consecintele pe care le poate atrage incalcarea acesteia.

In acest context, in privinta acestei inculpate, cu atat mai mult nu se poate accepta un comportament care sa depaseasca limitele unui statut social si profesional onorabil, fiind deosebit de grav faptul ca, din pozitia sa, cu deosebita usurinta, s-a lasat angrenata in circuitul infractional pus la cale de inculpata Moca, servind astfel interesele unei persoane care luase hotararea infractionala de a comite fapte de inselaciune in scopul obtinerii pe cai ilicite a unor sume de bani.

Fata de toate aspectele anterior expuse, Tribunalul constata indeplinite conditiile prev. de art. 396 alin. 2 Cod procedura penala pentru a dispune condamnarea inculpatilor, respectiv constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpati cu forma de vinovatie ceruta de lege, respectiv intentie directa”.

Prezentam cel mai important pasaj al sesizarii Rozicai Pantea catre CEDO:

„Expunerea faptelor

In cursul anului 2015, subsemnata am fost citata la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, unde mi s-a adus la cunostinta faptul ca am dobandit calitatea de suspect intr-un dosar care viza cercetarea urmatoarelor infractiuni: luare de mita, fals intelectual si complicitate la inselaciune. Totodata, subsemnatei mi s-a adus la cunostinta calitatea de suspect cu privire la savarsirea infractiunilor indicate anterior.

Mai exact, in acel moment, subsemnata lucram in cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitare Imobiliara Bihor si eram banuita de faptul ca as fi ajutat o inculpata din acelasi dosar pentru a obtine inscrierea in cartea funciara a unor acte de adjudecare ale unor imobile, acte care au fost intocmite in fals de catre aceasta inculpata, care si-a arogat calitatea de executor judecatoresc.

Inca din acel moment am aratat organelor de urmarire penala ca nu sunt vinovata de savarsirea acestor infractiuni in sensul ca nu am procesat inscrierea respectivelor acte intocmite in fals in cartea funciara si nici nu am solicitat / primit sume de bani din partea acestei inculpate.

Subsemnata mi-am mentinut aceasta pozitie procesuala atat in faza de urmarire penala, cat si in cursul judecatii in prima instanta, aratand intotdeauna ca nu sunt vinovata de savarsirea infractiunilor retinute in sarcina mea. In ciuda declaratiilor si a probelor administrate, s-a dispus trimiterea mea in judecata si am ajuns sa fiu condamnata cu executare de catre prima instanta, solutie mentinuta de catre instanta de apel. Mentionez faptul ca pedeapsa aplicata subsemnatei, atat sub aspectul cuantumului, cat si din punct de vedere al modului de executare a acestuia, este cea mai aspra pedeapsa dispusa in acest dosar, depasind inclusiv pedepsele dispuse cu privire la cei care se fac vinovati de savarsirea lor si care au pregatit savarsirea acestora. Probabil, subsemnata am primit o astfel de pedeapsa intrucat mi-am sustinut in mod continuu nevinovatia si nu am solicitat judecarea cauzei in baza procedurii simplificate, de recunoastere a vinovatiei.

Pentru a-mi dovedi nevinovatia, subsemnata am solicitat in mod expres in cursul judecatii in prima instanta efectuarea unei expertize informatice catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru a se verifica daca modificarea cartilor funciare ale imobilelor vandute la asa-zisele licitatii publice au fost efectuate de pe contul informatic atribuit subsemnatei pe platforma Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Cu toate ca era probabil cea mai pertinenta proba pentru a-mi dovedi nevinovatia, prima instanta a dispus respingerea acestei probe. De asemenea, consider ca trebuie mentionat faptul ca in ceea ce ma priveste, motivarea solutiei de condamnare s-a realizat prin reluarea motivelor indicate in rechizitoriul emis de procuror, fara a se realiza o analizare temeinica a apararilor pe care subsemnata le-am farmulat in fata instantei de judecata, toate aceste aspecte fiind mentinute de instanta de apel.

Mai mult de atat, ambele instante au considerat ca subsemnata am calitatea de complice cu privire la infractiunile retinute in sarcina inculpatei Moca Daniela, respectiv ca as fi ajutat-o pe aceasta la inducerea in eroare a persoanelor vatamate, considerand ca sunt raspunzatoare direct pentru inscrisurile false din cartea funciara. Practic, prin solutia de condamnare a subsemnatei se retine ca am intocmit extrase de carte funciara false fara a avea o proba in acest sens, fiind utilizate doar presupuneri si fara sa tina cont de faptul ca subscrisa am solicitat efectuarea unei expertize prin care sa se stabileasca daca acele modificari au fast facute de pe contul informatic atribuit subsemnatei.

De asemenea, este important de observat ca prima instanta apreciaza ca subsemnata am avut un comportament neadecvat avand o conduita ilicita, nedemna de statutul social si profesional. Instanta constata ca subsemnata pe parcursul procesului penal am avut o conduita necorespunzatoare prin apararile facute sustinand in lipsa constientizarii implicatiilor propriilor fapte o pozitie refractara fata de ideea de adevar si justitie, ceea ce releva o periculozitate mai sporita, de care nu se poate face abstractle in cadrul procesului de individualizare a pedepsei. Prin hotararile pronuntate, ambele instante recunosc ca singura si principala proba in acest dosar este determinata doar de declaratia denuntatoarei Moca Daniela.

Referitor la aceste asa zise probe, subsemnata precizez ca inculpata Moca Daniela prin declaratia data in 07.09.2015 in dosarul de urmarire penala declara ca se afla sub tratament psihiatric si ca si-a insusit sumele de bani de care este acuzata, ca a facut si a falsificat inscrisuri de carte funciara, procese-verbale de licitatie si acte de adjudecare cu ajutorul unui calculator personal si a unei imprimante pe care a aruncat-o ulterior utilizarii in raul Crisul Repede. Mai mult decat atat, facand referire la incheierea emisa de Oficiul de Cadastru Bihor numarul 50850/21.07.2015 declara ca nu a discutat cu niciun functionar din cadrul Oflciului de Cadastru si Publicitare Imobiliara in legatura cu emiterea respectivei incheieri.

Subsemnata precizez faptul ca inculpata Moca Daniela a mai detinut calitatea de inculpat intr-un alt dosar penal, in care a fost condamnata la un an de inchisoare pentru fapte similare, in cadrul caruia nu a facut nicio referire la subsemnata cum ca as fi ajutat-o in vreun fel.

Tot in respectiva declaratie, data in fata procurorului, inculpata Moca Daniela fiind intrebata de catre acesta cu privire la utilizarea sumei de 232.103 Euro (prejudiciul creat persoanelor vatamate), a declarat ca din cauza starii psihice nu poate detalia ce a facut cu aceasta suma si ca va declara ce s-a intamplat cu banii in urmatoarele declaratii.

Este important de precizat faptul ca, in cadrul aceleiasi declaratii, fiind intrebata de procuror daca cine, cum si in ce mod a ajutat-o, a declarat ca in acel moment nu se afla intr-o putere fizica si psihica sa declare in mod cert si ca va declara la o data ulterioara.

In declaratia ulterioara, din data de 09.11.2015, inculpata Moca declara faptul ca i-a explicat martorului Branzas Patrice Sebastian ca va falsifica procesele-verbale de participare la licitatie, respectiv actele de adjudecare. Tot in aceasta declaratie, inculpata Moca declara ca subsemnata am fost de acord si am stiut despre aceste aspecte, respectiv ca actele pe care le va depune sunt false si ca le voi primi personal de la Branzas Patrice Sebastian.

In declaratia din data de 23.11 2015, Branzas Patrice Sebastian declara ca s-a prezentat la sediul Oficiului de Cadastru si Publicitare Imobiliara Bihor, conform indicatiilor inculpatei Moca, si ca a predat functionarei de la ghiseu si nu subsemnatei cartea lui de identitate (contrar celor sustinute de catre inculpata Moca in declaratia din 09.11.2015). Totodata, Branzas Sebastian declara ca inculpata Moca i-a solicitat sa se deplaseze la Oficiului de Cadastru si Publicitare Imobiliara pentru a inregistra actele, insa nu i-a spus sa caute pe cineva anume. Prin aceeasi declaratie, acesta a aratat faptul ca nu ma cunoaste si ca nu m-a vazut niciodata impreuna cu inculpata Moca. Astfel, se poate observa ca desi declaratia inculpatei nu se coroboreaza cu declaratiile martorilor, ambele instante au dispus condamnarea subsemnatei.

In ceea ce priveste probele administrate in prezenta cauza, precizez ca niciun martor din acest dosar nu afirma si nu declara ca ar fi predat subsemnatei sume de bani pe care sa le primesc si sa mi le insusesc.

Trecand peste aceste aspecte, subliniez faptul ca inculpata Moca a mai depus acte de adjudecare la Oficiul de Cadastru si Publicitare Imobiliara Bihor, care au fost prelucrate de alti colegi de ai mei, care spre deosebire de mine nu au fost trimisi in judecata. Mentionez ca in perioada in care au fost prelucrate respectivele documente, subsemnata nu ma aflam in cadrul institutiei, intrucat in acea perioada eram in concediu.

Un alt martor, respectiv numita Vigh Hajnalka, angajata in cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitare Imobiliara Bihor, a declarat in fata instantei de judecata ca ea nu face realocari de dosare decat in perioada concediilor, fapt ce este fals, martora facea realocari de dosare aproape zilnic, in special mie, pentru ca imi realoca dosare privind cunostintele acesteia, deoarece eu eram singura persoana fara intarzieri ale dosarelor in acea perioada.

In ceea ce ma priveste, rechizitoriul intocmit de procurorul de caz este emis doar pe baza denuntului inculpatei Moca Daniela, fara a avea o alta proba la dosar, bazandu-se doar pe presupuneri. Mai mult, in baza solutiei de trimitere in judecata, Oficiul de Cadastru si Publicitare Imobiliara mi-a suspendat contractul de munca pana la solutionarea dosarului penal, motiv pentru care am ramas fara niciun venit, desi aveam o rata lunara la banca, astfel incat subsemnata am ajuns sa fiu privata inclusiv de mijloacele financiare care imi asigurau traiul zilnic. In aceeasi tema, organele de urmarire penala mi-au instituit un sechestru pe casa in valoare de 100.000 euro.

Subsemnata arat faptul ca desi inculapata Moca Daniela a declarat ca banii obtinuti din activitatea infractionala i-a predat catre alte persoane, acestora li s-a instituit sechestru asigurator asupra bunurilor pe care le aveau, insa, ulterior, organele de urmarire penala au dispus ridicarea acestora fara a-i trage la raspundere penala. Este inadmisibil ca doua persoane care au incasat o suma de bani de peste 100.000 de euro din activitatea infractionala a inculaptei Moca, cunoscand faptul ca acestia sunt obtinuti dlntr-o infractiune, sa nu fie trasi la raspundere penala.

Avand in vedere toate aceste aspecte, subsemnata consider ca solutia de condamnare a subsemnatei este total nelegala, nefiind intemeiata pe probe din care sa rezulte ca subsemanata sunt vinovata de infractiunile retinute in sarcina mea, motiv pentru care doresc sa supun atentiei dumneavoastra prezenta cauza.

Mai mult, subsemnata am incercat sa-mi dovedesc nevinovatia inclusiv in fata instantei de apel, solicitand readministrarea probelor din prima instanta. In opinia subsemnatei, in acest dosar, era obligatorie readministrarea probelor intrucat in permanenta subsemnata mi-am sustinut nevinovatia si aratand in mod explicit ca nu am participat la savarsirea vreunei infractiuni. Astfel, consider ca inclusiv prin prisma solutiei pronuntate de prima instanta fata de subsemnata, respectiv o pedeapsa cu executare in regim privativ de libertate, judecatorii din cadrul completului de apel trebuiau sa readministreze aceste probe, pentru a verifica in mod nemijlocit sinceritatea tuturor martorilor audiati si in special pe cea a subsemnatei. Cu toate acestea, la cel de al doilea termen de judecata din apel, judecatorii au decis sa respinga cererea subsemnatei de readministrare a probelor, motiv pentru care instanta de judecata a ramas in pronuntare.

Prin decizia penala pronuntata in prezenta cauza, s-a dispus respingerea apelului formulat de subsemnata, iar pe cale de consecinta, a fost mentinuta solutia de condamnare in regim privativ de libertate a primei instante.

Astfel cum rezulta din cuprinsul incheierii din data de 20 iulie 2020, pronuntate in dosarul nr. 2946/111/2016 al Curtii de Apel Oradea, aparatorul subsemnatei a formulat o cerere in probatiune, prin intermediul careia a solicitat efectuarea a doua expertize, tocmai cu scopul de a-mi dovedi nevinovatia.

In ceea ce priveste prima expertiza, aparatorul subsemnatei a solicitat instantei de judecata ca aceasta sa fie realizata asupra aplicatiilor si a datelor informatice. Prin intermediul acestei probe, subsemnata am dorit sa-mi dovedesc nevinovatia, in sensul de a proba ca nu am efectuat modificari asupra inscrisurilor de carte funciara, respectiv sa demontez acuzatiile din rechizitoriu. Mai exact, prin acesta se sustinea ca subsemnata am falsificat inscrisurile, fara a indica in vreun fel maniera in care subsemnata as fi efectuat acest lucru.

In ceea ce priveste cea de-a doua expertiza, aparatorul subsemnatei a solicitat ca aceasta sa fie una medico-legala, respectiv prin intermediul acesteia sa se stabileasca daca in momentul savarsirii infractiunii inculpata Moca Daniela Ecaterina a avut sau nu discernamant, avand in vedere faptul ca aceasta se afla sub un tratament cu medicamente psihotrope. Acest fapt putea sa aiba repercusiuni asupra discernamantului acesteia, atat in momentul savarsirii infractiunilor, cat si in momentul formularii denuntului impotriva subsemnatei. In acest context, aparatorul subsernnatei a evidentiat faptul ca la momentul luarii declaratiei din data de 15 septembrie inculpata Moca a declarat ca activitatea infractionala a fost savarsita doar de ea, fara concursul altor persoane, pentru ca dupa aceea, la data de 12 octombrie, sa isi schimbe pozitia si sa formuleze denuntul impotriva mea, cu toate ca la acel moment aceasta se afla sub tratamentul cu substante psihotrope, imprejurare care ridica mari semne de intrebare cu privire la credibilitatea acesteia, precum si cu privire la aptitudinile acesteia.

Referitor la aceste cereri in probatiune, completul de apel s-a pronuntat in sensul respingerii, aratand prin considerente ca acestea sunt inutile cu desavarsire solutionarii cauzei. Practic, intreaga motivare s-a rezumat doar la aceasta afirmatie, fara ca instanta de judecata sa arate in vreun fel motivul pentru care apreciaza ca nu se impune administrarea acestor probe. Subsemnata, apreciez ca pentru a mi se garanta un drept efectiv la aparare, instanta de judecata trebuia sa respinga motivat aceasta cerere in probatiune. Instanta de judecata avea aceasta obligatie, intrucat, practic, aceasta a fost singura cerere in probatiune formulata de subsemnata in cadrul apelului, fiind o proba care putea sa-mi dovedeasca nevinovatia.

Este important de subliniat faptul ca subsemnata am fost incarcerata in cadrul Penitenciarului Oradea, iar ulterior am fost transferata in cadrul Penitenciarului Arad. In mod surprinzator, subsemnata am ajuns sa fiu repartizata in celula tocmai cu numita Moca Daniela, care a ajuns sa se destainuie in fata subsemnatei. Aceasta mi-a relatat ca a formulat acel denunt fals cu privire la subsemnata in speranta de a obtine o solutie cat mai blanda, respectiv un cuantum redus al acesteia. Analizand aceste aspecte, subsemnata chiar am ajuns la concluzia ca inculpata Moca Daniela a ajuns sa fie condamnata la o pedeapsa mult mai blanda decat subsemnata. Pedeapsa pronuntata cu privire la inculpata Moca Daniela este de trei si sapte luni (obtinuta prin contopirea unor pedepse anterioare, dispuse intr-un alt dosar penal), pe cand subsemnata am ajuns sa fiu condamnata la o pedeapsa de trei si opt luni (fara ca subsemnata sa am antecedente penale).

Articol invocat: Art. 6 – Dreptul la un proces echitabil

Subsemnata apreciez ca prin cele doua hotarari judecatoresti pronuntate in cadrul dosarului penal numarul 2946/111/2016, instantele judecatoresti mi-au incalcat dreptul la un proces echitabil, in special in ceea ce priveste dreptul la aparare.

Astfel cum rezulta din situatia de fapt expusa in cuprinsul prezentei, subsemnata apreciez ca, in mod nelegal, atat prima instanta, cat si instanta de apel au respins cererile in probatiune ale subsemnatei, prin intermediul carora am solicitat efectuarea celor doua expertize.

Referitor la expertiza informatica, consider ca prin intermediul acesteia, subsemnata aveam posibilitatea de a-mi dovedi nevinovatia, in sensul de a proba faptul ca nu am efectuat modificari asupra extraselor de carte funciara. Toti functionarii Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara audiati in calitate de martori in cadrul dosarului penal au declarat ca programul aplicatiei utilizate in activitatea de carte funciara retine toate datele informatice de natura sa releve toate operatiunile efectuate cu privire la fiecare coala de carte funciara, iar aceste operatiuni, chiar daca au fost sterse, pot fi recuperate. Astfel, avand in vedere faptul ca subsemnata am negat in mod continuu acuzatiile aduse, consider ca era necesara administrarea acestei probe, aceasta neputand fi considerata ca fiind inutila cu desavarsire solutionarii cauzei. Consideram ca, in mod nelegal, instantele de judecata au respins aceasta cerere, iar instanta de apel a apreciat ca aceasta este inutila cu desavarsire solutionarii cauzei. In opinia noastra, cat timp in prezenta cauza a fost vorba de dreptul la libertate al subsemnatei, precum si de raspunderea civila a mea cu privire la un prejudiciu de peste 200.00 euro, consider ca o astfel de cerere nu poate fi catalogata ca fiind inutila cu desavarsire. Mai mult, astfel cum rezulta din incheierea din data de 20 iulie 2020, instanta de apel nici macar nu prezinta nicio motivare cu privire la pozitia de respingere a acestei probe, motivand doar in mod generic ca aceasta nu este necesara solutionarii cauzei.

Consider ca prin raportare la solutia de condamnare cu executare pronuntata de prima instanta, completul de apel trebuia sa se aplece in mod detaliat asupra solutionarii apelului si sa administreze aceasta proba.

Referitor la cea de-a doua proba, la fel ca si in cazul primei cereri, instanta de apel a considerat ca si aceasta este inutila cu desavarsire solutionarii cauzei. In opinia mea, prin intermediul acestei probe se putea stabili daca tratamentul medical psihiatric urmat de inculpata Moca Daniela Ecaterina a putut influenta capacitatea acesteia de a declara adevarul.

Astfel cum am aratat in cuprinsul prezentei, inculpata Moca Daniela, cu ocazia primei audieri, a declarat faptul ca a comis singura intreaga activitate infractionala, fara sa fie implicata vreo alta persoana. Cu toate acestea, in mod surprinzator, prin declaratia din data de 12 octombrie, aceasta a relatat ca intelege sa formuleze un denunt si impotriva subsemnatei, cu toate ca se afla sub tratament medical psihiatric. Datorita acestor aspecte, apreciem ca in aceasta cauza se impune expertizarea inculpatei Moca Daniela, pentru a se stabili daca discernamantul acesteia a fost afectat in vreun fel de tratamentul medical.

Mai mult, cererile in probatiune formulate de subsemnata se impuneau a fi analizate cu o atentie sporita si datorita faptului ca inculpata Moca Daniela avea un interes de a formula un denunt, intrucat acesta i-ar fi putut crea avantaje din punct de vedere al raspunderii penale. Este binecunoscuta practica recenta a organelor penale romane de a utiliza in cursul urmarii penale diferite denuntari, care ulterior stau la baza acuzarii un persoane, cu toate ca acestea din urma nu au fost implicate in activitatea infractionala. In mod evident, in cazul in care subsemnata as fi fost implicata in savarsirea acelor infractiuni, inculpata Moca Daniela ar fi formulat cu ocazia primei audieri un denunt impotriva mea. Insa, astfel cum rezulta din acea declaratie, la acel moment, inculpata Moca Daniela a declarat ca a falsificat inscrisurile singura, utilizand in acest sens un calculator personal si o imprimanta, pe care ulterior a aruncat-o in raul Crisul Repede. In ceea ce priveste aceste probe, respectiv cele formulate in apararea subsemnatei, apreciem ca este important de observat faptul ca in cazul in care prima instanta a dispus o solutie de achitare, instanta de apel are obligatia de a readministra declaratiile pe baza carora prima instanta si-a intemeiat solutia de achitare. Mai exact, aceste prevederi legale sunt cele ale articolului 421 punctul 2 litera a Cod de procedura penala.

Astfel, daca in caz de achitare, legislatia penala ii obliga pe judecatorii instantei de apel sa readministreze aceste probe, consideram ca aceiasi judecatori au obligatia ca in cazul in care prima instanta a dispus condamnarea inculpatului, sa analizeze cu o atentie sporita cererile in probatiune ale inculpatilor, tocmai cu scopul de a le asigura o garantie ca dreptul la aparare le este respectat.

Insa, in prezenta cauza, instanta de apel nu a administrat nici macar o proba noua si nici nu a readministrat vreo proba administrata in prima instanta. Practic, la al doilea termen de judecata, completul de apel a ramas in pronuntare fara ca in prealabil sa administreze vreo proba. Or, in opinia noastra, acest fapt dovedeste ca instanta de apel a incalcat dreptul la aparare al subsemnatei.

Subsemnata apreciez ca o alta componenta a dreptului la un proces echitabil incalcata atat de prima instanta, cat si de instanta de apel vizeaza obligativitatea motivarii hotararilor.

In acest sens, aratam ca inclusiv in fata instantei de apel, aparatorul subsemnatei a aratat faptul ca hotararea primei instante reprezinta o copie fidela a rechizitoriului, judecatorul fondului preluand, cuvant cu cuvant, considerentele expuse de catre procuror in actul de sesizare al instantei. Practic, prima instanta nu a facut altceva decat sa-si insuseasca in intregime argumentele procurorului de caz, pronuntand o hotarare de condamnare pe baza unor supozitii si pe o interpretare eronata materialului probator, multumindu-se sa confirme pur si simplu rechizitoriul, fara sa analizeze contradictiile care caracterizeaza ansamblul probator de la dosarul cauzei si fara sa observe ca in ceea ce ma priveste, probele care au fost administrate pe parcursul procesului penal nu se armonizeaza nici cu ele insele si nici cu altele, datorita caracterului lor confuz si numeroaselor contradictii existente.

Mai exact, prima instanta, incepand cu pagina 3 din hotarea apelata si pana la pagina 26, a reprodus continutul sectiunii A din rechizitoriu, respectiv, paginile 4-33. In plus, in ceea ce priveste examinarea infractiunii de complicitate la inselaciune retinute in sarcina mea, prima instanta s-a rezumat doar la a insera aspectele cuprinse in rechizitoriu la sectiunea B si la a arata ca declaratiile inculpatei Moca Daniela prezinta credibilitatea deoarece se coroboreaza cu restului probelor administrate, fara a indica aspectele din care rezulta aceasta coroborare.

In mod similar, instanta de apel, prin decizia pronuntata reia, intreaga stare de fapt, fara a realiza o analiza judicioasa a probelor existente la dosarul cauzei, rezumandu-se doar la a prelua anumite pasaje din cuprinsul hotararii penale pronuntate de prima instanta.

Suplimentar acestor aspecte, apreciez ca si incheierea din data de 20 iulie 2020, pronuntata de prima instanta, nu a fost motivata in mod corespunzator in ceea ce priveste respingerea cererii in probatiune formulate de subsemnata. Astfel cum rezulta din cuprinsul acesteia (pagina 5), instanta de apel, in urma deliberarii, a respins aceasta cerere ca fiind inutila cu desavarsire solutionarii cauzei. Or, instanta de apel avea obligatia de a motiva in mod clar si concis motivul pentru care aceasta proba nu este utila solutionarii cauzei, mai ales avand in vedere faptul ca instanta de apel a apreciat ca aceste probe sunt inutile cu desavarsire.

Obligatia de a motiva in mod clar aceasta solutie rezulta si din natura pedepsei pronuntate fata de subsemnata, respectiv o pedeapsa cu inchisoare, in regim privativ de libertate. Pe langa acest aspect, trebuie observat faptul ca pe langa aceasta pedeapsa, subsemnata am ajuns sa fiu obligata la repararea intregului prejudiciu cauzat de inculpata Moca Daniela, care depaseste suma de 200.000 euro, aspect ce ma va determina sa-mi pierd inclusiv locuinta”.

* Cititi aici rechizitoriul PCA Oradea

* Cititi aici sentinta Tribunalului Bihor

* Cititi aici hotararea definitiva a CA Oradea

* Cititi aici concluziile scrise ale avocatului in fata ambelor instante

sursa foto Pantea, Moca si Mascas: Ebihoreanul.ro