Candidatul la presedintia Romaniei Calin Georgescu (foto) incearca nu doar prin actiuni interne sa blocheze efectele deciziei CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidentiale si a fost prelungit nelegal mandatul lui Klaus Iohannis. In paralel cu demersurile de la Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte, Georgescu s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Informatia a fost dezvaluita joi, 2 ianuarie 2024, de publicatia Q Magazine. Astfel, reprezentat de avocata Maria Vasii si de unele dintre cele mai mari case de avocatura europene, Calin Gerogescu a atacat la CEDO decizia CCR de anulare a alegerilor prezidentiale. Actiunea a fost depusa la CEDO in 16 decembrie 2024 si a primit nr. 37327/24 (vezi facsimil), urmand sa fie solutionata de Curtea de la Strasbourg cat mai repede posibil, in cursul lunii ianuarie 2024.

In ceea ce priveste motivele si argumentele invocate de Calin Georgescu la CEDO, acestea se refera la urmatoarele:

„Prejudiciu ireparabil: Suspendarea procesului electoral si invalidarea voturilor afecteaza iremediabil drepturile reclamantului si ale cetatenilor romani, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Conventiei.

Criza politica si sociala: Vidul electoral creat prin decizia CCR submineaza stabilitatea politica si increderea publicului in statul de drept, provocand proteste sociale si riscuri de instabilitate interna.

Urgenta situatiei: Turul doi al alegerilor prezidentiale trebuia sa aiba loc la 8 decembrie 2024. Amanarea pe termen nedefinit a procesului electoral afecteaza drepturile democratice ale cetatenilor si genereaza riscul perpetuarii unor practici nedemocratice.

Imposibilitatea de a exercita cai de atac interne: Deciziile CCR sunt definitive si general obligatorii, iar legislatia romana nu ofera un mecanism intern de contestare a acestora, incalcand Articolul 13 al Conventiei (dreptul la un recurs efectiv).

Impactul direct asupra drepturilor fundamentale: Decizia CCR a anulat procesul electoral in desfasurare, incalcand drepturile fundamentale ale alegatorilor si candidatilor, inclusiv dreptul reclamantului de a candida.

Criza constitutionala: Lipsa unui presedinte ales democratic creeaza un vid de legitimitate, punand in pericol stabilitatea institutionala si principiile statului de drept.

Reactii sociale: Gesturile de protest, precum distrugerea documentelor de identitate, reflecta o pierdere profunda a increderii cetatenilor in procesul democratic.

Risc de precedent nedemocratic: Intarzierea solutionarii cauzei ar putea perpetua practici similare, afectand standardele democratice in alte state membre”.

Amintim ca pe langa actiunea de la CEDO, Calin Georgescu a cerut Curtii de Apel Bucuresti sa desfiinteze hotararile BEC de anulare a alegerilor dispuse in baza deciziei CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024. Contestatia a fost respinsa insa in 31 decembrie 2024 de judecatoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel Bucuresti, solutia fiind atacata cu recurs la ICCJ.