Reprezentantul societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii, Victor Alistar (foto), isi explica votul dat in cazul desfiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie (SIIJ). Un vot in sensul desfiintarii acestei structuri si aprobarii proiectului propus de ministrul Justitiei Catalin Predoiu, proiect in care au fost incluse o serie de amendamente venite doar din partea unor membri ai CSM. Doar a unora pentru ca cei care au ales sa isi prezinte amendamentele in Plenul CSM au fost ignorati, in conditiile in care ministrul Justitiei a modificat proiectul initial de desfiintare a SIIJ fara sa mai astepte ca toti membrii sa isi expuna punctul de vedere.

Intr-o ampla postare pe pagina sa de Facebook, de luni, 14 februarie 2022, Victor Alistar prezinta motivele pentru care a ales sa voteze pentru desfiintarea SIIJ, desi recunoaste ca o asemenea masura este inoportuna. Alistar precizeaza insa ca in caz contrar, daca CSM nu ar fi avizat proiectul lui Predoiu cu amendamentele venite de la anumiti membri ai Consiliului, atunci ar fi existat riscul ca forma finala al proiectului, trecuta prin Parlament, sa fie una nociva pentru Justitie.

Atac subtil la adresa lui Baltag si Oprina

Pe de alta parte, total inexplicabil credem noi, Victor Alistar lanseaza un atac subtil, dar total gratuit, la adresa membrilor CSM care nu au acceptat nicio forma de compromis pe tema desfiintarii SIIJ, numindu-i intransigenti si explicand ca el nu doreste sa stea pe “laurii intransigentei”. Chiar daca Alistar nu mentioneaza vreun nume, trimiterea este in mod evident, in opinia noastra, la judecatoarele Gabriela Baltag si Evelina Oprina, cele care au refuzat solutia propusa pentru desfiintarea SIIJ, atragand atentia ca proiectul propus de Predoiu si incuviintat de CSM contine o serie de vulnerabilitati care pot pune in pericol in viitor independenta judecatorilor si care pot face posibile din nou vechile practici din perioada in care DNA cerceta magistratii. Ceilalti care au dat vot impotriva desfiintarii SIIJ (Andrea Chis, Mihai Balan, Cristian Mihai Ban, Florin Deac, Tatiana Toader si Nicolae Solomon) au facut-o dintr-un motiv diferit decat al judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina, si anume din cauza ca DNA si DIICOT nu vor primi competenta in anchetarea magistratilor. De altfel, Victor Alistar precizeaza, probabil tot cu referire la Baltag si Oprina, ca exista oameni de buna credinta care au refuzat orice solutie pentru desfiintarea SIIJ, dar care au cazut in capcana si au facut fara sa vrea jocul celor care sunt nostalgici dupa vremurile in care DNA cerceta magistrati.

Ce anume l-a determinat pe Victor Alistar sa le atace, chiar si subtil, pe Baltag si Oprina nu stim. Cert este, cel putin din punctul nostru de vedere, ca a fi intransigent si a alege sa nu accepti o idee in care nu crezi este mai potrivit decat sa faci un compromis pe o masura pe care o consideri ca nu este oportuna. Poate exista totusi o explicatie pentru criticile aluzive pe care Victor Alistar le face la adresa “intransigentelor” Baltag si Oprina. Mai exact, de ceva vreme Victor Alistar voteaza cot la cot cu majoritatea care astazi conduce CSM (desi in trecut a fost supus unor actiuni de hartuire de catre anumiti membri ai majoritatii din CSM), fiind de acord inclusiv cu numirea lui Bogdan Mateescu drept presedinte interimar, functie care nu este prevazuta de lege si Constitutie, in timp ce Gabriela Baltag si Evelina Oprina sunt in opozitie cu cei care astazi detin puterea in Consiliu.

In alta ordine de idei, Victor Alistar nu ofera nicio explicatie despre cum a votat in cazul unei decizii scandaloase a CSM. Ne referim la cea prin care CSM, contrar dispozitiilor legale, a blocat declansarea alegerilor la Inalta Curte pentru desemnarea reprezentantului instantei supreme in Consiliu.

Iata explicatiile reprezentantului societatii civile in CSM Victor Alistar pentru votul dat in favoarea desfiintarii SIIJ:

“Votul meu in sedinta Plenului CSM

Avand in vedere ca subiectul avizarii proiectului de lege prezentat de Ministerul Justitiei vineri in plenul CSM a fost si este viu discutat, trebuie sa precizez care sunt resorturile problematicii si pozitia mea fata de desfiintarea SIIJ:

Aspectele situatiei de fapt privind soarta SIIJ:

1. Consider in continuare ca desfiintarea SIIJ este inoportuna dat fiind ca, asa cum este solutia normativa in vigoare, sunt acordate cele mai multe garantii ca judecatorii care solutioneaza dosarele justitiabililor nu sunt tinuti sub presiune prin mijloace de hartuire, astfel cum s-a intamplat si este dovedit prin acte oficiale ale statului roman si prin hotarari judecatoresti definitive.

2. Initial mediul politic a reactionat polarizat si datele nu erau in sensul ca ar fi trecut vreun vot in Parlament pentru desfiintarea SIIJ. De asemenea, in magistratura si in societate opiniile sunt polarizate si ireconciliabile.

3. Coalitia de guvernare cu o majoritate confortabila a negociat si introdus in Programul de guvernare desfiintarea Sectiei, insa partidul majoritar al coalitiei a conditionat solutia legislativa de desfiintare a SIIJ de obtinerea unui aviz al CSM (in conditiile statului de drept si cooperarii loiale constitutionale). Asupra acestui aspect toate partidele coalitiei au cazut de asemenea de acord.

4. In paralel adeptii vremurilor de trista amintire, in care nu exista SIIJ, au demarat un adevarat val de reactii si presiuni atat interne cat si externe pentru a ajunge la situatia anterioara infiintarii SIIJ. Tot in paralel au mobilizat mecanismele de propaganda pentru temporizarea promovarii solutiei legislative care sa asigure garantii de independenta pentru a se ajunge inapoi la vremurile in care judecatorii erau ca in cursa de soareci. Din pacate, prin abilitate nociva au convins si oameni de buna credinta sa se opuna oricarei solutii si multi au cazut in aceasta capcana si le-au facut jocul.

5. In fapt, exista doar 2 optiuni: desfiintare brutala si revenirea la practicile anterioare sau mentinerea garantiilor de independenta pe care le continea SIIJ, dar tot cu desfiintarea acesteia. Ceea ce a facut ca multi # sa se zvarcoleasca de aceasta a doua varianta. A treia varianta cu mentinerea SIIJ asa cum este, dat fiind ca (a) acordul politic din coalitie, (b) presiunea declansata cu un viitor nou val extern si (c) cu un CSM care a blocat iresponsabil functionarea SIIJ (refuzul de a ocupa posturile ca aceasta structura sa functioneze), nu mai exista!

6. Jocul demarat de # pentru mentinerea pe pozitii nu facea decat sa se ajunga la cea mai rea solutie intr-un timp 2.

7. Initial Ministerul justitiei a venit cu un proiect de tip DNA 2 care era mai mult mutarea centrilor de putere de la DNA la Procurorul general prin SUPC (Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica). Ulterior a venit cu un proiect care a preluat, in buna parte, garantiile de independenta oferite anterior de SIIJ.

Ce s-a intamplat?

-Ministerul justitiei fiind conditionat in coalitie de un aviz cel putin favorabil cu observatii, CSM a reactionat in Comisia 1 comuna Legislatie si a facut o serie de amendamente, care au fost acceptate de minister si s-a ajuns la varianta finala supusa avizarii.

-Ministerul a preluat ABSOLUT toate amendamentele care au fost MAJORITARE in comisia de specialitate a CSM.

-Aici strategia #, bazata pe buna credinta a unora dintre cei “intransigenti” a functionat si 2 amendamente cheie care faceau ca desfiintarea SIIJ sa nu afecteze in niciun fel garantiile structurale existente, nu au intrunit majoritatea pentru introducerea amendamentului. Primul: este vorba de numirea unui sef birou in cadrul SUPC care sa fie desemnat/revocat exact la fel ca si procurorii cu functii de executie, prin filtru obligatoriu al plenului CSM, astfel incat rolul sefului ierarhic de infirmare si confirmare a actelor de urmarie penala sa fie asigurat de un procuror desemnat de CSM (cum este acum in vigoare mecanismul de numire) si nu politic. Al doilea amendament: era ca revocarea acestor procurori sa poata fi facuta numai pe baza unui control realizat prin intermediul CSM iar nu aleatoriu pentru 'necorespundere'. Daca nu ar fi cazut aceste amendamente in Comisia CSM de specialitate, ele ar fi fost preluate in ultima varianta a proiectului conform angajamentului politic de a avea avizul CSM pe proiect.

Exact acest cadru al realitatii in care operam a fost si cel avut in vedere de doua organizatii foarte serioase ale magistratilor: AMR si UNJR reprezentate de judecatori in afara oricarui dubiu si cu care ma stiu si am lucrat la multe initiative de peste 19, respectiv 16 ani de zile pe baza unor pozitii obiective, de principiu, apolitice si care au ramas neschimbate.

De asemenea, aceste aspecte au fost discutate si asumate impreuna de membrii alesi ai CSM reprezentanti ai societatii civile, pentru a avea o pozitie de principiu comuna.

Implicatiile diferitelor proiecte de desfiintare a SIIJ si cele decurgand din proiectul supus avizarii vineri in Plenul CSM:

In fapt, ce am spus in mod constant in pozitiile mele publice este ca structura SIIJ avea urmatoarele garantii majore (cele mai importante, nu singurele):

1. Numirea si revocarea procurorilor de executie si conducere realizata de catre plenul CSM (garantul independentei justitiei conform art. 133 din Constitutie) – conditie realizata partial, fara procurorul de conducere din cauza offside-ului provocat de # si sustinut de catre unii dintre cei care doreau chiar garantiile SIIJ.

2. Supravegherea practicilor administrative astfel incat sa se evite aleatoriul prin selectivitate, cum ar fi tinte pentru incomizi ori lasarii in nelucrare a dosarelor (chiar pana la prescriptie) – conditie realizata prin controalele de fond, pe care le poate solicita Plenul si mai ales prin rolul acestuia de filtru, atat la declansarea desemnarii cat si la revocarea acesteia.

3. Eliminarea conflictului structural de interese din cadrul parchetelor specializate, care au pe de o parte, presiunea obtinerii cu orice pret de condamnari, tocmai pentru a justifica nevoia existentei structurii, iar pe de alta parte, ar avea supravegherea modului in care actioneaza ca sa isi atinga obiectivul – garantie realizata prin neintoarcerea competentelor anterioare infintarii SIIJ.

4. Existenta numirii/desemnarii pentru a realiza dosare penale impotriva judecatorilor si procurorilor pe baza de mandat si nu sine-die, ca sa elimine transformarea acelor procurori in niste mici titani in sistem, si sa permita evaluarea periodica a activitatii lor in cazul reinnoirii mandatelor – garantie realizata prin introducerea mandatului de 4 ani ca in cazul SIIJ unde erau 3 ani.

Din fericire cele doua amendamente nepreluate, pot fi si trebuie adoptate in Parlament pentru ca altfel legea ar fi neconstitutionala, pentru urmatoarele motive:

-Revocarea pentru 'necorespundere' este neconstitutionala dat fiind ca sintagma nu este clara iar mecanismul nu este descris in maniera de a asigura o procedura echitabila. Exista deja numeroase decizii ale CCR, in aceasta materie dar si in cea a simetriei in procedurile de numire si revocare.

-Numirea procurorului ierarhic superior (ca si seful SIIJ) trebuie facuta prin rolul CSM ca si garant al independentei justitiei (a judecatorilor in primul rand) si este obligatorie pentru ca, odata ce legiuitorul a optat in marja sa de apreciere privind solutiile normative de organizare judiciara, o poate face din nou numai daca nu diminueaza garantiile deja acordate. Si aici avem numeroase decizii CCR si documente internationale, chiar si decizii ale CJUE.

Pentru ca, poate, explicatia a fost prea lunga (desi era necesara pentru a demonta speculatiile lansate cu rea credinta) am sa sintetizez:

-Acordul politic a fost dat pentru desfiintarea SIIJ si aprobat de Parlament prin adoptarea Programului de guvernare.

-Varianta anterioara infiintarii SIIJ este exclusa. Avand in vedere dovezile anterioare ale unor abuzuri, varianta trebuie exclusa pentru a evita fie si posibilitatea repetarii abuzurilor, daca s-ar reveni la acelasi cadru normativ.

-Varianta care se va legifera trebuie sa contina garantiile structurale existente, chiar daca SIIJ se va desfiinta conform acordului din coalitie.

-Temporizarea solutiei este exact ceea ce solicita # = campul tactic.

In concluzie:

Am ales sa lupt pentru garantiile judecatorilor si procurorilor, care nu sunt beneficii personale pentru ei, ci obligatii pentru a garanta oamenilor un proces echitabil, din perspectiva independentei lor fata de orice butoane si/sau culoare obscure, ori campuri tactice.

Am ales sa nu fac jocul celor care vor o justitie sub bocanc si o societate calcata in picioare.

Puteam sa fac altfel? Poate da, dar asta ar fi insemnat:

-Sa fac jocul amanarii solutiei pana s-ar fi ajuns la o solutie mult mai rea, atunci cand s-ar fi mers spre legiferare, fara un aviz al CSM;

-Ar fi insemnat sa stau cot la cot cu cei care doresc intoarcerea la situatia anterioara;

-Ar fi insemnat sa accept varianta initiala a proiectului ministerului, prin neparticipare la corectarea si imbunatatirea solutiei propuse.

Ar fi insemnat o pozitie mai confortabila pentru mine, sa stau pe laurii intransigentei, dar in deplin dezacord cu obligatia mea de a reprezenta interesele justitiabililor, atunci cand solutia finala ar fi fost mult mai rea!

Am ales in schimb sa actionez doar pe intelegerea realitatii si alegerea obiectiva a solutiilor tehnice, care raspund opiniilor si convingerilor mele asumate public in mod constant.

P.S. Pentru a elimina si alte speculatii:

Pe toate celelalte subiecte, ce nu tineau de oportunitate si care erau doar tehnice, am votat conform legii, pentru ca doar legea este singurul element obiectiv de decizie in aceste cazuri!”