Lumeajustitiei.ro aduce in atentia opiniei publice un caz cutremurator, al celor trei tinere, Nicoleta Cengher, Mihaela Tuca si Nicoleta Vasiliteanu, care au decedat in timpul incendiului de la restaurantul Beirut din Constanta in data de 5 aprilie 2014, in care, in pofida elementelor de logica si a puternicelor indicii care sustin varianta asasinatului, s-a ajuns la o sentinta cu daune record de aproape 8 milioane euro, construita pe o pretinsa culpa a angajatului de la gaze, precum si pe culpa patronului restaurantului. In opinia Lumeajustitiei.ro exista elemente extrem de puternice care indica faptul ca moartea celor trei tinere este rezultatul unei maini criminale deliberate. Inclusiv parintii fetelor care au murit afirma de 3 ani incoace, neincetat, ca fiicele lor au fost omorate. Sentinta data recent, la fond, de tanara judecatoarea Mara Isabella Iacob de la Sectia penala a Judecatoriei Constanta nu este altceva decat un copy-paste al rechizitoriului intocmit de procurorul Mihai Eduard Ilie de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si confirmat de vestita procurorarea Camelia Sutiman, act de urmarire penala din care orice cititor de buna credinta intelege ca s-a exclus, fara argumente si cercetari complete, varianta asasinatului sustinuta din capul locului de rudele victimelor. Dincolo de acest aspect, data fiind valoarea pretentiilor solicitate de rudele victimelor, ne intrebam daca nu cumva fondul dosarului trebuia sa fie judecat la tribunal, si nu la judecatorie de catre o judecatoare in varsta de 25 de ani, in conditiile in care, potrivit Codului de procedura civila, in cazul daunelor morale de peste 1 milion lei competenta in prima instanta revine tribunalului si nu judecatoriei.

Punctul forte al variantei asasinatului este dat de faptul ca cele trei victime, cu varste de 20 de ani, dansatoare aflate intr-o forma fizica excelenta, au fost gasite moarte intr-o camera, fiind inexplicabil cum nu au reusit sa iasa din respectiva incapere de la primul miros de fum, in conditiile in care incendiul nu a fost unul brusc, ci unul mocnit care a evoluat treptat, pe durata a zeci de minute. Este foarte posibil ca o mana criminala sa le fi incuiat pe fete, sa arunce cu material inflamabil si sa dea foc. Nu exista insa dovada ca cineva s-a aflat in apropierea camerei fetelor pentru a turna "lichidul alb-galbui" despre care se vorbeste in dosar si asta intrucat, cu o zi inaintea tragediei, cineva a taiat cablul care conecta camera video care monitoriza accesul pe scara care ducea la camera unde se aflau cele trei fete.

O alta ipoteza careia procurorii nu i-au dat prea multa atentie este ca patronul restaurantului Beirut, George Karam, care ar fi avut legaturi cu anumite structuri de informatii romanesti si despre care se vehiculeaza ca ar fi fost implicat in fuga lui Omar Haissam, ar fi fost tinta unei vendete a unor afaceristi locali care aveau interesul sa il elimine si care, in aceasta ipoteza, ar fi ordonat "un incendiu cu morti".

Mai mult, pe corpul fetelor au fost gasite la expertiza medico-legala urme de lovituri cauzate de obiecte contondente, iar una din fete, spun parintii acesteia, ar fi avut gatul rupt. In pofida faptului ca mama uneia dintre fete, Mariana Sarkany, a organizat nenumarate proteste si a cerut deshumarea cadavrului pentru elucidarea imprejurarilor decesului, reclamand chiar ca fetele au fost drogate pentru a nu mai fi mobile, nu s-a dat curs investigarii pistei asasinatului.

Rechizitoriul, la fel ca si sentinta de la fond, nu sunt decat un rationament al gandirii procurorului Ilie, care nu a putut gasi, dar nici nu reiese ca si-a dat mare silinta, piste de urmat pe ipoteza unei maini criminale. Consideram ca este absurd ca singurul vinovat sa fie gasit un om de la gaze care a verificat instalatia de la un cuptor de paine cu cinci luni inainte de incident, iar cauza incendiului sa fie pusa pe seama "particulelor de faina" de pe lipiile coapte in cuptor care s-au ridicat pe horn, unde au aprins o barna de lemn ce traversa cosul de fum construit din zidarie.

Ce treaba avea omul de la gaze cu cosul construit cu multi ani inainte si in care, de cel putin 3 ani, se coceau lipii? De ce oare nu s-a demonstat sustinerea patronului George Karam, dar si celorlati angajati de la bucatarie care au afirmat ca focul la cuptor fusese oprit cu circa o ora inainte de izbucnirea incendiul?

Insasi daunele morale uriase acordate rudelor victimelor (cate un milion de euro fiecarui tata/mama si cate 500.000 euro fiecarui frate/sora) apare, in opinia noastra, ca o modalitate de a astupa gura rudelor care au sustinut de la bun inceput varianta omorului cu mirajul unei imbogatiri nesperate.

Procurorul Eduard Ilie a ales varianta usoara

Inca din primele referiri cuprinse in rechizitoriu cu privire la cauza incendiului, procurorul Mihai Eduard Ilie vorbeste despre "folosirea ilegala a instalatiei de utilizare a gazelor naturale care nu corespundea normelor tehnice intr-un imobil construit cu grave erori tehnice a determinat, inevitabil, producerea unui dezastru". Dupa cum veti vedea, acelasi termen, "dezastru", este uzitat si in Sentinta judecatoarei de la Judecatoria Constanta.

Totusi, pana si procurorul Ilie de la PICCJ recunoaste ca nu omul de la gaze avea obligatia de a verifica starea cosurilor de evacuare ce fac parte din instalatia de utilizare a gazelor naturale, care ar fi fost o principala componenta in producerea incendiului, insa cu toate acestea il scoate responsabil pentru nefericitul eveniment: "Este adevarat ca nu inculpatul Jurca Dumitru (n.red. - omul de la gaze) ar trebui sa verifice aceasta conformitate, insa potrivit atributiilor de serviciu, trebuia sa constate inexistenta avizului de coserit si nepunerea in functiune a cuptorului de paine, situatie in care debransarea acestui consumator era obligatoriu necesara".

In actul de trimitere in judecata intocmit de Ilie, ne-a atras atentia subiectivismul pe care procurorul PICCJ il exprima fara retinere, de parca ar fi la o sueta. Spre exemplu, in rechizitoriu, la pagina 84, procurorul Ilie, referindu-se la sigilarea centralei termice, isi exprima propriile impresii despre un proces tehnic: "Desi nu se precizeaza sigilarea centralei termice, totusi consider ca potrivit procesului verbal nici acest consumator nu a fost pus in functiune, deoarece la rubricile adiacente nu se mentioneaza consumul acestuia".

Pe langa posibilitatea ca incendiul sa se fi produs din pricina omului de la gaze, Mihai Eduard Ilie a analizat in rechizitoriu, in doua trei pagini din sute, si alte variante de lucru, cum ar fi:

-Declaratia lui Karam potrivit caruia incendiul s-a produs din cauza suprasolicitarii sistemului de alimentare cu energie electrica in conditiile desfasurarii unui concert rock, apreciind ca "afirmatia este profund eronata si plina de subiectivism" intrucat "nicio proba nu indica un asemenea scenariu, iar intregul ansamblu probator dovedeste pe deplin faptele asa cum au fost expuse".

Un aspect interesant este si cel privitor la faptul ca inregistrarile video ale sistemului de supraveghere al restaurantului s-au intrerupt cu cel putin patru minute inainte ca ocupantii clubului sa sesizeze prezenta fumului. Despre un astfel de moment se face vorbire la pagina 96 din Rechizitoriu, unde procurorului Mihai Eduard Ilie afirma: "La ora afisata 10:33:17 si 22:32:17, ora estimata, pe imaginea captata de camera video instalata in bucatarie se observa ca in camera cuptorului se afla urmatoarele persoane: Anton Draguta Daniela, Badescu Coca si Maresi Filis, care par a discuta; la ora aratata mai sus imaginea se intrerupe, fiind inlocuita de o alta imagine statica permanenta, cu ora afisata 10:49:09, ce pare a fi fost captata anterior si stocata de sistemul de supraveghere."

-Arsonul, este o alta varianta de lucru despre care, fara alte referiri anterioare in cuprinsul rechizitoriul, procurorul Mihai Eduard Ilie afirma: "Din exploatarea masurilor de supraveghere nu a rezultat niciun indiciu cu privire la aceasta ipoteza."

"Elementul determinant" pentru care, procurorul exclude varianta arsonului este dat de "dezvoltarea incendiului pe orizontala, la nivelul podului tehnic"

Pe de alta parte, precizeaza procurorul PICCJ in rechizitoriu, "exclud si actionarea incendiului din interior, deoarece incendiul, in prezenta oxigenului din belsug, s-ar fi extins mai intai pe peretele estic suprafata exterioara, apoi la nivelul acoperisului, fiind greu de admis incendierea initiala a podului tehnic in conditiile protejarii sale de peretele de zidarie al imobilului nr. 15 din str. Ion Banescu."

In mod aproape incredibil, dupa ce sustine excluderea ipotezei ca incendiul sa fi fost provocat din exterior, procurorul Eduard Ilie de la PICCJ afirma: "Este de analizat si declaratia martorului Iofciu Cornelia care a sugerat prezenta in apropierea scarilor a unei persoane de sex masculin la momentul alarmarii".

Si, dupa cum veti vedea, a analizat-o de nu a mai putut, desigur cu maxim subiectivism. Iata:

"Nu contest cele observate de martor, dar este greu de presupus ca un incendiator ar astepta ca incendiul sa ia amplare incat sa-i puna viata in pericol apoi ar parasi zona periculoasa. (...) In fine, insasi pozitionarea persoanei respective – intre doi stalpi ornamentali aflati pe un aliniament situati intre casa scarilor si intrare in restaurant – precum si faptul ca 'un strain' nu a fost observat de niciun dintre persoanele care se gaseau in apropiere dovedesc ca supozitia martorului este gresita".

In cuprinsul celor aproximativ doua pagini pe care le aloca ipotezei arsonului, procurorul Eduard Ilie acuza, "dupa aprecierea mea", ca aceasta varianta de lucru a fost promovata de George Karam, si nu a facut decat sa duca la intarzierea, cu cel putin doua luni, a finalizarii anchetei.

Aprecierea lui Ilie este facuta in contextul in care vorbeste atat despre biletul pe care Karam l-ar fi gasit pe geamul masinii, cu un mesaj de amenintare scris in limba turca, cat si despre posibilitatea ca una dintre fetele din restaurant, Dima Camelia, (fosta dansatoare promovata sefa de sala) sa fi luat parte la arson, fiind indicata ca cea care ar fi preluat de la o alta persoana o sticla de plastic in care se afla o substanta galbuie.

Concluziile procurorului PICCJ sunt graitoare:

"In ce priveste mesajul pretins a fi primit, din verificari nu a rezultat vreun indiciu cu privire la o legatura deintre acest inscris si sinistrul produs. Nu neg dusmaniile personale, insa ele nu constituie intotdeaua cauza de manifestari unor astfel de fapte. (...)

Demersurile anchetei pe aceasta ipoteza de lucru au incetat atunci cand Dima Camelia a trecut testul pentru detectarea comportamentului simulat si mai ales cand au putut fi recuperate si vizionate inregistrarile sistemului de supraveghere video al restaurantului Beirut, imaginile infirmand cu totul sustinerile subiective ale martorului Ahmad Talat."

In final, procurorul Ilie conchide:

"Cu privire la ipotezele de lucru s-au pronuntat si specialisti ISU, intocmind un raport de constatare tehnico-stiintifica, ale carui concluzii mi le insusesc si se coroboreaza pe deplin cu concluziile expertului tehnic in constructii si cele ale expertilor din cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice si de la INCD INSEMEX Petrosani ."

Prezentam facsimil cu analiza integrala din rechizitoriu a procurorului Eduard Ilie pe ipoteza de lucru a arsonului:

Cauza incendiului, in viziunea INCD INSEMEX Petrosani

Conform documentelor existente la dosar, efectuarea expertizei criminalistice in specialitatea "explozii si incendii" s-a realizat in baza ordonantei din 9.04.2014 in cadrul Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti de catre expertul criminalist autorizat Grigoras Betiu, iar pentru realizarea expertizei s-a colaborat cu specialistii de la INCD INSEMEX Petrosani.

Astfel, in cuprinsul Raportului de expertiza tehnica intocmit de INCD INSEMEX Petrosani s-a retinut ca, in baza documentelor din dosar, exista doua surse de aprindere a incendiului, respectiv "particule incandescente de praf de faina si gaze fierbinti, provenite de la cuptorul de paine" sau "particule incandescente si gaze fierbinti, provenite din carbunii utilizati la gratar, exhaustate de ventiltorul electric".

Totusi, exista marturiile mai multor persoane, angajati ai restaurantului Beirut, oameni prezenti in local, printre care si cea a patronului George Karam, potrivit carora in local nu se mai gatise cu circa o ora inaintea izbucnirii incendiului, iar gazele erau oprite inca de atunci, aspect retinut chiar si in Raportul INCD INSEMEX Petrosani .

Potrivit expertilor INCD INSEMEX Petrosani, aparitia particulelor incandescente de praf de faina, care ar ramane, sustin acestia, una dintre variantele cele mai probabile, se realizeaza usor deoarece in cuptor exista arzatoarele de gaz cu temperaturi de 850-900 grade Celsius, iar praful de faina se aprinde la temperaturi de cca 440 grade Celsius: "Astfel se genereaza particule incandescnete, care datorita depresiunii realizate de ventilatorul centrifugal racordat prin intermediul unui tub flexibil de aluminiu la cosul aferent hotei gratuarului, sunt aspirate si evacuate in atmosfera la nivelul peretelui cu fereastra al etajului 1 al restaurantului Beirut. (...) In urma analizei efectuate, se poate aprecia ca aceasta ipoteza sursa de aprindere de natura tehnica: corpuri incandescente si gaze fierbinti este plauzibila si se retine cu probabilitate ridicata".

Analiza ipotezei unui scurtcircuit este eliminata de INCD INSEMEX Petrosani, pe motiv ca nu este plauzibila si nu se retine, intrucat in urma evaluarii consumatorilor electrici s-a constatat ca acestia s-au aflat in afara zonei focarului initial.

Aceeasi concluzie este adoptata de INCD INSEMEX Petrosani, in doua fraze, si in ce priveste ipoteza arsonului, pe care expertii de aici o exclud pe motiv ca "nu s-au identificat elemente specifice efectului Arson, care sa sutina luarea in considerare a acestei ipoteze".

Ce ne-a atras atentia in acest raport este mentiunea pe care INCD INSEMEX Petrosani o face in cazul arsonului, spre deosebire de ipoteza unui scurtcircuit la Beirut. Concret, INCD INSEMEX Petrosani precizeaza ca in cazul in care "cercetarile ulterioare ale autoritatilor competente vor identifica elemente relevante si dovezi explicite in sustinerea acestei ipoteze, INCD INSEMEX Petrosani isi rezerva dreptul de a reevalua acest aspect".

Cum o fi asta? Revaluarea pe arson, dupa ce ai sustinut un intreg raport pe ipoteza "prafului de faina"?

Concluzionad, INCD INSEMEX Petrosani a stabilit in Raportul existent la dosar urmatoarele: "Evenimentul a fost generat de suprapunere in timp si spatiu a unui cumul de factori, a caror actiune a fost sinergica, determinand aparitia sursei de aprindere, aparitia focarului initial, dezvoltarea si propagarea incendiului. In consecinta, incendiul putea fi evitat in conditiile in care unul dintre factorii enumerati lipsea sau exista un decalaj temporal semnificativ."

ISU nu exclude ipoteza arsonului

La dosarul incendiului de la Restaurantul Beirut din Constanta mai exista un Raport la care insusi procurorul Mihai Eduard Ilie a achiesat, precizand in rechizitoriu ca isi insuseste ipotezele de lucru ale expertilor.

Este vorba despre Raportul de constatare tehnico-stiintifica al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dobrogea" al judetului Constanta intocmit de o echipa coordonata de Ion Vladut, in cuprinsul caruia este analizata ipoteza arsonului ca o varianta probabila.

Mai exact, ISU retine ca la incendiul de la restaurantul Beirut "este probabila actiunea intentionata" din motive de razbunare, invidie, pasiune etc., cu atat mai mult cu cat o persoana de rea credinta ar fi putut profita de faptul ca la nivelul mansardei nu existau clienti si camera de supraveghere era defectata, asa cum s-ar putea tine cont de afirmatiile Corneliei Iofciu privitoare la faptul ca a vazut un barbat coborand in fuga pe scara de acces de la mansarda sau ca patronul localului George Karam ar fi reclamat ca a fost amenintat de un om de afaceri pentru ca detine monopolul in zona.

In opinia ISU, toate aceste "actiuni probabile" sunt insa bazate pe argumente subiective care nu pot fi probate, neaducand date concrete si pertinente sustinerii ipotezei arsonului.

Pe de alta parte, pentru demontarea ipotezei arsonului, ISU a sustinut in Raport ca in vestiarul celor trei fete nu a fost incendiu, ci doar fum, gaze toxice si temperatura ridicata, intrucat acestea nu au fost carbonizate, aratand ca nici macar usa vestiarului nu a ars.

Or, aspectele retinute de ISU contrazic ceea ce chiar rapoartele medico-legale au concluzionat, anume ca una dintre cele trei fete decedate prezenta arsuri pe o suprafata foarte mare din corp, in timp ce celelalte doua aveau arsuri pe suprafete mai mici din trup.

Ceea ce retine in schimb ISU, este faptul ca probabilitatea acumularii si formarii in incinta a unui amestec exploziv de aer si gaz metan este foarte redusa. Iar aceasta intrucat in incinta bucatariei se afla un detector de gaze care ar fi inchis instalatia in momentul sesizarii unor scurgeri. De altfel, cand au fost efectuate cercetarile la fata locului, instalatia era oprita.

Judecatoarea Mara Isabella Iacob, depasita de situatie

In final, expertizele, argumentele si probele din dosar au ajuns, dupa circa doi ani de la producerea incendiului de la Beirut in care au decedat cele trei tinere, Nicoleta Cengher, Mihaela Tuca si Nicoleta Vasiliteanu, la Judecatoria Constanta, dosarul fiind repartizat tinerei judecatoare, absolventa a examenului de capacitate si numita in functia de judecator prin decretul semnat de Klaus Iohannis in 19 ianuarie 2016. Complexitatea cazului a determinat-o poate pe judecatoarea Iacob ca in motivarea sentintei de condamnare a inculpatilor din dosar sa imbratiseaze ipoteza incendiului cauzat de "particulele de praf de faina si gaze", asemenea procurorului Mihai Eduard Ilie si a expertilor INCD INSEMEX Petrosani si sa elimine posibilitatea ca "dezastrul", asa cum judecatoarea Mara Iacob numeste in Sentinta penala nr. 1150/6 septembrie 2017, incendiul de la Beirut (asemenea procurorului Ilie) sa fi fost un asasinat.

Preluand pasaje intregi si rationamentele parchetului si ale expertilor, judecatoarea Mara Isabella Iacob concluzioneaza ca "moarte celor trei victime nu se datoreaza unor acte de violenta directa exercitata de o alta persoana, ci intoxicatiei cu monoxid de carbon, in conditiile si imprejurarile aratate, iar urmele de usoara violenta constate la necropsie s-au putut produce in cadere, de corpurile de mobilier ale vestiarului ori de podeaua acestuia, de corpurile prabusite ale tavanului si acoperisului vestiarului, precum si intr-un alt scenariu care ar implica prabusirea platformei podea a constructiei."

Referindu-se la ipoteza arsonului, tanara judecatoarea rezolva, in trei paragrafe, intreaga posibilitatea ca incendiul sa fi fost provocat de o mana criminala. Pentru argumentarea motivului de respingere a versiunii arsonului, judecatoarea il citeaza cu pasaje intregi pe procurorul Mihai Eduard Ilie de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum am mai tot intalnit in hotararile judecatoresti.

Este scos insa vinovat, alaturi de patronul restaurantului George Karam si omul de la gaze, Dumitru Jurca, in sarcina caruia tanara judecatoare retine culpa in aceea ca "nu si-a asumat in niciun moment responsabilitatea pentru dezastrul produs ca urmare a savarsiri infractiunilor" si a "incalcat cu buna stiinta regulile de verificare a instalatiei de gaze". Aceasta desi, asa cum procurorul Ilie a conchis, nu intra in sarcina acestuia sa verifice cosul de evacuare.

Iata pasajele din motivarea judecatoarei Mara Isabella Iacob, privitoare la ipoteza arsonului:

Peste toate aceaste explicatii tehnico-stiintifice, expertize si constatari, la dosar, dar si in spatiul public, exista marturii ale familiilor victimelor care sustin ca fetele au fost asasinate.

Una dintre ele, si poate cea mai vocala a fost mama Nicoletei Chenger, Mariana Sarkany, care a acuzat permanent ca incendiul de la Beirut a fost provocat de o mana criminala, iar fiica sa a fost omorata cu buna stiinta.

Aceeasi ipoteza a fost lansata si de mama Nicoletei Vasiliteanu, Maria Vasiliteanu, aceasta fiind si cea care in acea seara a fost printre primele persoane ajunse la fata locului. Mamele celor doua tinere au criticat permanent atat modul de interventie al pompierilor, cat si cauza incendiului.

Prezentam mai jos o serie de declaratii ale acestora, extrem de relevante.

Maria Vasiliteanu:

-"Vrem sa se faca dreptate. Vad ca patronul George Karam invoca 1001 de motive ca sa scape. Iar avocatii, care sunt si ei parinti, sa nu mai vorbeasca de un incident, este o crima, este o tragedie".

-"Buirencu a fost ultima persoana care a fost vazuta coborand din mansarda, cu putin inainte de izbucnirea incendiului. Usa aceea nu se inchidea de obicei, dar cand a iesit Buirencu, nu a mai iesit nimeni. Cunostea toate ungherele. De unde apucase ea sa invete asa repede totul, cand ea venise odata cu fata mea”.

-"S-a auzit in oras ca incendiul ar fi fost planuit de “dusmani de-ai lui Karam”, ca ar fi “o razbunare intre arabi cu implicari de servicii”, iar pentru a reusit sa il scoata pe George Karam definitiv din schema “erau necesare pierderi de vieti omenesti”

-"Exista mai multe declaratii contradictorii din acea seara in ce o priveste pe Buirencu: a spus initial ca a salvat-o Karam, dupa care a spus ca au scos-o pompierii, iar in final ca ar fi iesit singura din acel loc. Karam a declarat in acele momente ca nu stie sigur unde sunt fetele, dar ca cel mai probabil au fugit prin spate."

Mariana Sarkany:

-"Ele erau in pauza, Nicoleta cantase, urma sa intre dansatoarele. S-au retras in acea debara de la mansarda, telefoanele inchise, niciun semn... Chiar in acea seara, barmanul a fost inlocuit. El le-a dat sa bea un ceai, dupa care fetele s-au retras in acea debaraua de la mansarda si nu au mai putut fi contactate. Telefoanele lor erau inchise. Cerem sa se faca examen toxicologic! Fetele erau puternice, cum de n-au luptat sa sparga geamul usii de la vestiar? Sa se verifice si de ce era inchisa usa din spate a localului, pe unde aveau ele acces!... Cum patronul ala si-a numarat bucatarii, si-a numarat ospatarii, si-a numarat barmanii, iar de ele a uitat? Tocmai ele, care erau stralucirea..."

-"Am gasit trei aberatii sau neadevaruri, daca vreti sa le spun asa, in acel raport. in primul rand, fiica mea a suferit arsuri pe o suprafata de 20% din corp, si nu asa cum au spus ei. Apoi, hainele pe care le purta erau aproape intacte, iar parul ei nu fusese atins de flacari. Ea nu a fost gasita la 22.45, asa cum se arata in acel document, ci la ora 3.00".

-"Am constatat, cand am imbracat-o pentru inmormantare, ca fiica mea avea gatul rupt. Am transmis acest lucru procurorului de caz, dar acesta nu a facut nicio cercetare. Mai mult, in raportul intocmit pe securitate si sanatate in munca, dupa tragedia de la Beirut, ITM Constanta afirma ca una dintre fete, Nicoleta Vasiliteanu, avea pe trup urme de lovire cu un obiect contondent produse inainte de ardere. Daca in rechizitoriul procurorilor nu se va tine cont de aceste aspecte, sunt decisa sa solicit deshumarea fiicei mele si efectuarea unei noi expertize medico-legale".