In dosarul celor trei judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti - Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca, de la Sectia I Penala - carora procuroarea DNA Florentina Mirica (foto) a inceput sa le prezinte deja materialul de urmarire penala, sub acuzatia de abuz in serviciu, acestora li se imputa un prejudiciu nemaipomenit. Concret, procuroarea Mirica pretinde ca judecatoarele au creat o paguba prin insasi creditele nerambursate de afaceristul condamnat Dinel Staicu. Ceea ce omite procuroarea DNA este ca atunci cand cele trei judecatoare au anulat condamnarea lui Dinel Staicu pe motiv de autoritate de lucru judecat (cauza mai fusese judecata anterior definitiv) ele nu s-au pronuntat pe latura civila a cauzei, astfel incat bunurile si conturile acestuia raman sub sechestru, asa cum au fost ele impuse prin condamnarea definitiva anterioara.

Probele trase de par ale acuzarii: aprecierile altor judecatori asupra solutiei

Conform unor surse judiciare, acuzarea in acest caz se bazeaza pe un fapt inedit, care nu a mai existat pana acum si care poate constitui un precedent periculos pentru ideea de independenta a judecatorilor. Astfel, anchetatorii DNA i-au chemat la audieri pe colegi judecatori ai celor trei, de la Curtea de Apel Bucuresti, judecatorii Vasile Bajan si Nicolae Stan, cat si pe controversatul judecator de la Tribunalul Bucuresti, Mitu Stegaru, pentru a le solicita sa dea in scris opiniile lor legale despre ce hotarare ar fi dat ei, daca ar fi fost in locul celor trei judecatoare si, mai ales, cum califica ei decizia judecatoarelor Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca.

Singura judecatoare care a fost audiata si care si-a pastrat verticalitatea in fata procurorilor DNA este Veronica Gaina, de la Curtea de Apel Bucuresti, care le-a spus anchetatorilor verde in fata ca „indiferent ce parere personala am eu nu am sa ma pronunt niciodata asupra modului in care a judecata un alt coleg!”

La polul opus, judecatorul Mitu Stegaru si-ar fi permis, spun sursele noastre, sa faca aprecieri asupra solutiei date de colegele lui de la instanta superioara in grad, explicandu-le anchetatorilor ca nu era de admis o astfel de pronuntare. Cine este judecatorul Mitu Stegaru? Conincidenta sau nu, Mitu Stegaru este judecatorul TMB care in decembrie 2010 l-a condamnat la 12 ani de inchisoare pe Dinel Staicu, in apel, in dosarul falimentarii BIR (Dinel Staicu a primit in recurs la CAB o pedeapsa redusa la 7 ani de inchisoare). Tot Mitu Stegaru este cel care l-a arestat de doua ori pe afaceristii Sorin Ovidiu Vantu, pe Liviu Luca si alti opt inculpati si si-a judecat singur o cerere de recuzare in acest dosar, ba mai mult, in incheierea prin care a dispus arestarea a facut referiri nepotrivite privitoare la prestatiile profesionale ale altor colege ale sale. Pe scurt, judecatorul Stegaru a insinuat ca Vantu a reusit sa elimine din dosar un judecator indezirabil – pe Camelia Bogdan – cererea afaceristului fiind admisa de judecatoarea Elena Burlan, sugerand astfel ca judecatoarea Burlan ar fi avut anumite interese. Iata cum judecatorul Mitu Stegaru nu se afla la primul episod de parat colegii, fiind din acest punct de vedere foarte apreciat de anumiti procurori, care il solicita intensiv pe post de martor in acuzare!

Daca pana acum Inspectia Judiciara a CSM n-a avut ochi sa vada si urechi sa auda ca aici am putea avea de-a face cu un atac la independenta judecatorului, poate se trezeste si ia masuri. Si poate citeste si Codul deontologi al magistratilor...

Codul deontologic al magistratilor interzice criticarea de catre magistrati a solutiilor altor colegi

Potrivit mai multor prevederi din Codul deontologic al magistratilor: „

„Art. 13: Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia, si nici sa-si exprime public parerea asupra unor procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor litigii cu care a fost sesizat parchetul

Art. 23: Relatiile magistratilor cu colegii lor trebuie sa fie corecte, bazate pe respect si buna credinta, indiferent de functia acestora. Magistratii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor cu exceptia situatiei in care aceasta afecteaza imaginea justitiei, in acest caz putand sa aduca aceasta imprejurare la cunostinta persoanelor insarcinate cu atributii de conducere si control din cadrul instantei sau al Ministerului Justitiei, respectiv al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Art. 33: Magistratii procurori sunt obligati sa se abtina de a interveni in secretul deliberarii si de a face aprecieri cu privire la hotararile judecatoresti, in afara celor cuprinse in motivarea cailor de atac exercitate in conditiile legii.”