Prima sarbatorire a „Zilei Justitiei” a inceput, vineri, la Institutul National al Magistraturii. Acolo, in aula, s-au strans 41 de participanti, cu tot cu jurnalisti. Parte dintre acestia, precum presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, Constantin Sima, directoarea SNG, Cristina Craciunescu sau judecatorul Viorica Costiniu au plecat, doua ore mai tarziu, spre locul unde avea sa se desfasoare, la Bucuresti, marea festivitate, in Sala pasilor pierduti a Curtii de Apel. Gazde au fost directoarea Octavia Spineanu si sefa SNG, Cristina Craciunescu.

Doar sase membri ai CSM au fost prezenti!

Din partea CSM, surprinzator nu s-au prezentat decat Horatius Dumbrava, George Balan, Mircea Aron, Cristi Danilet, Marius Tudose si Alexandru Serban. Adica sase membri, din cei 15 alesi. Nici reprezentantii societatii civile nu au onorat cu prezenta. Nici o oficialitate a statului nu a raspuns invitatiilor CSM, iar din partea Ministerului Justitie s-a prezentat un lucrator de la presa. In alocutiunea sa, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii Horatius Dumbrava i-a felicitat pe toti magistratii, dar si personalul auxiliar, expertii, notarii, avocatii si angajatii penitenciarelor si executorii fara de care actul de justitie nu ar putea fi infaptuit. Dupa care, a punctat un aspect care deranjeaza in ultima vreme toata suflarea puterii judecatoresti, conturat in atacurile febrile ale unor politicieni, si inclusiv a sefului statului, Traian Basescu la adresa magistratilor.

Presedintele CSM a chemat breasla la solidaritate impotriva acestor atacuri, dar si pentru a se putea trece cu brio peste greutatile si problemele din sistem: ”Mesajul meu din acest an este unul de solidaritate intre profesii. Avem de facut fata unor greutati mari, generate de o legislatie ambigua si incoerenta, de o finantare necorespunzatoare, de continue modificari ale statutului nostru dar si de o mare provocare: intrarea in vigoare a noilor coduri. Incepem cu Noul Cod Civil in octombrie si vom continua anul viitor cu celelalte trei coduri. Sunt convins ca acestea vor imbunatati sistemul de justitie si vor produce efecte pentru urmatorii 50, poate chiar 100 ani. Putem vorbi de a doua modernizare a Romaniei in decursul istoriei sale, iar la aceasta modernizare toate profesiile juridice vor participa activ si, zic eu, decisiv. Desi nu sunt inca alocate fondurile necesare, desi resursele umane sunt deficitare, desi suntem amenintati cu aparitia unor reglementari mai degraba populiste privind raspunderea disciplinara sau materiala, noi, profesionistii, suntem datori sa implementam noua legislatie fundamentala si sa o aplicam bine, inca de la inceput. (...) Se spune ca raul cel mai mare al Romaniei este, azi, Justitia, iar ca „dovada” se aduce argumentul condamnarilor la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Din pacate, cu argumente stiintifice si statistice, asa cum de altfel sunt obisnuiti magistratii, as putea spune ca raul cel mai mare e in alta parte, daca luam ca si criteriu hotararile date de Curtea Europeana a Drepturilor Omului impotriva Romaniei – asadar, puterea legislativa (unde intra bineinteles si Presedintele Romaniei caautoritate publica, din moment ce acesta promulga legile) este responsabila de aceste hotarari impotriva Romaniei in proportie de 79%, puterea judecatoreasca in proportie de 72,08%, puterea executiva in proportie de 58,73%, Ministerul Public in proportie de 16,78%, iar Curtea Constitutionala de 0,34% . De precizat ca aici vorbim de culpe partajate, pentru ca majoritatea hotararilor date de Curte au stabilit culpe comune, iar ca baza statistica au fost luate in considerare toate hotararile impotriva Romaniei din 1994 pana la 31.12.2009. Atacurile de acest gen se tot intetesc din partea clasei politice, in intentia – probabil – de a intimida profesionistii dreptului. Tuturor acestora le raspund astfel: este inadmisibila o asemenea maniera de a trata puterea judiciara, singura care inca poate sustine statul de drept si care poate asigura echilibrul in societatea romaneasca azi atat de incercata. Puterile statului nu au voie, nu le este permis sa se acuze reciproc. Toate cele trei puteri sunt datoare sa serveasca un singur interes – Binele Comun – iar asta presupune cooperare intre ele si nu dezbinare. Justitia e legitima in momentul in care se bazeaza pe increderea populatiei si e sprijinita de celelalte puteri. Or, atacurile concertate din ultima vreme nicidecum nu pot avea ca efect responsabilizarea – pe care si noi, Consiliul Superior al Magistraturii, ca unic organ ce gestioneaza cariera magistratilor si eficienta justitiei, ne-o dorim; aceste discursuri politice nu fac decat sa slabeasca respectul fata de magistrati, autoritatea fata de hotararile judecatoresti si increderea de care vorbeam. Daca e sa vorbim, totusi, de responsabilizare, de raspundere disciplinara pentru magistrati, cred ca a sosit momentul sa punem in dezbatere publica responsabilizarea si a celorlalte puteri constituite in stat, a puterii legislative si executive din perspectiva culpei de care suntem acuzati.Azi, 01.07.2011, spreexemplu, Uniunea Nationala a Judecatorilor da publicitatii un alt studiu care releva ca un carambol legislativ, promulgat ca atare de Presedintele Romaniei, respectiv Legea 221/2008, referitoare la salariile cadrelor didactice. Aceasta lege, care a fost modificata prin ordonante de urgente ce au fost declarate neconstitutionale la randul lor,a costat statul roman peste un milion de euro cheltuielile de gestionare, adica costurile materiale si umane (prima instanta si recurs – dosare, citatii, timpul alocat personalului de justitie etc.), cu specificarea ca aici nu intra cheltuielile de judecata la care a fost obligat statul si nici sumele de bani pe care statul roman este obligat sa le returneze cadrelor didactice. si exemplele pot continua: legile fondului funciar, reglementarile caselor nationalizate, taxa de poluare etc. Dar importanta nu e acuza, ci preventia, altfel nu vom progresa niciodata. De aceea, invit toate puterile statului sa dea dovada de solidaritate, bazata pe ratiune, pentru a avea o justitie performanta. Razboiul dintre puteri nu foloseste nimanui. Maturitatea ar trebui sa ne caracterizeze, nicidecum visceralitatea!”

La festivitatea din aula INM, unde gazdele s-au straduit sa faca o atmosfera cat mai placuta, din cauza participarii reduse, atmosfera a fost una identica etichetei puse chiar de catre presedintele CSM: ”Mai mult decat sobra!”