Protestul magistratilor fata de modul in care functioneaza Justitia din Romania se bucura de sprijin din partea avocatilor. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania condusa de avocatul Gheorghe Florea (foto) a anuntat ca sprijina demersurile realizate de asociatiile magistratilor pentru imbunatatirea calitatii actului de justitiei si a conditiilor de munca ale magistratilor si personalului auxiliar. UNBR apreciaza ca aceste conditii sunt esentiale pentru garantarea dreptului la aparare a justitiabilului si pentru respectarea relatiilor avocat-client. Presedintele UNBR, avocatul Gheorghe Florea, isi exprima totodata convingerea ca asociatiile magistratilor vor sprijini in continuare eforturile realizate de avocati pentru asigurarea respectarii dreptului la aparare prin avocat, " inclusiv prin raporturi corecte intre cei implicati in actul de realizare a justitiei".

Prezentam in continuare comunicatul UNBR:

"Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sprijina demersurile asociatiilor magistratilor in vederea asigurarii cadrului corespunzator imbunatatirii calitatii actului de justitie si a conditiilor de munca ale magistratilor si personalului auxiliar, pentru consacrarea legala, expresa si precisa a garantiilor dreptului la aparare si la respectarea confidentialitatii relatiilor avocat-client.

Ne exprimam convingerea ca asociatiile magistratilor vor sprijini in continuare eforturile organelor profesiei de avocat de a se realiza conditii corespunzatoare pentru asigurarea respectarii dreptului la aparare prin avocat, inclusiv prin raporturi corecte intre cei implicati in actul de realizare a justitiei!

Presedinte al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania

av. dr. Gheorghe FLOREA".

Sustinerea de catre UNBR a protestelor magistratilor vine la cateva zile de la momentul la care judecatorii si procurorii s-au mobilizat in Adunari generale pentru a adopta "Memorandumul privind Justitia". De altfel, pana la acest moment, 118 instante si parchete din tara si-au insusit documentul prin care cer normalizarea actului de Justitie, evidentiind principalele nereguli din sistem la ora actuala.

Prezentam in continuare textul "Memorandumului privind justitia", insusit de magistratii din Romania:

„Ca urmare:

A nerezolvarii problemelor semnalate in memorandumul justitiei din 2009 si a adaugarii unor probleme suplimentare;

A scaderii dramatice a increderii in justitie intr-un singur an cu 13%;

A imaginii reductive asupra justitiei, vazuta doar prin prisma 'luptei impotriva coruptiei', problema preluata si in MCV;

A refuzului actualului Consiliul Superior al Magistraturii de a-si indeplini efectiv misiunea de garant al independentei justitiei, inclusiv atunci cand acest lucru a fost cerut de corpul magistratilor, in situatii precum limitele anchetei disciplinare sau penale avand ca obiect pronuntarea unor hotarari judecatoresti, criticile aduse de actori importanti in actul de justitie, inclusiv de DNA, unor hotarari definitive sau lamurirea interferentei dintre justitie si serviciile de informatii;

A nerezolvarii promovarii intr-un mod transparent in functiile de conducere si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

A inexistentei unui instrument legal de revocare a membrilor CSM alesi;

A numirilor politice in functiile de conducere din in Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

A subfinantarii sistemului de justitie, bugetul alocat justitiei pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocata in statele UE (e.g. suma acordata de stat pentru salariul unui judecator de fond pe dosar solutionat este sub 100 de lei, mai putin de jumatate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu);

A inexistentei in multe instante a spatiilor proprii pentru magistrati si personalul auxiliar;

A folosirii in instante de aparaturi uzate fizic si moral, supuse oricand riscului unui blocaj definitiv;

A problemei resurselor umane, in continuare acuta, in lipsa suplimentarii schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspective implementarii noilor coduri;

A salarizarii inechitabile si discriminatorii dintre magistratii aflati in pozitii similare;

A pastrarii instantelor sub autoritatea financiara a Ministerului Justitiei, institutie cu evidenta conotatie politica;

A zecilor de mii de litigii cauzate de un cadru legislativ incoerent (e.g. salarizare ori taxa auto/ timbru de mediu) ce au implicat atat un efort extraordinar pentru instante, dar si costuri financiare semnificative pentru stat si cetateni;

A disfunctionalitatilor create de aplicarea noilor coduri, in special in materie penala;

A supraaglomerarii instantelor de fond (la un program de 8 ore pe zi, un judecator de fond ar trebui sa aloce un timp mediu de solutionare pe dosar de mai putin de 2 ore, durata absolut imposibila);

A problemelor ridicate de modul de actiune al Inspectiei Judiciare in ceea ce priveste respectarea independentei judecatorului in pronuntarea hotararilor si unitatea de masura in actiune;

A temerii instaurate de Inspectia Judiciara prin modul arbitrar si abuziv in care au fost cercetati magistratii cu privire la solutiile pronuntate;

A mutarii actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate;

A nesocotirii importantei dreptului la aparare, inclusiv din perspectiva recunoasterii confidentialitatii client-avocat;

A perpetuarii in spatiul public a unei justitii primordial represive;

A nerezolvarii situatiei fostului serviciului secret SIPA, care a urmarit si santajat magistrati;

A nepublicarii procedurii efective urmare de CSAT, cand s-a verificat situatia ofiterilor acoperiti in randul magistratilor;

A neclarificarii de catre CSM si alte institutii a interferentei dintre justitie si servicii de informatii, in conditiile in care justitia a fost calificata ca fiind 'camp tactic' pentru SRI, precum si a lipsei de explicatii privind modul in care serviciile de informatii coopereaza cu sistemul judiciar in cadrul anchetelor penale precum si a faptului ca SRI face verificari anterioare numirilor in functiile publice,

Avand in vedere ca toate aceste aspecte afecteaza in mod direct independenta justitiei,

Adunarile Generale ale judecatorilor si procurorilor din Romania adopta in intervalul 5 septembrie – 12 septembrie 2016 prezentul Memorandum prin care solicita respectarea independentei sistemului judiciar si implementarea urmatoarelor masuri:

1. Justitia trebuie sa aiba ca si preocupare esentiala protectia, promovarea si garantarea tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti. In fata judecatorului cetateanul este egal cu statul;

2. Celelalte puteri trebuie sa asigure o independenta reala a justitiei, lipsita de orice tip de influente, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil si accesibil, suport financiar, logistic si uman suficient pentru o justitie eficienta, moderna si de calitate;

3. Respectarea independentei instantelor, a principiului separarii puterilor in stat, a fortei obligatorii a hotararilor definitive ale instantei, precum si al egalitatii de arme dintre acuzare si aparare;

4. Garantarea si respectarea statutului magistratilor si a independentei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzatoare si asigurarea unor conditii de munca decente in sistemul judiciar;

5. In exercitiul functiilor lor, judecatorii si procurorii trebuie sa fie si sa apara independenti unii de ceilalti. Procurorii acuza, avocatii apara, iar judecatorii judeca;

6. Proceduri transparente in numirea in functiile de conducere din Ministerul Public. Eliminarea factorului politic din numirile in functiile de conducere din Ministerul Public;

7. Publicarea de catre Comisia Europeana a metodologiei pe care o urmeaza in redactarea raportului privind MCV, a numelui expertilor consultati si a tuturor ONG-urilor si institutiilor consultate asupra sistemul de justitie din Romania;

8. Asigurarea unei finantari corespunzatoare bunei functionari a justitiei ca serviciu public. Inlaturarea imediata a discriminarilor in materie salariala;

9. Preluarea efectiva a atributiilor referitoare la gestionarea bugetelor instantelor de catre ICCJ, asa cum prevede legea;

10. Adoptarea urgenta de masuri legislative in ceea ce priveste procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum si alte masuri de natura a eficientiza activitatea acestei institutii;

11. Revizuirea competentelor Inspectiei Judiciare pentru a se inlatura posibilitatea afectarii independentei magistratilor si vicierea actului de justitie prin exercitarea/ declansarea unor verificari similare controlului judiciar;

12. Asigurarea unei transparente depline in cooperarea institutionala cu serviciile de informatii, respectarea stricta a cadrului legal si asigurarea unui control jurisdictional si civil efectiv asupra activitatii acestora;

13. Crearea unui corp de politie judiciara sub autoritatea exclusiva a Ministerului Public si crearea prin lege a unei autoritati civile de interceptare, care sa permita respectarea deplina a standardelor CEDO, in privinta garantiilor tehnice si legale;

14. Respectarea standardelor europene in materia prezumtiei de nevinovatie, in acord cu Directiva Parlamentului European si a Consiliului, aprobata la data de 12 februarie 2016 de ministrii statelor membre ale UE, prin consolidarea legislatiei interne.

15. Garantarea independentei functionale a procurorului, atat fata de Executiv, cat si in raport de ierarhia interna, in conformitate cu statutul acestuia de magistrat si de reprezentant al autoritatii judecatoresti;

16. Relatia dintre justitie si orice alta putere sau institutie a statului trebuie sa fie stabilita prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie sa desecretizeze si sa publice toate hotararile acestei institutii care au ca efect activitatea procurorilor sau judecatorilor;

17. Publicarea de catre CSAT a procedurii urmare in vederea verificari concrete in ce priveste existenta unor persoane infiltrate in sistemul judiciar, angajati/ colaboratori/ informatori ai serviciilor de informatii.

Magistratii isi rezerva dreptul de a apela la toate formele democratice pentru ca aceste solicitari sa fie puse in practica”.