Problemele pe care le ridica intrarea in vigoare a noilor coduri incep sa iasa, incet-incet, la iveala. Printre acestea, problema revenirii competentei de a ancheta cauze cu militari si civili de catre parchetele militare. Chiar daca prin noile prevederi, legiutoriul a considerat ca in cazul acesta, chiar daca ancheta e facuta din nou de procurori militari si nu de procurori civili, faptul ca ea este trimisa spre judecare la instantele civile nu va genera niciun fel de dispute de neconstitutionalitate, aceste considerente nu stau in picioare si vor crea un val de sesizari la Curtea Constitutionala.

Va vom explica si de ce, intrucat se pare ca cei care au realizat si adoptat noua legislatie penala nu s-au aplecat prea mult asupra unei decizii foarte importante a CCR, din 2007, in urma careia toate cauzele ce aveau si militari si civili au fost date spre competenta parchetelor civile. E vorba de Decizia nr.610 din 20 iunie 2007. Aratam ca prima cauza care a fost trimisa, pe competentele noii legi penale, cu civili si militari, la parchetele militare, este cea a anchetei referitoare la tragedia aviatica din Munctii Apuseni. In contradictie cu decizia CCR, dar in acord cu noile coduri care au sarit peste importanta acestei decizii, cauza e anchetata acum de Sectia Parchetelor Militare, in loc ca ea sa fie anchetata de procurori civili, deoarece in acest dosar este vorba si de civili si de militari. E drept ca dupa solutionare, daca aceasta va fi cu rechizitoriu si trimitere in judecata, chiar daca va fi vorba si de militari si de civili laolalta, SPM va trimite cauza spre judecare la o instanta civila, dar asta tot nu este in regula, ci dimpotriva, e neconstitutional, intrucat decizia CCR din 2007 vorbeste si de faptul ca un civil nu poate fi judecat, dar nici anchetat de un procuror militar, in caz contrar incalcandu-se articolul 16 (1) din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi.

CEDO a stabilit ca judecarea civilului de catre o instanta militara, doar pe considerentul ca fapta a fost savarsita impreuna cu un militar, incalca dreptul acestuia de a fi judecat de un tribunal impartial si independent

Problema neconstitutionalitatii si neconventionalitatii reglementarii procesuale privind cercetarea civililor de procurori militari sau/si judecarea de instante militare a fost definitiv transata prin Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din cauza Maszni impotriva Romaniei din 2006, in care s-a retinut ca obiectivitatea si impartialitatea magistratilor militari sunt stirbite prin subordonarea si dependenta fata de Ministerul Apararii Nationale sub aspectul carierei militare, a drepturilor salariale si a apartenentei la ierarhia armatei. In acest sens, CEDO a stabilit ca judecarea civilului de catre o instanta militara, doar pe considerentul ca fapta a fost savarsita impreuna cu un militar, incalca dreptul acestuia de a fi judecat de un tribunal impartial si independent, asadar, implicit, dreptul la un proces echitabil.

Un an mai tarziu, prin decizia nr. 610 din 20 iunie 2007, Curtea Constitutionala a stabilit ca prin dispozitiile art. III alin. (2) si (3) teza intai din Legea nr. 356/2006, legiuitorul a mentinut in mod nejustificat competenta instantelor militare si, respectiv, a parchetelor militare, in cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la data intrarii in vigoare a acestei legi. In aplicarea acestor texte ale legii, ar urma ca parchetele militare si, respectiv, instantele militare sa continue urmarirea penala si judecata impotriva unor persoane care nu au calitatea de militari.

Aceasta derogare este vadit discriminatorie in raport cu criteriul avut in vedere de legiuitor in modificarea art. 35 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala (n.red.-vechiul Cpp), si anume lipsa calitatii de militar a unuia sau unora dintre faptuitori. In consecinta, Curtea Constitutionala constata ca textele de lege mentionate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi, intrucat reglementeaza diferit competenta de urmarire penala si de judecata a unor persoane avand acelasi statut si aflate in aceeasi situatie juridica, data de acuzatia de a fi savarsit o fapta penala, astfel incat, cu privire la aceste texte de lege, exceptia urmeaza sa fie admisa. Asa fiind, rezulta ca art. 56 alin. (5) din NCPP, care dispune ca cercetarea infractiunilor comise de militari impreuna cu civili sa se faca de un procuror militar, iar judecata de o instanta civila, pe langa faptul ca instituie o originala strutocamila, era din start neconstitutional si contrar Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Absurdul acestei reglementari sta in aceea ca atributiile procurorilor militari sunt limitate exclusiv la infractiuni in legatura cu serviciul si atributiile militare, ceea ce inseamna ca, pentru identitatea de ratiune cu Decizia nr. 610/2007 a CCR si jurisprudenta CEDO, se impune, in mod firesc, abrogarea acestuia. Altfel spus, practica impune revenirea la regula anterioara care era rezultatul multor dezbateri judiciare, concluzia fiind simpla si evidenta: imperativul procesului echitabil trebuie asigurat inclusiv in si din faza de urmarire penala.

* Cititi aici, integral, Decizia nr.610 din 20 iunie 2007