Asociatia Magistratilor din Romania, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului – conduse de judecatoarele Andreea Ciuca, Dana Girbovan, respectiv Florica Roman (foto stanga-dreapta) – solicita ca Parlamentul si Guvernul sa modifice urgent legislatia, astfel incat toate atributiile in ceea ce priveste sistemele IT ale instantelor sa fie transferate de la Ministerul Justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii.

AMR, UNJR si AJADO au anuntat duminica, 15 septembrie 2024, ca sustin pozitia prin care CSM a luat atitudine impotriva MJ si atrag atentia ca initiativa de tip „Big Brother” ale Ministerului Justitiei incalca doua principii fundamentale ale statului de drept: atat independenta justitiei, cat si separatia puterilor in stat (click aici si aici pentru a citi).

De asemenea, asociatiile atrag atentia ca banii pe care Romania trebuie sa-i atraga de la UE prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) nu pot fi invocati ca pretext pentru acapararea instantelor de catre puterea executiva. Dimpotriva: aceasta problema poate fi rezolvata foarte simplu, prin negociere politica, adauga cele trei ONG-uri ale magistraturii.

In acelasi context, asociatiile dau ca exemplu parchetele (inclusiv DNA si DIICOT), care isi administreaza singure sistemele de tehnologia informatiei, fara amestecul Ministerului Justitiei.

Nu in ultimul rand, AMR, UNJR si AJADO fac apel la puterea legislativa si la cea executiva sa modifice legea atat pentru preluarea calculatoarelor instantelor de la MJ la CSM, cat si pentru eliminarea dublei comenzi a specialistilor IT. Momentan, acesti specialisti raspund atat in fata Ministerului Justitiei, cat si in fata presedintilor curtilor de apel.

Iata comunicatul asociatiilor:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) isi exprima sprijinul ferm fata de decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), concretizata prin Hotararea Sectiei pentru Judecatori nr. 1519 din 5 septembrie 2024, prin care sunt evidentiate riscurile de afectare a independentei justitiei si de incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, create in urma deciziei de centralizare a intregii infrastructuri IT din instante la nivelul Ministerului Justitiei, in calitate de administrator central al acestei retele. Centralizarea se va materializa printr-un proces de inrolare in domeniul just.ro a tuturor calculatoarelor din instantele de judecata, inclusiv servere (ECRIS si cel pe care ruleaza Dosarul Electronic National) si calculatoare ale judecatorilor si grefierilor.

In contextul riscurilor majore mai inainte enuntate, solicitam ferm ca autoritatile statului sa demareze demersurile necesare, inclusiv pe cele legislative, pentru a asigura transferul catre puterea judecatoreasca a tuturor atributiilor ce revin Ministerului Justitiei in domeniul IT, vizand instantele judecatoresti, incluzand si clarificarea relatiei profesionale a specialistilor IT cu conducatorii instantelor, ai caror angajati sunt, potrivit legii.

Ne exprimam ingrijorarea ca, din punct de vedere tehnic, sistemul astfel creat va permite accesarea oricaror informatii din orice dosar, precum si accesarea oricarui calculator profesional al oricarui judecator sau grefier, in conditiile in care sistemul de jurnalizare, care ar putea conduce la identificarea unor astfel de actiuni, va fi situat la nivelul administratorului acestui sistem centralizat, adica la Ministerul Justitiei, parte a puterii executive.

Se realizeaza, astfel, premisele compromiterii unor principii esentiale ale procedurilor judiciare, cum ar fi secretul deliberarii, necesitatea asigurarii confidentialitatii datelor personale, a confidentialitatii procedurilor declarate de lege secrete sau a celor declarate de judecator nepublice, a confidentialitatii datelor economice si comerciale care sunt prezentate in litigiile cu profesionisti sau a confidentialitatii datelor, persoanelor si activitatilor din faza de urmarire penala si din procedura de judecata in materie penala.

Solutia gandita la nivelul Ministerului Justitiei nu este acceptabila atat timp cat exista simpla posibilitate tehnica de a avea acces la informatiile din dosarele aflate pe rolul instantelor, in conditiile in care datele create, primite si comunicate de instante in procedurile judiciare vor fi gestionate, pastrate si administrate de puterea executiva.

Toate aceste aspecte sunt de natura a afecta principiul independentei justitiei si increderea publicului in sistemul de justitie – punand sub semnul intrebarii reperele activitatii instantelor intr-un stat democratic.

De asemenea, interferenta Ministerului Justitiei in activitatea profesionala a puterii judecatoresti, prin intermediul Directiei Tehnologia Informatiei si prin intermediul specialistilor IT din instante (care, desi sunt angajati ai instantelor, totusi, sunt subordonati profesional ministerului), reprezinta o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de art. 1 din Constitutia Romaniei.

In contextul acestei dezbateri, observam ca, in cazul parchetelor, a fost gasita solutia care implica acelasi sistem centralizat, dar care nu va fi administrat de Ministerul Justitiei, ci va fi gestionat la nivelul unitatilor de parchet: Parchet General, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Desi procesul de imbunatatire a sistemului tehnologic la nivelul instantelor, atat in termeni de hardware, cat mai ales in termeni de software, este necesar sa se realizeze, fiind intarziat din multe puncte de vedere, acesta nu poate fi facut prin afectarea principiilor independentei justitiei si separatiei puterilor in stat.

Astfel de initiative nu pot fi justificate nici prin invocarea unor angajamente asumate unilateral de puterea executiva in cadrul mecanismului de finantare prin Planul National de Redresare si Rezilienta, care, in ultima instanta, pot fi modificate in urma unor discutii la nivelul Comisiei Europene, asa cum s-a procedat in alte situatii.

Reamintim ca, prin Avizul nr. 24/2021 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) privind evolutia consiliilor judiciare si rolul acestora in cadrul sistemelor judiciare independente si impartiale, s-a subliniat 'importanta tot mai mare a tehnologiei informatiei pentru viitorul sistemului judiciar si a recomandat ca, acolo unde exista, consiliile judiciare sa aiba un rol in acest domeniu pentru a proteja in mod adecvat independenta sistemului judiciar si a se asigura calitatea activitatii judecatorilor in viitor'.

In acelasi sens, in Avizul nr. 26/2023, CCJE a aratat ca 'masurile eficiente de securitate si protectie a datelor necesita o supraveghere eficienta si independenta a tehnologiei utilizate de autoritatea judecatoreasca, asa cum se intampla in general in societate. O astfel de supraveghere ar putea prezenta un risc semnificativ pentru independenta sistemului judiciar daca ar fi efectuata de un organism executiv sau de reglementare, cum ar fi o autoritate nationala de supraveghere a protectiei datelor, iar nu de un organism din cadrul sistemului judiciar' .

In concluzie, in vederea respectarii principiilor democratice ale independentei justitiei, separatiei puterilor statului si cooperarii loiale intre acestea, solicitam ferm ca autoritatile statului sa ia masurile necesare pentru a asigura transferul catre puterea judecatoreasca a gestionarii tuturor sistemelor informatice, la nivelul instantelor, cu excluderea puterii executive – Ministerul Justitiei – din administrarea acestora”.