Reactiile ministresei Justitiei, Raluca Pruna (foto), pozitia DNA fata de proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care au strigat la unison ca noile prevederi creaza o imunitate absoluta avocatilor, facandu-se referire la faptul ca procurorii nu vor mai putea perchezitiona dupa bunul plac cabinetele avocatilor si nici intercepta convorbirile acestora cu clientii lor, au stranit reactii laudabile, apreciem noi, din partea bransei avocatilor. Protestul Baroului Cluj, pozitiile Barourilor Alba, Brasov, Buzau, Harghita, Hunedoara, Mures, Satu-Mare, Valcea si Vrancea fata de opiniile exprimate in spatiul public cu privire la noile prevederi ale Legii nr. 51/1995 au demonstrat ca atunci cand ajunge cutitul la os, avocatii reactioneaza. In tot acest context, ministresa Justitiei Raluca Pruna a cerut consultari pe noua lege la care sa participe si dumneai, reclamand ca nu a fost intrebata despre noile prevederi. Ar fi fost intrebata daca ar fi venit... caci de fiecare data a fost invitata, de fiecare data si-a anuntat prezenta si niciodata nu a venit. Cel mai recent exemplu in acest sens este cel din 2 iunie 2016, cand Raluca Pruna si-a anuntat prezenta la sedinta Baroului Bucuresti, numai ca nu a mai venit. Mai nou, Raluca Pruna sustine ca va participa la sedinta Consiliului UNBR de sambata, 4 iunie 2016, dar si aici este cu semnul intrebarii.

Ce ne-a atras atentia si este de asemenea de apreciat este pozitia UNBR care, in vederea pregatirii lucrarilor pentru sedintele Comisiei Permanente si a Consiliului din zilele de 3-5 iunie 2016, a publicat pe site-ul institutiei documente ce vin sa arate cum sunt efectuate perchezitiile in birourile avocatilor in Uniunea Europeana si Canada, care este practica in tari precum Belgia, Germania, Irlanda, Luxemburg, Polonia, Slovacia, Republica Ceha sau Ungaria in ce priveste raspunderea penala si urmarirea penala a avocatilor (practica despre care s-a facut vorbire in cadrul celei de-a 14-a Conferinte a avocatilor europeni, desfasurata la Berlin in 7 noiembrie 2014, si sintetizata in cadrul unei Brosuri pe care o atasam la finalul articolului), dar si care sunt recomandarile Consiliului Barourilor Europene (CCBE) in ce priveste confidentialitatea clientilor in contextul activitatilor de supraveghere.

Din lecturarea documentelor postate pe site-ul oficial al Uniunii Barourilor din Romania, pe care le atasam si la finalul acestui articol, Raluca Pruna va putea concluziona ca incalcarea secretului profesional, chiar si in baza unui mandat de perchezitionare la cabinetul avocatului, se pedepseste in Belgia, spre exemplu, cu inchisoare de la 8 zile la 6 luni si/sau cu amenda intre 600 si 3.000 euro.

De altfel, nici prezenta decanului Baroului din care avocatul la cabinetul caruia se doreste efectuarea unei perchezitii de catre procurori nu este ceva neobisnuit in alte state europene, ba chiar este obligatorie.

Cu titlu de exemplu in acest sens este Germania, care conform Brosurii realizate dupa cea de-a 14-a Conferinte a avocatilor europeni, desfasurata la Berlin in 7 noiembrie 2014, ofera o protectie complexa in beneficiul avocatilor, insa si aici s-a constatat ca “punctul slab este acela ca acuzatia de complicitate a avocatului poate fi formulata relativ facil in practica, ceea ce ar putea determina cerinta de punere la dispozitie a documente lor". Dar din ce intelegem se doreste indreptarea acestei prevederi.

Curtea Constitutionala din Germania a prevazut cerinte foarte ridicate cu privire la intentia avocatului.

Iata ce se retine in Brosura publicata pe UNBR:

“In principiu, jurisprudenta porneste de la ideea ca un aparator nu este de acord cu fapta clientului sau, ceea ce inseamna ca nu este nici dispus sa participe sub orice forma la rezultatele sau la beneficiile acesteia.

In acest context se concluzioneaza ca:

-este exclusa existenta elementelor constitutive ale faptei in cazul in care este acceptat un onorariu in calitate de aparator in spete penale,

-o spalare de bani poate fi presupusa numai in cazul unei intentii directe a aparatorului,

-functia de aparator, desfasurata pentru obtinerea unui onorariu pentru a-si desfasura activitatea, reprezinta o justificare".

Exemplele enumerate mai sus reprezinta o mica parte din practica din statele UE si Canada atunci cand avocatul devine subiect al unei anchete penale. Cert este ca actiunile procurorilor pot fi efectuate fata de avocat si cu noua Lege a avocaturii, caci nu se creeaza “o imunitate absoluta”, asa cum Raluca Pruna a sustinut ca este ceva “nemaintalnit in UE”. Se asigura in schimb garantia ca avocatul nu va fi privat de drepturile fundamentale de care beneficiaza.

*Cititi aici Brosura Conferintei de la Berlin din 2014 “Avocatul – subiect de ancheta a autoritatilor de urmarire penala; raspunderea penala si urmarirea penala a avocatilor”

*Cititi aici Recomandarile CCBE privind protejarea confidentialitatii clientilor in contextul activitatilor de supraveghere

*Cititi aici Regulile de efectuare a perchezitiilor la birourile avocatiale din tari din Uniunea Europeana si Canada