Independenta judecatorilor nu poate fi negociata prin acorduri si intelegeri politice. Iar CSM cu atat mai mult nu trebuie sa fie implicat in asemenea actiuni. Este semnalul de alarma tras de judecatoarele Gabriela Baltag (foto stanga) si Evelina Oprina (foto dreapta) din CSM, care isi prezinta public motivele pentru care au votat impotriva proiectului de desfiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) in forma propusa de ministrul Justitiei Catalin Predoiu si completata cu amendamente preluate doar de la o serie de membri ai Consiliului.

In punctul de vedere dat publicitatii marti, 15 februarie 2022, pe care Lumea Justitiei il prezinta in exclusivitate, Gabriela Baltag si Evelina Oprina tin sa sublinieze inca de la inceput ca pozitionarea lor in problema SIIJ a fost fundamentata in permanenta pe o singura ratiune, aceea a garantarii reale si efective a independentei judecatorilor, fiind exclusa vreo raportare la un acord ori intelegere de orice natura. Admitand ca este nevoie de modificari astfel incat SIIJ sa devina cu adevarat functionala, Gabriela Baltag si Evelina Oprina dezvaluie ca nu au luat parte la nicio discute cu ministrul Justitiei referitoare la proiectul de desfiintare a SIIJ si, mai mult, propunerile lor facute in cadrul sedintei de Plen a CSM din 11 februarie 2022 nu au fost luate in considerare. Si nu au fost, adaugam noi, intrucat proiectul era deja completat cu propunerile venite doar din partea anumitor membri ai Consiliului.

De altfel, fara sa puna in discutie sau sa conteste in vreun moment votul dat de ceilalti membri ai CSM, judecatoarele Gabriela Baltag si Evelina Oprina releva graba inexplicabila cu care a fost avizat de catre Consiliu proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ, inclusiv printr-o procedura ce ridica mari semne de indoiala. Iar totul a culminat cu momentul in care proiectul circula deja intre departamentele implicate in redactarea avizului inca dinainte de finalizarea sedintei Plenului CSM in care s-a dat avizul pozitiv.

Nu il ultimul rand, Gabriela Baltag si Evelina Oprina prezinta si o serie de vulnerabilitati ale proiectului de desfiintare a SIIJ. Si nu sunt deloc putine, ci 14.

Prezentam pozitia judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina privind votul de la proiectul de lege de desfiintare a SIIJ:

“Consideratii privind votul negativ exprimat asupra proiectului de lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie

Cu referire la proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, subsemnatele, judecator Gabriela Baltag si judecator Evelina Oprina, intelegem sa facem urmatoarele precizari:

1. Pozitionarea constanta a subsemnatelor in chestiunea SIIJ a fost permanent fundamentata pe o singura ratiune, aceea a garantarii reale si efective a independentei judecatorilor. Nicio alta raportare la vreun acord ori intelegere de orice natura, inclusiv politica nu ne-au guvernat actiunile si deciziile.

Respectand dreptul exclusiv al legiuitorului de a reglementa potrivit propriei sale optiuni modul in care este organizat si functioneaza sistemul judiciar, obligatia noastra ca membri CSM trebuie sa se circumscrie scopului acestei institutii, respectiv de garantare a independentei justitiei. Si, in exercitiul acestui scop, luand in considerare si toate circumstantele factuale binecunoscute ce au justificat ideea ce a stat la baza infiintarii SIIJ, subsemnatele am actionat constant, cu buna-credinta si am argumentat de fiecare data din punct de vedere juridic orice vot pe care l-am acordat in aceasta problematica.

Interpus intre puterile statului, rolul Consiliul Superior al Magistraturii este bine definit de Constitutia Romaniei si nu presupune in niciun caz subrogarea acestuia in atributiile legislative ori executive ale celorlalte autoritati publice, ci o cooperare loiala inter si intra institutionala.

Avizarea negativa a unui proiect de lege de catre Consiliul Superior al Magistraturii nu echivaleaza cu o nesocotire a competentei exclusive a legiuitorului de a edicta reglementari potrivit propriilor viziuni si optiuni, ci constituie o exercitare fireasca a unui mecanism de echilibrare a unor raporturi juridice ce implica garantarea independentei justitiei.

2. Sustinatoare ale proiectului SIIJ si ale ratiunilor acestuia, am aratat in numeroase imprejurari, inclusiv in mod deschis in cadrul sedintei Plenului CSM din data de 11.02.2022 caracterul nefunctional actual al SIIJ (fara reluarea aici a argumentelor ce au condus la aceasta stare de lucruri), precum si necesitatea de a se opera modificari si regandiri care sa contribuie la o functionare efectiva a mecanismului tragerii la raspundere penala a magistratilor in ipoteza savarsirii de catre acestia de infractiuni.

3. Cele doua premise anterioare presupuneau cu necesitate identificarea celor mai adecvate solutii, astfel incat sa fie asigurata atat cerinta respectarii competentei exclusive a legiuitorului in edictarea reglementarii, cat si pe aceea a garantarii independentei justitiei, in principal, a judecatorilor. Aceasta din urma ratiune ne-a determinat sa evaluam cu maxima rigoare litera si spiritul noii propuneri legislative fara compromisuri, cu onestitate si cu deschidere, in exercitarea mandatului incredintat de colegii pe care ii reprezentam, asa cum am procedat de fiecare data.

Raportarea cu intransigenta la garantia de independenta a judecatorilor constituie una dintre exigentele ce ne-au guvernat mandatul in Consiliu, neputand sa acceptam si sa participam la negocieri ori sa ne asumam compromisuri ce ar putea sa afecteze in substanta aceasta garantie. Apreciem ca in cadrul CSM nu e loc de sustineri de acorduri politice, de cedari fundamentale ori de tolerante paguboase in numele unei mult clamate cooperari institutionale.

4. Parcursul proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ a cunoscut in relatia cu Consiliul Superior al Magistraturii o serie de aspecte discutabile si neconforme, asa cum am aratat si in cadrul sedintei Plenului CSM din data de 11.02.2022. Sunt de semnalat astfel:

(i) graba inexplicabila a CSM de a acorda aviz asupra acestui proiect intr-un termen de doar 7 zile in conditiile in care termenul legal pentru derularea unei asemenea proceduri este de 30 de zile;

(ii) lipsa oricarui raspuns din partea conducerii CSM catre 7 membri ai Consiliului care au solicitat in scris, la data de 7.02.2022, lamurirea unor aspecte de ordin procedural cu privire la acest proiect, acordarea unui termen rezonabil pentru analiza proiectului de lege si formularea de observatii;

(iii) organizarea intempestiva a unei sedinte a comisiei de specialitate de pe o zi pe alta, la data de 8.02.2022;

(iv) respingerea cererii de amanare a discutarii acestui proiect formulata de mai multi membri CSM in cadrul sedintei din data de 8.02.2022;

(v) transmiterea observatiilor formulate doar de catre o parte dintre membrii CSM catre Ministerul Justitiei, desi acest aspect nu s-a discutat in cadrul comisiei;

(vi) transmiterea de catre ministrul justitiei catre CSM, la data de 10.02.2022, a unei noi forme a proiectului de desfiintare SIIJ cu doar cateva ore inaintea sedintei Plenului in care se discuta avizul CSM si cu insusirea observatiilor doar a unei parti dintre membrii CSM;

(vii) inexistenta vreunei explicatii din partea ministrului justitiei in cadrul Plenului CSM cu privire la modalitatea neprocedurala si neuzuala de transmitere a unei alte forme a proiectului de lege in timpul derularii procedurii de avizare;

(viii) lipsa unei expuneri de motive care sa corespunda noii forme a proiectului de lege care continea o viziune complet schimbata fata de forma transmisa initial spre avizare;

(ix) lipsa consultarii instantelor si parchetelor.

Toate aceste neregularitati si desconsiderari ale pozitiilor unor membri CSM contureaza o atitudine intra si inter institutionala neloiala, netransparenta si selectiva, cu abordari de ignorare fatisa din partea majoritatii CSM a opiniei celorlalti membri.

Tot astfel, intalnirile particulare purtate de ministrul justitiei cu doar o anumita parte a membrilor CSM, confirmate de altfel de acesta atat in sedinta Plenului CSM din data de 11.02.2022, cat si ulterior cu prilejul unei emisiuni televizate (B1TV, 12.02.2022) au relevat 'pregatirea anterioara a terenului cu CSM' pentru obtinerea unui aviz pozitiv. Mentionam ca subsemnatele nu am luat parte la niciun fel de intalniri ori discutii anterioare sau ulterioare transmiterii proiectului de lege, nici formale si nici informale si in niciun caz particulare cu ministrul justitiei, singurele contexte in care se pot analiza si dezbate proiectele de acte normative fiind cele configurate de cadrul legal in vigoare.

'…trendul era deja prestabilit si era discutat indelung cu toata lumea despre care am mentionat, inclusiv CSM, aici e foarte important, pentru ca sigur, dansii nu s-au angajat formal ca ne avizeaza sau nu un proiect de lege, respectiv SIIJ, dar cumva noi am pregatit terenul pentru o discutie constructiva acolo', a declarat ministrul justitiei Catalin Predoiu.

Prin urmare, aducerea pe masa CSM a acordului politic drept justificare a necesitatii obtinerii unui aviz favorabil pentru desfiintarea SIIJ trebuia respinsa in mod categoric si inlaturata orice implicare a CSM in discutiile, intalnirile si dezbaterile circumscrise acestui deziderat politic.

5. Vulnerabilitatile proiectului de desfiintare a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie cu privire la garantia de independenta a justitiei, prezentate si in cadrul sedintei Plenului CSM din data de 11.02.2022 si care ne-au determinat sa acordam un vot negativ sunt urmatoarele:

(i) pornind de la vocatia acordata de lege procurorului general al PICCJ de a exercita controlul ierarhic si/sau pornind de la locul sau in ierarhia Ministerului Public se constata in tot cuprinsul proiectului ca sunt concentrate in mainile unei singure persoane puteri sporite, fara a exista garantii reale si efective care sa echilibreze raporturile juridice;

(ii) principiul teritorialitatii procurorilor anume desemnati sa efectueze urmarirea penala a magistratilor constituie o vulnerabilitate majora intrucat genereaza riscul (intalnit si in cazul DNA) de conexiuni locale, de dusmanii sau de presiuni exercitate asupra judecatorilor, cu atat mai mult cu cat viitorii procurori anume desemnati vor solutiona si alte cauze decat cele privind infractiunile savarsite de magistrati. S-au stabilit aparente criterii de selectie (vechime, calificative, conduita morala ireprosabila, experienta profesionala semnificativa, etc.) dar nu s-a tinut cont de faptul ca in teritoriu, acolo unde puterea a fost concentrata in mainile unora, s-au petrecut cele mai multe abuzuri. Numeroasele solutii de achitare au vizat dosare instrumentate de structuri teritoriale precum Oradea, Brasov, Constanta, Ploiesti, etc. Descentralizarea activitatii de urmarire penala va reinvia, asadar, antipatiile regionale, le va trezi din amorteala;

(iii) se instituie conditia de vechime pentru desemnarea procurorilor de 12 ani pentru procurorii de la parchetele de pe langa curtile de apel in vreme ce pentru procurorii de la PICCJ se reglementeaza vechimea de 15 ani. Desi pare ca cerinta unei experiente profesionale semnificative este aparent indeplinita, in realitate se constata crearea unui alt neajuns major, respectiv instituirea unei diferente nejustificate de tratament in functie de nivelul de jurisdictie la care functioneaza magistratii supusi urmaririi penale. Astfel, activitatea de urmarire penala asupra judecatorilor de la tribunale si judecatorii si asupra procurorilor de la parchetele de pe langa aceste instante se va realiza cu garantii de experienta profesionala mai mica decat in situatia judecatorilor de la ICCJ sau de la curtile de apel si a procurorilor de la parchetele de pe langa aceste instante.

intrebarea care se ridica in acest context este cum se asigura echitatea si justul echilibru, in conditiile in care nu este oferita nicio justificare rezonabila, importanta activitatii profesionale desfasurate de catre procurori fiind aceeasi indiferent de nivelul la care functioneaza cei care pot fi supusi respectivelor proceduri penale?;

(iv) propunerile Plenului CSM in urma selectiei procurorilor ce urmeaza a fi desemnati, precum si refuzul desemnarii de catre procurorul general al PICCJ nu au reglementate proceduri clare de contestare;

(v) sub aparenta implicarii Plenului CSM, ca garant al independentei justitiei, in procedura de selectie a procurorilor ce urmeaza a instrumenta cauze cu magistrati, se constata riscul de a lasa rolul CSM fara finalitate in conditiile in care ultimul cuvant in desemnarea procurorilor apartine procurorului general al PICCJ, la randul sau persoana a carei numire depinde de factorul politic, respectiv ministrul justitiei si presedintele Romaniei;

(vi) conditiile ce trebuie indeplinite de procurori pentru a fi desemnati sunt: conduita morala ireprosabila/experienta profesionala semnificativa. Proiectul opereaza, asadar, cu termeni neclari si imprevizibili, cu criterii subiective, precum: 'ireprosabil' si 'semnificativ'? Desi la art. 4 alin. (2) si (5) din proiect sunt prevazute cateva explicitari, criteriile sunt in continuare imprevizibile si neclare, intrucat se vorbeste despre 'orice alte informatii relevante' sau 'date si informatii privind integritatea si impartialitatea' si date statistice. Or, experienta profesionala semnificativa nu se dovedeste numai cu date statistice. Ne intrebam ce reprezinta sintagma 'documente relevante' ce urmeaza a fi cerute unitatilor de parchet, cine le solicita si cine le stabileste relevanta pentru a fi cerute?;

(vii) proiectul de lege nu prevede si posibilitatea procurorilor interesati sa-si documenteze ei insisi experienta profesionala semnificativa, la dosarul acestora urmand a fi depuse exclusiv probe administrate de catre unitatile de parchet la care au functionat, Inspectia Judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii si baroul, fara ca in privinta acestuia din urma sa existe elemente suplimentare de identificare;

(viii) in privinta procurorilor de la parchetele curtilor de apel nu se prevede cerinta depunerii la CSM a optiunii acestora de a fi desemnati spre deosebire de procurorii de la PICCJ;

(ix) in procedura de selectie, daca apreciaza necesar, Plenul CSM poate invita procurorii candidati in vederea sustinerii unui interviu, fiind, insa, absolut necesar in viziunea noastra sa se reglementeze caracterul obligatoriu al interviului si stabilirea unor criterii de evaluare la interviu, pentru analiza motivatiei candidatilor;

(x) in privinta cazurilor de incetare a calitatii de procuror desemnat, proiectul opereaza cu motivul de 'ineficienta profesionala'. Se ridica intrebarea cine face o atare apreciere, cum se concretizeaza aceasta ineficienta si care este procedura de urmat in acest caz, inclusiv din perspectiva cailor de atac ce s-ar impune a fi exercitate, in discutie fiind cariera respectivului procuror? Textul lasa, asadar, loc de aprecieri arbitrare, norma fiind neclara si imprevizibila, situatie pe care instanta de control constitutional a mai sanctionat-o in trecut prin Decizia CCR nr. 384/2020 (publicata in M. Of., nr. 657/24.07.2020) care a constatat ca sintagma 'in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei', din cuprinsul dispozitiilor art. 5 alin. (4) din OU.G. nr. 78/2016 pentru organizarea si functionarea DIICOT este neconstitutionala;

(xi) desi proiectul prezinta drept regula desemnarea anumitor procurori pentru instrumentarea cauzelor cu magistrati, totusi prevede ca nu este necesara desemnarea procurorilor cu functii de conducere care vor putea indeplini o serie de atributii in instrumentarea dosarelor penale doar in virtutea functiei. Va exista, prin urmare, o categorie de procurori, care vor avea si ei atributii in instrumentarea dosarelor cu magistrati si care nu vor fi supusi procedurii de desemnare.

Imprejurarea detinerii functiei de conducere nu reprezinta prin ea insasi o garantie de independenta pentru ca cei ce o exercita sa fie exclusi din mecanismul propunerii si desemnarii.

Vor exista, deci, doua categorii de procurori: desemnati si nedesemnati, ambele, insa, cu implicare in instrumentarea dosarelor cu magistrati;

(xii) proiectul nu reglementeaza un sistem de repartizare aleatorie a dosarelor, situatie ce conduce la riscul atribuirii discretionare catre un procuror sau altul si, apoi, al preluarii arbitrare de catre cei care nu au fost propusi si desemnati de nimeni niciodata, numai pentru ca au avut sansa de a se afla in varful unor ierarhii, la conducere;

(xiii) art. 12 din proiect opereaza cu sintagma 'nu sufera amanare'. intrebarea care se ridica este cine apreciaza ca in anumite cazuri actele de urmarire penala nu sufera amanare pentru a putea fi efectuata urmarirea penala de catre procurorul sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ sau procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel, pe baza caror criterii se apreciaza ca in unele dosare actele sufera amanare si in alte dosare actele nu sufera amanare?;

(xiv) proiectul nu reglementeaza ipoteza in care nu vor exista suficiente optiuni din partea procurorilor pentru desemnarea acestora in vederea acoperirii numarului de posturi avute in vedere, pornind de la experienta negativa din cazul SIIJ pe acest segment (cele 15 posturi de procuror alocate SIIJ nefiind niciodata ocupate in totalitate).

6. Semnalarile si propunerile subsemnatelor exprimate in cadrul sedintei de Plen din data de 11.02.2022 nu au format obiect al niciunei analize si evaluari din partea membrilor Consiliului, inclusiv din partea ministrului justitiei, aspect relevat de imprejurarea ca, imediat dupa sedinta de Plen din data respectiva, in aceeasi zi, la foarte scurt timp, avizul motivat al Plenului CSM a fost deja transmis ministrului justitiei, pentru ca apoi sa figureze inregistrat la Consiliul Legislativ in aceeasi zi.

In acest sens, invederam faptul ca, din punct de vedere al parcursului intern al proiectului de lege, acesta a cunoscut un circuit nespecific in chiar timpul dezbaterilor din cadrul sedintei de Plen intre departamentele implicate in redactarea avizului, cu mult inainte de finalizarea sedintei si exprimarea votului final.

Si atunci, se ridica intrebarea fireasca daca nu cumva dialogul, cooperarea si buna-credinta prea mult si des clamate nu sunt decat aparente ale unor atitudini in realitate neloiale, netrasparente si selective in chiar interiorul Consiliului?

7. Precizam ca subsemnatele respectam votul acordat de ceilalti colegi, membri CSM, indiferent ca suntem de acord sau nu cu optiunile acestora. Credem ca fiecare membru are libertatea de gandire si manifestare, in deplin acord cu propria constiinta, care ii va insoti si dincolo de Consiliu si nu ne ingaduim sa judecam, criticam sau contestam deciziile celorlalti, ca expresie a valorii respectului pe care suntem datori sa ni-l recunoastem reciproc”.