Asociatia Magistratilor din Romania, prin presedintele interimar, judecatorul Dan Spanu, a anuntat public ca a sesizat Curtea de Conturi a Romaniei pentru ca institutia sa verifice modul in care au fost incadrati cei cinci consilieri de la CSM, trei de la cabinetul presedintelui Horatius Dumbrava si doi magistrati detasati la alti membri ai Consiliului. AMR a transmis de asemenea Consiliului ca, dat fiind faptul ca nu a luat in discutia Plenului sesizarea initiala a Asociatiei, a procedat la transmiterea scrisorii catre Curtea de Conturi. AMR a sustinut public nelegalitatea numirii acestora si mai mult, nelegalitatea platii acestora din bugetul CSM. Asociatia Magistratilor din Romania a mentionat si pana acum ca in mod normal, membrii CSM nu ar trebui sa aiba cabinete de demnitar, intrucat aceasta formula nu exista in lege si nici nu isi gaseste o justificare. In final, Asociatia Magistratilor din Romania a solicitat CSM sa recupereze banii cheltuiti cu plata consilierilor. Iata adresa prin care AMR a solicitat Curtii de Conturi sa intervina:

AMR a cerut ajutorul Curtii de Conturi pentru stabilirea legalitatii actiunilor membrilor CSM

In scrisoarea adresata Curtii de Conturi dar si in cea transmisa CSM, AMR a atras atentia asupra faptului ca una dintre primele masuri luate de membrii CSM a fost sa isi constituie cabinete de demnitar si sa isi aduca magistrati sau ziaristi pe post de consilieri. Prezentam mai jos sesizarea transmisa Curtii de Conturi a Romaniei:

“Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) (...) este preocupata de reformarea justitiei romane, de asigurarea unui sistem judiciar eficient si unui act de justitie corect, in respectul statului de drept. In aceasta lumina, Asociatia Magistratilor din Romania urmareste cu deosebit interes respectarea angajamentelor asumate de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la masurile necesare atingerii acestor obiective de maxima importanta pentru justitia din Romania. Observam, insa, intre primele masuri adoptate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, infiintarea cabinetelor de demnitar pentru membri, un numar din posturile vacante din aparatul propriu al CSM fiind transformate in posturi de consilieri in cadrul cabinetelor membrilor, plata acestora fiind efectuata din fondurile Consiliului. AMR considera ca aceasta masura, pe langa faptul ca nu isi gaseste o justificare intr-o necesitate imediata, existenta unui aparat propriu al Consiliului Superior al Magistraturii fiind bazata pe nevoia asigurarii continuitatii acestuia, a fost luata cu incalcarea legii. In acest sens, AMR a adresat CSM, in data de 11.10.2011, solicitarea adoptarii unui numar de masuri de natura a conduce la solutionarea acestei situatii, precum si fundamentarea unei atare cereri in baza prevederilor legale in vigoare. Aceasta cerere, inregistrata la CSM sub nr. 35731/1154/11.10.2011, nu a primit, insa, nici pana la aceasta data vreun raspuns. In aceste conditii, adresam Curtii de Conturi a Romaniei solicitarea de a ne sprijini in demersul nostru de a stabili legalitatea unor atare masuri, exercitand atributiile de control asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului, in conformitate cu prevederile art. 16 din Legea 94/1992 republicata”.

Asociatia Magistratilor din Romania a cerut CSM sa recupereze banii platiti consilierilor!

“Asociatia Magistratilor din Romania (A.M.R) (...) solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa abroge prevederile art. 46 alin. 2, art. 56 pct. 1 si art. 58 ale Regulamentului de organizare si functionare al C.S.M aprobat prin Hotararile CSM nr.326/24.08.2005 si nr.399/ 24.05.2007 si Hotararea CSM nr.570/29.08.2011, sa dispuna incetarea detasarilor si a formelor contractuale incheiate in baza HCSM nr. 570/29.08.2011, sa dispuna masurile legale privind recuperarea de catre CSM a sumelor platite celor angajati in asa-zisul cabinet al demnitarului in lipsa unei baze legale, si sa adopte orice alte masuri de natura sa inlature efectele hotararilor a caror abrogare se solicita pentru restaurarea ordinii de drept si la nivelul functionarii si activitatii CSM. Prin Hotararea nr. 570/29 august 2011 Plenul CSM a aprobat constituirea cabinetelor de demnitar pentru membrii alesi (?!), cu alocarea a 17 posturi, din care un numar maxim de 3 posturi pentru cabinetul presedintelui CSM, un numar maxim de 2 posturi pentru cabinetul vicepresedintelui CSM si cate un post pentru cabinetele celorlalti membri, acestea urmand a fi ocupate in conditiile legii (?!). In cuprinsul hotararii s-a facut trimitere la prevederile art. 51 alin. 1 teza a II-a si art. 65 din Legea 317/2004 modif., ale art. 58 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare al CSM aprobat prin Hotararea CSM nr. 326/2005, precum si la dispozitiile art. 3 si 5 alin. 2 din OG 32/1998 modif., si s-a dispus ca Directia Resurse Umane si Organizare (DRUO) a CSM sa o puna in aplicare potrivit propriilor propuneri aprobate prin art. 4 al hotararii sus mentionate. Potrivit celor date publicitatii, in baza acestei hotarari au fost angajati trei consilieri ca personal contractual pentru cabinetul presedintelui CSM si detasati doi magistrati in posturile alocate cabinetelor de demnitar. Luand in considerare normele legale la care se face trimitere prin HCSM nr. 570/2011, se constata urmatoarele: In art. 51 din Legea 317/2004 se recunoaste calitatea de demnitar a membrilor CSM, fara a se face vreo distinctie intre membrii alesi, cei de drept si reprezentantii societatii civile. In niciuna dintre modificarile ulterioare ale acestei legi organice (din 2005, OUG 27/2006, OUG 195/2008, Legea 118/2009, OUG 59/2009, OUG 16/2011, Legea 36/2011 etc.) nu s-a reglementat institutia intitulata „cabinetul demnitarului”. Prin Hotararea nr. 166 din 30 septembrie 2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul de organizare si functionare a CSM. Acest regulament a suferit mai multe modificari. Menirea unui regulament este sa contina dispozitii in concordanta cu legea si in limitele acesteia. Regulamentul, prin esenta lui, nu poate adauga la lege, ci doar sa asigure buna si transparenta aplicare a acesteia. Prin HCSM 326/2005 si HCSM 399/2007, membrii fostului CSM au aprobat modificari ale Regulamentului de organizare si functionare al institutiei patronate de acestia si, prin art. 46 alin. 2, art. 56 pct. 1 si art. 58, au fost prevazute 'cabinetele demnitarilor' pentru membrii alesi ai Consiliului, urmand ca printr-o hotarare a Plenului CSM sa se stabileasca posturile si structura cabinetului 'in limitele prevazute de OG 32/1998 modif.'. Nici la momentul adoptarii Legii 317/2004 (cand OG 32/1998 era deja in aplicare de mai bine de sase ani), nici prin modificarile ulterioare ale acesteia, nu a existat vreo initiativa legislativa promovata sau respinsa care sa vizeze modificarea sau completarea art. 51 alin. 1 teza a II-a din acest act normativ in sensul reglementarii organizarii, structurii, functionarii, atributiilor, activitatii unui eventual cabinet al demnitarului pentru membrii Consiliului. Regulamentul de organizare si functionare a CSM s-a modificat ca urmare a emiterii hotararilor CSM nr. 326/2005 si 399/2007 si, prin art. 46 alin.2, art. 56 pct.1 si art. 58, s-au prevazut dispozitii legate de structura cabinetului demnitarului in afara cadrului legal, cata vreme in legea organica in a carei aplicare a fost aprobat nu exista nicio norma legala cu referire la eventualitatea constituirii unui cabinet al demnitarului. In consecinta, niciuna dintre aceste modificari nu a fost urmata de alte acte normative sau masuri, inclusiv de natura bugetara, care sa permita aplicarea lor efectiva. Ordonanta Guvernului 32 din 30 ianuarie 1998 a fost aprobata prin Legea 760/2001 si a suferit mai multe modificari (OUG 11/2004, OUG 10/2005, OUG 17/2005, Legea 198/2005). In textul initial al art. 1 al OG 32/1998 s-a precizat ca: In sensul Ordonantei, prin demnitar din administratia publica centrala se intelege: prim ministru, viceprim ministru, ministru de stat, ministru delegat, Secretar General al Guvernului, secretar general adjunct al Guvernului, consilier de stat, secretar de stat si asimilatul din aparatul propriu de lucru al primului ministru, viceprim ministru, Secretar General al Guvernului, Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul, din cadrul ministerelor si conducatorilor agentiilor de specialitate ale administratiei publice centrale cu rang de secretar de stat.

Prin art. 10 al aceleiasi ordonante, s-a prevazut ca: Fondurile necesare asigurarii bunei desfasurari a activitatii cabinetului demnitarului se defalca din bugetul anual aprobat institutiei de catre conducatorul acesteia. Prin Legea 760/2001 de aprobare a OG 32/1998 s-a largit sfera persoanelor care sa beneficieze de constituirea cabinetului de demnitar, adaugandu-se prefectul ca reprezentant al Guvernului. De altfel, de fiecare data, toate modificarile au vizat largirea categoriilor de functii beneficiare de existenta cabinetului demnitarului. Intotdeauna OG 32/1998, cu toate modificarile suferite in timp, a reglementat numai institutia demnitarului din administratia publica centrala, cu aplicabilitate exclusiva, astfel cum rezulta, de altfel, si din titulatura acestui act normativ – Ordonanta nr. 32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administratia publica centrala. Prin simpla invocare a actelor normative sus mentionate nu se confera acoperire legala Hotararii CSM 570/2011, lapidara in continut, lipsita de dispozitii care sa o faca aplicabila. Trimiterea la propunerile DRUO (adresa nr. 21941/1154/2011 nepublicata) si asumarea acestora, in conditiile in care nota DRUO la care se face referire nu este cuprinsa in continutul hotararii si nu a fost data publicitatii, nu complineste dispozitiile imperative pe care ar fi trebuit sa le cuprinda, daca ar fi fost adoptata in conditii legale. Pe de alta parte, in art. 65 din Legea 317/2004 modif., invocat in HCSM 570/2011, se prevede ca numarul de posturi necesar functionarii aparatului CSM se stabileste prin hotararea plenului, in limitele bugetului. Nici in legile de salarizare ale sistemului judiciar, modificate in timp si nici in normele Legii unice de salarizare care privesc sistemul judiciar nu exista vreo referire cu privire la finantarea posturilor pe care le presupune infiintarea cabinetului demnitarului (si anume director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal, curier personal, conform HCSM 570/2011). In aceste conditii, finantarea acestor posturi ramane o nebuloasa care nu isi gaseste in aceasta hotarare a CSM, care aproba constituirea cabinetelor de demnitar, vreo acoperire legala. Nu exista nicio dispozitie prin care sa opereze vreo derogare de la regulile accesului la functiile din aparatul CSM (concurs sau examen). Nu exista nicio dispozitie care sa permita asimilarea consilierului care functioneaza in cadrul cabinetului demnitarului statutului de magistrat, in sensul prevazut de legile 304/2004 si 317/2004 modif. si sa justifice nivelul indemnizatiei de care beneficiaza acesta. De altfel, nu exista nicio corelare intre legile 330/2009 si 284/2010, pe de o parte, si salarizarea functiilor din cabinetul de demnitar. Nu numai ca este artificiala, dar este si profund nelegala, daca este reala, salarizarea consilierului din cabinetul demnitarului la nivelul indemnizatiei unui presedinte de curte de apel (?!). Nu exista nicio dispozitie din care sa transpara criteriile de selectie, inclusiv competentele si calificarile profesionale, in ce consta activitatea si care sunt atributiile personalului contractual din cabinetul demnitarului aprobat prin HCSM 570/2011. Si sub aspectul salarizarii se ridica semne de intrebare cu privire la reperul in raport de care aceasta pare ca s-a stabilit la nivelul a catorva mii de lei lunar (?!).In acest timp, din cele 260 de posturi din schema Consiliului Superior al Magistraturii, 20-30 de posturi sunt vacante, cu repercusiuni serioase asupra activitatii intregului Consiliu, avand in vedere ca staff-ul existent trebuie sa acopere si atributiile prevazute pentru posturile vacante. In loc sa se initieze ori sa fie duse la bun sfarsit proceduri de ocupare a acestor posturi, ele sunt evidentiate financiar ca economii si 'exploatate' ca sursa de sustinere bugetara a noilor cabinete de demnitar. Pe de alta parte, in timp ce instantele si parchetele se confrunta cu un deficit acut de magistrati, CSM, in sfidarea acestei situatii si a oricarei legi, opereaza detasari discutabile, inclusiv sub aspectul formalitatilor cerute de lege, detasari prin care, paradoxal, titularul statutului de magistrat devine propriul sau asimilat.In aceste conditii, toate datele converg spre o crasa incalcare a normelor in vigoare, exercitarea unui exces de putere care interfereaza cu initiative legislative paguboase cu un deficit de imagine artificial creat de CSM. In opinia noastra, preocuparile membrilor CSM trebuie sa se axeze pe problemele cu care se confrunta sistemul si nu pe prioritati de ordin personal. Desemnarea membrilor CSM s-a realizat prin votul dat acelor candidati care au lasat cel putin impresia ca sunt buni cunoscatori ai sistemului, ai managementului in justitie, profesionisti ai dreptului, in masura sa faca fata provocarilor inerente. Punerea in aplicare a HCSM 326/2005, 399/2007 si emiterea HCSM 570/2011, in lipsa legii care sa le justifice, denota fie recunoasterea propriei incapacitati de a gestiona responsabilitatea demnitatii asumate prin exercitarea calitatii de membru al CSM, fie exacerbarea manifestarii individualismului membrilor CSM preocupati mai mult de propria persoana si propagarea imaginii lor decat de solutionarea problemelor pentru care au fost votati, fie deturnarea, cu buna stiinta, de la atributele exclusive legale ale CSM cu prejudicierea imaginii nu numai inlauntrul sistemului, la nivelul corpului de magistrati, dar si in afara lui, in conditiile in care politicul se straduieste sa ii minimalizeze rolul si sa ii reduca competentele. Asociatia Magistratilor din Romania isi rezerva dreptul de a actiona in conditiile legii in cazul in care, prin votul sau, Consiliul Superior al Magistraturii nu reintra in matca fireasca a functiunilor si atributiilor sale legale. In speranta ca actualul Plen al Consiliului Superior al Magistraturii isi va asuma responsabil revocarea sus mentionatelor hotarari si va reinstaura astfel legalitatea si normalitatea in desfasurarea activitatii sale, Asociatia Magistratilor din Romania isi exprima in continuare disponibilitatea pentru cooperare si dialog”.