Chiar daca Directia Nationala Anticoruptie este parchetul care ne-a obisnuit cu dosare fabricate in colaborare cu Serviciul Roman de Informatii care sfarsesc prin achitari definitive, de data aceasta vorbim despre alt binom: cel alcatuit de SRI impreuna cu Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Astfel, Binomul SRI-DIICOT a incasat achitari atat la fond, cat si in apel, in mod definitiv, in dosarul fabricat impotriva colonelului in rezerva Mircea Harca, proprietarul lantului de farmacii Brifarm si fost farmacist al Spitalului Militar din Focsani. Joi, 23 februarie 2023, magistratii Marcian-Marius Istrate (foto 1) si Florin Meleaca (foto 2) de la Curtea de Apel Galati au mentinut achitarea dispusa de catre judecatoarea Mandica Badiu de la Tribunalul Vrancea la 21 februarie 2022 cu privire la acuzatia de trafic de influenta adusa de DIICOT colonelului Harca (click aici pentru a citi).

Prin aceeasi decizie, completul Istrate-Meleaca a mentinut achitarea pentru acuzatia de cumparare de influenta, achitare pronuntata de judecatoarea Badiu fata de asistenta medicala Liliana Valentina Stefan, fosta sotie a lui Titi Sgircitu, prezentat de presa drept interlop si principalul camatar al Brailei, condamnat definitiv in 2012 pentru ultraj si santaj. Atat doar ca instanta de apel a schimbat temeiul achitarii: din „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea” (art. 16 alin. 1 lit. c CPP) in „fapta nu este prevazuta de legea penala” (lit. b teza I din acelasi alineat). Pe de alta parte, spre deosebire de Tribunalul Vrancea, CA Galati a stabilit ca Mircea Harca nu ar fi trebuit achitat pentru acuzatia de instigare la fals intelectual. In schimb, cu privire la aceasta fapta, curtea de apel a aplicat deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, constatand interventia prescriptiei.

Redam minuta deciziei nr. 251/2023 din dosarul nr. 468/91/2020:

„Admite apelul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Vrancea.

Desfiinteaza in parte sentinta penala nr. 25/21.02.2022 a Tribunalului Vrancea, inlaturand dispozitiile privind achitarea inculpatului Harca Mircea pentru savarsirea a doua instigari la infractiunea de fals intelectual, prevazute de art. art. 47 Cod penal raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal, iar in rejudecare:

I. In baza art. 396 al. 6 Cod pr. penala in referire la art. 16 lit. f, teza a II-a Cod pr. penala, art. 154 al. 1 lit. d si art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal interpretat prin Deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022, dispune incetarea procesului penal pornit fata de inculpatului Harca Mircea pentru savarsirea a doua instigari la infractiunea de fals intelectual, prevazute de art. art. 47 Cod penal raportat la art. 321 alin. 1 Cod penal (fapte din luna iulie 2014), ca urmare a prescriptiei raspunderii penale.

In baza art. 25 alin. 3 Cod procedura penala desfiinteaza inscrisurile falsificate, respectiv:

1. Cerere pentru inscrierea in actul de identitate a mentiunii privind stabilirea resedintei, formulata de Balabaneanu Raluca Claudia si inregistrata la Serviciul Public Comunitar de evidenta a persoanelor Vrancea cu nr. 9231/31.07.2014 (aflata in fotocopie la fil. 50 din vol. 11, originalul fiind restituit catre Serviciul Public Comunitar de evidenta a persoanelor Vrancea prin adresa nr. 2121/D/P/2019 din 03.07.2019 — vol.11, fila 80);

2. Cerere pentru inscrierea in actul de identitate a mentiunii privind stabilirea resedintei, formulata de Sgircitu Liliana Valentina si inregistrata la Serviciul Public Comunitar de evidenta a persoanelor Vrancea cu nr. 9232/3 1.07.2014 (aflata in fotocopie la fila 52 din vol. 11, originalul fiind restituit catre Serviciul Public Comunitar de evidenta a persoanelor Vrancea prin adresa nr. 2121/D/P/2019 din 03.07.2019 — vol. 11, fila 80).

II. Modifica dispozitiile privind achitarea inculpatilor Harca Mircea, pentru infractiunea de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 Cod penal, si Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina pentru infractiunea de cumparare de influenta, prevazuta de art. 292 alin. 1 Cod penal, in sensul retinerii prevederilor art. 16 alin. 1 lit. b, teza I Cod procedura penala in locul prevederilor art.16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala.

III. Inlatura dispozitiile privind lasarea cheltuielilor judiciare la judecata in fond in intregime in sarcina statului iar in baza art. 275 alin. 3 lit. b Cod procedura penala obliga pe inculpatul Harca Mircea la plata sumei de 2.000 lei (din care 1.000 lei pentru faza de urmarire penala), cu titlu de cheltuieli judiciare.

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.

In baza art. 275 al. 2 si 4 Cod pr. penala, obliga pe fiecare dintre inculpatii Harca Mircea si Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina la plata sumei de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare in apel.

Definitiva. Pronuntata azi, data de 23.02.2023, prin punerea hotararii la dispozitia partilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei”.

DIICOT si-a bazat dosarul pe denuntul unui om strans cu usa

In rechizitoriul nr. 2121/D/P/2019, intocmit de procuroarea Gianina Cornea (vezi facsimil), parchetul sustine ca in aprilie 2015 Mircea Harca i-ar fi facilitat Lilianei Stefan o intalnire cu Adrian Iacob (directorul de la acea vreme al Penitenciarului Focsani). Totul ar fi fost pus la cale pentru ca Liliana Stefan sa-l convinga pe Adrian Iacob sa-l selecteze la munca pe detinutul Titi Sgircitu (sotul ei), in vederea liberarii conditionate, arata DIICOT, adaugand ca Harca ar fi primit de la sotia lui Sgircitu 10.000 de lei, ca sa i-i dea lui Iacob. In 2019, DIICOT a clasat dosarul disjuns vizandu-l pe Adrian Iacob – cauza in care fostul sef de penitenciar fusese retinut si defilat in catuse prin fata presei.

Cu privire la acest capat de acuzare, Curtea de Apel Galati constata ca el se intemeiaza doar pe declaratia unui anume Ionut Lucian Pana. Audiat in instanta – atat la fond, cat si la apel –, Pana si-a retras cele spuse in fata DIICOT, mentionand ca depusese acel denunt doar ca sa-si scape parintii de problemele penale. Intr-adevar: Mircea Harca i-a pus in contact pe Liliana Stefan si pe Adrian Iacob, dar nu exista nicio dovada ca medicul militar ar fi pretins vreun folos material sau ca ar fi promis ca-l va influenta pe directorul de inchisoare.

In schimb, acuzatia de instigare la fals intelectual se refera la faptul ca Mircea Harca i-ar fi cerut unui politist de la Evidenta Populatiei Vrancea (agentul-sef principal Lucian Virgolici) sa intocmeasca acte false care sa ateste ca farmacistul le-a luat in spatiu atat pe Liliana Sgircitu, cat si pe alta femeie, Raluca Gagu, la randul ei sotie de detinut. Scopul luarii in spatiu era acela de a facilita transferul celor doi puscariasi de la Penitenciarul Braila la Penitenciarul Focsani, arata DIICOT. Aceste lucruri au fost confirmate de politistul Virgolici, intr-o cauza separata, soldata cu acord de recunoastere a vinovatiei.

Spre deosebire de traficul de influenta, aceasta acuzatie se sustine; atat doar ca ea s-a prescris, explica judecatorii Marcian Istrate si Marius Meleaca, care au dispus incetarea procesului penal in temeiul art. 16 alin. 1 f teza finala CPP („a intervenit prescriptia”) si in baza deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si 358/2022.

SRI a ascultat trei ani

Mentionam ca in 23 octombrie 2020, judecatorii Dumitru Petrus si Liviu Herghelegiu de la CA Galati au dispus inlaturarea de la dosar a tuturor interceptarilor efectuate de catre SRI, dupa ce initial magistrata Mandica Badiu refuzase solicitarea formulata de catre avocatii Ion „Jean” Panaitescu (foto 3) si Stefan Panturu (foto 4) – aparatorii lui Harca. Este vorba despre 16 mandate de supraveghere tehnica aprobate, apoi prelungite de Tribunalul Bucuresti intre 25 septembrie 2014 si 29 mai 2017. (Gasiti la final ambele incheieri privind interceptarile.)

Redam principalul pasaj din motivarea Curtii de Apel Galati:

„Apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Vrancea si de inculpatii Harca Mircea si Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina sunt fondate si fi admise, pentru urmatoarele considerente.

Examinand sentinta supusa controlului judiciar din oficiu, sub toate aspectele, in baza art. 417 al. 2 Cod pr. penala, Curtea retine ca, prin rechizitoriul nr. 2256/D/P/2019 din data de 28.02.2020 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie — Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Structura Centrala, Sectia de Combatere a Criminalitatii Organizate, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

I. HARCA MIRCEA, pentru savarsirea infractiunilor de:

1. Trafic de influenta, prevazuta de art. art. 291 alin. 1 Cod penal – constand in aceea ca la data de 03.04.2015, in baza unor promisiuni anterioare, i-a facilitat inculpatei Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina o intalnire cu martorul Iacob Adrian, la acea data Director al Penitenciarului Focsani, intalnire ce a avut loc, cu participarea sa, in biroul farmaciei SC Brifarm SA din mun. Focsani, str. Alexandru Vlahuta, jud. Vrancea (administrata in fapt de inculpat), in scopul de a se interveni pe langa martorul Iacob Adrian, pentru ca acesta, in virtutea functiei detinute, dupa transferul numitului Sgircitu Titi (sotul inc. Sgircitu Liliana Valentina si detinut la acea data in Penitenciarul Braila) in Penitenciarul Focsani, sa faciliteze mentinerea acestuia in cadrul penitenciarului pe care il conducea si sa realizeze selectionarea la munca a detinutului, astfel incat acesta sa poata castiga zile ca urmare a muncii prestate si sa poata fi liberat conditionat intr-un timp mai scurt si care, urmare a facilitarii acestei intalniri, a primit de la inc. Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina suma de 10.000 de lei, cu promisiunea ca va remite acesti bani martorului Iacob Adrian, drept contraprestatie pentru ajutorul ce urma a fi acordat inc. Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina, in sensul mentinerii si selectionarii la munca a sotului acesteia – detinutul Sgircitu Titi.

2. Instigare la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art. 47 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca, in cursul lunii iulie 2014, a intervenit pe langa agentul-sef principal de politie Virgolici Lucian din cadrul Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanelor Vrancea si l-a determinat sa primeasca cererea formulata de inc. Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina, in cuprinsul careia era inserata mentiunea falsa privind consimtamantul gazduitorului la stabilirea resedintei si semnatura acestuia, iar urmare a interventiei sale, la data de 31.07.2014, cu ocazia primirii acestei cereri, agentul sef principal de politie Virgolici Lucian a atestat in fals, in cuprinsul actului, ca a primit cererea cu respectarea conditiilor de forma impuse de dispozitiile art. 28 alin. 2 din OUG 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, desi proprietarul imobilului in care a fost stabilita resedinta nu a fost prezent si nu a dat declaratia in fata sa, dupa care a inscris, in actul de identitate. al inculpatei Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina, mentiunea privind stabilirea resedintei la adresa din (...), scopul acestei operatiuni fiind acela de a facilita transferul, din Penitenciarul Braila in cadrul Penitenciarului Focsani, a detinutului Sgircitu Titi.

3. Instigare la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art. 47 Cod penal rap. la art. 321 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca, in cursul lunii iulie 2014 a intervenit pe langa agentul sef principal de politie Virgolici Lucian din cadrul Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanelor Vrancea si l- a determinat sa primeasca cererea formulata de martora Gagu (fosta Balabaneanu) Raluca Claudia, in cuprinsul careia era inserata mentiunea falsa privind consimtamantul gazduitorului la stabilirea resedintei si semnatura acestuia, iar urmare a interventiei sale, la data de 31.07.2014, cu ocazia primirii acestei cereri, agentul sef principal de politie Virgolici Lucian a atestat in fals, in cuprinsul actului, ca a primit cererea cu respectarea conditiilor de forma impuse de dispozitiile art. 28 alin. 2 din OUG 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, desi proprietarul imobilului in care a fost stabilita resedinta nu a fost prezent si nu a dat declaratia in fata sa, dupa care a inscris, in actul de identitate al martorei Gagu (fosta Balabaneanu) Raluca Claudia, mentiunea privind stabilirea resedintei la adresa din (...), scopul acestei operatiuni fiind acela de a facilita transferul, din Penitenciarul Braila in cadrul Penitenciarului Focsani, a detinutului Gagu Viorel – la acea data sotul martorei Gagu (fosta Balabaneanu) Raluca Claudia.

II. Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina pentru savarsirea infractiunii de cumparare de influenta, prevazuta de art. 292 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca, la data de 03.04.2015 i-a remis inculpatului Harca Mircea suma de 10.000 de lei, intrucat la acea data, in baza unei promisiuni anterioare, acesta i-a facilitat o intalnire cu martorul Iacob Adrian, Director al Penitenciarului Focsani, intalnire ce a avut loc in biroul SC Brifarm SA din mun. Focsani, str. Alexandru Vlahuta, jud. Vrancea (administrata in fapt de inculpatul Harca Mircea), la care a participat si inc. Harca Mircea si al carei scop a fost acela de a se interveni pe langa martorul Iacob Adrian, pentru ca acesta, in virtutea functiei detinute, dupa transferul numitului Sgircitu Titi (sotul inc. Sgircitu Liliana Valentina si detinut la acea data in Penitenciarul Braila) in Penitenciarul Focsani, sa faciliteze mentinerea acestuia in cadrul penitenciarului pe care il conducea si sa realizeze selectionarea la munca a detinutului, pentru ca in acest mod acesta sa poata castiga zile ca urmare a muncii prestate si sa poata fi liberat conditionat intr-un timp mai scurt, inculpata primind, de la inc. Harca Mircea, asigurarea ca banii vor fi remisi martorului Iacob Adrian, drept contraprestatie pentru ajutorul ce urma a-i fi acordat, in sensul mentinerii si selectionarii la munca a sotului acesteia – detinutul Sgircitu Titi.

Asa cum a mentionat si instanta de fond in cuprinsul hotararii apelate, in procedura camerei preliminare, prin incheierea din 23.10.2020 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Curtea de Apel Galati, au fost admise o parte din cererile si exceptiile invocate de inculpatii Harca Mircea si Stefan (Sgarcitu) Liliana Valentina si a fost constatata nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica incuviintate de instanta de judecata, acte procesuale aflate in volumul III (filele 1-283) de urmarire penala (dosar nr. 2256/D/P/2016 al D.I.I.C.O.T. – Structura Centrala).

Prin aceeasi incheiere, in conformitate cu Decizia nr. 302/2017 si nr. 22 din 18.01.2018 a Curtii Constitutionale, s-a dispus indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurile de supraveghere tehnica mai sus-mentionate, precum si eliminarea referirilor la aceste mijloace de proba si redarii continutului acestora din rechizitoriul nr. 2256//D/P/2019 din 28.08.2020 al DIICOT – Structura Centrala.

Totodata, prin incheierea din 23.10.2020 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Curtea de Apel Galati s-a dispus inlaturarea din materialul probator administrat in cursul urmaririi penale a urmatoarelor mijloace de proba:

- Adresa B.C.R. nr. 4327/06.07.2018 emisa la solicitarea M.A.I. – Directia Generala Anticoruptie aflata la fila 36 ,volum VIII dosar urmarire penala;

- Adresa ING Bank nr. 16671/24.07.2018 emisa la solicitarea M.A.I. – Directia Generala Anticoruptie aflata la fila 38 volum VIII dosar urmarire penala;

- Declaratie martori Ungureanu Aurica din 06.07.2016 data in dosarul nr. 134/D/P/2016 aflat la filele 1-4 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Proces – verbal de ridicare semnaturi Ungureanu Aurica din 30.05.2017 – aflat la filele 5-6 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Proces-verbal de ridicare semnaturi Ungureanu Aurica din 17.08.2017 – aflat la fila 7 volum nr. X dosar urmarire penala;

- Declaratie de martori Ungureanu Marcel din 06.07.2016 data in dosarul nr. 134/D/P/2016 aflata la filele 8-11 volum nr. X dosar urmarire penala;

- Declaratie de martori Ungureanu Maricel din 23.06.2016 data in dosarul nr. 134/D/P/2016 aflata la filele 12-15 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Declaratie martor Gagu Raluca – Claudia din data de 29.06.2016 data in dosar nr. 134/D/P/2016 aflata la filele 16-19 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Proces –verbal de ridicare semnaturi Gagu (fosta Balabaneanu) Raduca- Claudia din data de 21.06.2017 aflata la filele 20-21 volumul X dosar urmarire penala;

- Declaratie de martor Gagu Viorel din data de 29.06.2016 dosar nr. 134/D/ P/2016 aflata la filele 22-25 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Declaratie martor Cojocaru Neculai din data de 31.05.2017 data in dosarul nr. 134/D/P/2016 aflata la filele 26-29 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Declaratie de martor Avram Ionut din data de 17.05.2017 data in dosar nr. 134/D/P/2016 aflata la filele 30-33 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Proces-verbal de aducere la cunostinta drepturi si obligatii martor Lirca Gheorghe Cristian din data de 04.04.2019 in dosarul nr. 134/D/P/2016 aflat la fila 34 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Declaratie de martor Lirca Gheorghe Cristian din data de 04.04.2019 in dosarul nr. 134/D/P/2016 aflata la filele 35-42 volumul nr. X dosar urmarire penala;

- Proces-verbal de citare telefonica din data de 29.03.2019 in dosar nr. 134/D/P/2016 aflat la fila 43 volumul nr. X dosar urmarire penala.

Avand in vedere incheierea judecatorului de camera preliminara de la Curtea de Apel Galati, instanta de fond a procedat la inlaturarea efectiva, fizica, a mijloacelor de proba indicate, potrivit proceselor verbale aflate la dosarul cauzei, iar la termenul de judecata din data de 19.05.2021, a stabilit modalitatea concreta de inlaturare a mentiunilor privind mijloacele de proba excluse din cuprinsul rechizitoriului, prin acoperirea cu hartie alba fara a se deteriora scrisul.

Analizand acuzatia adusa in cuprinsul rechizitoriului dedus judecatii, in forma trunchiata in care acesta a ramas la dosar, ca urmare a aplicarii dispozitiilor din incheierea judecatorului de camera preliminara de la Curtea de Apel Galati din 23.10.2020, vazand si probele din cursul urmaririi penale care au ramas valide dupa pronuntarea acestei incheieri (probele eliminate regasindu-se in volumele 3, 8 si 9 din cele 12 volume ale urmaririi penale) precum si probele care au fost administrate in cursul judecatii in fond si al judecatii in apel, Curtea retine urmatoarele:

Referitor la infractiunile de coruptie imputate inculpatilor Harca Mircea si Stefan (Sgarcitu) Liliana Valentina, dispozitiile legale incidente sunt:

- art. 291 alin. 1 Cod penal – Traficul de influenta:

„Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani”,

respectiv

- art. 292 – Cumpararea de influenta:

„Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi”.

Analizand acuzatia adusa prin rechizitoriu inculpatului Harca Mircea, Curtea retine ca acestuia i se imputa in concret faptul ca a facilitat inculpatei Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina o intalnire cu martorul Iacob Adrian, in scopul de a se interveni pe langa martorul Iacob Adrian, pentru ca acesta sa faciliteze mentinerea sotului inculpatei, detinutul Sgircitu Titi, in cadrul penitenciarului pe care il conducea si sa realizeze selectionarea la munca a detinutului, primind de la inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina suma de 10.000 lei, cu promisiunea ca va remite acesti bani martorului Iacob Adrian, drept contraprestatie pentru ajutorul ce urma a fi acordat.

In opinia Curtii, aceasta acuzatie nu este sustinuta, dincolo de orice indoiala rezonabila, de probele administrate in cauza si, in plus, nu intruneste elementele de tipicitate ale infractiunii de trafic de influenta.

Astfel, referitor la probele administrate, se retine ca intr-o singura declaratie, data de Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina in calitate de inculpata la data de 02.03.2017 in dosarul nr. 134/ D/P/2016 – dosar in care era cercetata pentru mai multe infractiuni, fara legatura cu prezenta cauza, iar acuzatia adusa cu privire la fapta ce face obiectul judecatii era aceea de dare de mita (filele 260-268 volum 2 dosar urmarire penala) –, inculpata a facut referire la faptul ca ar fi dat suma de 10.000 lei lui Harca Mircea pentru ca acesta sa ii dea mai departe martorului Iacob Adrian director al Penitenciarului Focsani cu care discutase despre posibilitatea ca sotul ei sa fie mentinut in Penitenciarul Focsani si sa fie scos la munca.

Ulterior acestei declaratii, inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina s-a prevalat de dreptul la tacere, iar alte probe certe care sa sustina afirmatiile inculpatei facute cu ocazia audierii din data de 02.03.2017 nu mai exista la dosarul cauzei, in contextul in care au fost eliminate din rechizitoriu si din dosar inregistrarile convorbirilor obtinute ca urmare a masurilor de supraveghere tehnica.

Astfel, inculpatul Harca Mircea, care a fost audiat in calitate de suspect in dosarul nr. 235/D/P/2012 la data de 22.09.2015 (filele 285-289 volum 2 dosar urmarire penala), a recunoscut ca a facilitat o intalnire intre Iacob Adrian si inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina, insa a precizat ca, cu acea ocazie, nu s-a dat, nu s-a oferit ori promis si nici nu a primit vreo suma de bani de la inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina. Ulterior, si acest inculpat s-a prevalat de dreptul la tacere si nu a mai dat declaratii in cauza.

Referitor la Iacob Adrian, se constata ca acesta a fost audiat in mai multe randuri, in calitate de suspect si apoi de inculpat, in dosarele nr. 235/D/P/2012 si 134/D/P/2016 (volumul 9 dosar urmarire penala), fiind cercetat sub aspectul infractiunii de luare de mita, iar cu ocazia acestor declaratii sus-numitul a precizat ca a participat la o discutie cu inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina la farmacia pe care inculpatul Harca Mircea o avea in Focsani, mentionand initial ca i-a explicat inculpatei ca el nu poate dispune transferul unui detinut, ci acesta poate avea loc in conditii legale, Administratia Nationala a Penitenciarelor fiind cea care aproba transferurile. A mai adaugat martorul ca i-a spus destul de evaziv inculpatei ca exista modalitati in care detinutul poate fi transferat si ca probabil a facut referiri la situatia in care detinutul are afaceri judiciare pe raza acelui judet.

Martorul Iacob Adrian a precizat ca nu i s-a dat si nici nu i s-a promis nimic, niciun folos banesc sau de alta natura.

Cu ocazia unei declaratii ulterioare (23.09.2015), date in calitate de inculpat sub aspectul infractiunii de luare de mita, Iacob Adrian a precizat: „Am impresia ca atunci cand am vrut sa plec, Sgircitu Liliana vorbea cu Harca Mircea, pe care il intreba daca trebuie sa dea ceva, iar eu m-am suparat si am plecat, spunandu-i sa nu umble cu astfel de prostii”.

Este de precizat ca, prin ordonanta nr. 134/D/P/2016 din data de 21.06.2019, s-a dispus disjungerea cauzei fata de inculpatii Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina, Iacob Adrian, Harca Mircea si fata de suspectul Virgolici Lucian, precum si continuarea cercetarilor fata de acestia intr-un dosar separat.

Dosarul nou-format in urma disjungerii a fost inregistrat sub nr. 2065/D/P/2019. Prin ordonanta nr. 2065/D/P/2019 din data de 27.06.2019, s-a dispus clasarea cauzei fata de inculpatul Iacob Adrian pentru comiterea infractiunii de luare de mita, prev. de 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rep., retinandu-se ca nu a fost dovedita comiterea faptei.

De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei fata de inculpatii Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina, Pana Ionut Lucian si Harca Mircea, precum si fata de suspectul Virgolici Lucian si continuarea cercetarilor fata de acestia intr-un dosar separat.

Curtea constata ca, dupa clasarea cauzei fata de Iacob Adrian pentru comiterea infractiunii de luare de mita, acesta nu a mai fost audiat la urmarirea penala in calitate de martor in dosarul nr. 2256/D/P/2019 in care s-a intocmit rechizitoriul dedus judecatii, fiind audiat ca martor la instanta de fond si la instanta de apel, ocazii cu care sus-numitul a precizat ca in cursul discutiei din farmacie nu s-a facut referire la plata vreunei sume de bani ori obtinerea unui alt avantaj material, mentionand ca discutia purtata nu a considerat-o ca o interventie sau ca o cerere pentru un serviciu ori un favor, intrucat i s-a intamplat deseori sa fie abordat de apartinatori ai persoanelor detinute cu diverse probleme, iar transferul sotului inculpatei se realizase ca urmare a faptului ca acesta isi facuse afaceri judiciare la Judecatoria Panciu.

Referitor la inculpatul Harca Mircea, martorul Iacob Adrian a precizat ca acesta nu a intervenit in discutia referitoare la situatia sotului inculpatei si ca discutiile s-au purtat intre el si inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina.

Tot cu privire la ce s-a petrecut in farmacia inculpatului Harca Mircea la data de 03.04.2015, a mai fost audiat numitul Pana Ionut Lucian, in calitate de suspect si apoi de inculpat pentru complicitate la infractiunea de dare de mita (filele 350-355 volum 2 dosar urmarire penala), ocazie cu care acesta a sustinut ca ulterior intalnirii din Focsani, pe drumul spre intoarcere spre Braila, inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina i-a povestit ca s-a intalnit cu directorul Penitenciarului Focsani si a aranjat mutarea lui Sgircitu Titi de la Penitenciarul Braila, spunand ca in schimbul acestui serviciu i-a platit lui Harca Mircea suma de 10.000 lei, urmand ca acesti bani sa fie dati directorului Penitenciarului Focsani.

Prin rechizitoriul dedus judecatii in prezenta cauza, s-a dispus clasarea fata de Pana Ionut Lucian sub aspectul complicitatii la infractiunea de dare de mita, iar in declaratiile date in calitate de martor la instanta de fond si cea de apel, sus-numitul nu a mai precizat aspectele referitoare faptul ca inculpata i-ar fi comunicat plata vreunei sume de bani catre inculpatul Harca Mircea pentru a fi data lui Iacob Adrian, sustinand ca a facut declaratiile initiale in calitate de inculpat, sub presiunea faptului ca parintii lui erau cercetati in alta cauza penala.

Raportat la aspectele mai sus expuse, Curtea remarca faptul ca nu exista probe certe care sa stabileasca fara echivoc, dincolo de orice indoiala rezonabila, inmanarea de catre inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina catre inculpatul Harca Mircea a unei sume de bani ca urmare a discutiilor purtate de inculpata cu martorul Iacob Adrian la data de 03.04.2015, in farmacia detinuta in Focsani de inculpatul Harca Mircea.

Practic, la dosar exista o singura declaratie directa in acest sens data de inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina, care insa nu a mai fost confirmata ulterior de aceasta inculpata si care nu se coroboreaza cu alte probe certe directe privind inmanarea acestei sume de bani catre inculpatul Harca Mircea, in contextul in care rechizitoriul si materialul probator nu mai contin probele excluse prin incheierea din 23.10.2020 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Curtea de Apel Galati, in special cele obtinute ca urmare a masurilor de supraveghere tehnica, care ar fi avut posibila aptitudine de a contura mai clar aspectul in discutie.

Pe de alta parte, asa cum rezulta din probe, desi a existat o intalnire intre inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina si martorul Iacob Adrian, intalnire intermediata de inculpatul Harca Mircea, ocazie cu care s-a discutat situatia detinutului Sgircitu Titi, nu rezulta in concret faptul ca, cu aceasta ocazie, s-ar fi determinat ori s-ar fi promis determinarea functionarul public participant la discutie, respectiv martorul Iacob Adrian, sa indeplineasca un act ce intra in indatoririle sale de serviciu, martorul aratand ca a dat inculpatei doar informatii generale, fara a se angaja la un anume act de conduita pe linie de serviciu in raport cu detinutul Sgircitu Titi.

Referitor la inculpatul Harca Mircea, rezulta ca acesta a facilitat intalnirea dintre inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina si martorul Iacob Adrian, insa din probele administrate rezulta ca martorul Iacob Adrian nu a promis faptul ca va ajuta la transferul detinutului Sgircitu Titi, explicandu-i inculpatei ca detinutul poate ajunge in Penitenciarul Focsani daca are afaceri judiciare la o instanta de pe raza acestui penitenciar si ca poate ramane in acest loc de detentie si poate fi scos la munca daca se comporta corespunzator si daca nu face probleme, beneficiu pe care in principiu il poate obtine orice detinut, astfel incat nu se poate retine ca in urma acestor discutii s-a incercat determinarea unui functionar public sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.

De altfel, pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta este necesar ca autorul sa fi promis ca il va determina pe functionarul public sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, promisiune care nu a existat in cauza din partea inculpatului Harca Mircea, in conditiile in care inculpatul doar a facilitat inculpatei Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina o intalnire cu martorul Iacob Adrian, iar discutiile referitoare la situatia detinutului Sgircitu Titi s-au purtat in mod direct de catre inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina cu martorul Iacob Adrian.

Potrivit textului ce incrimineaza infractiunea de trafic de influenta, persoana care urmeaza sa isi exercite influenta asupra unui functionar public trebuie sa ii promita in mod expres cumparatorului de influenta ca va depune toate diligentele si va exercita toate actiunile necesare in scopul de a determina functionarul public respectiv sa indeplineasca un act contrar indatoririlor sale, faptuitorul trebuind sa realizeze o combinatie de actiuni – respectiv: pe de o parte, traficarea influentei sale reale sau presupuse; iar, pe de alta parte, efectuarea unei promisiuni adresate cumparatorului de influenta ca aceste demersuri vor avea succes.

Or, asa cum rezulta chiar din acuzatia adusa inculpatului Harca Mircea, acesta nu a promis inculpatei Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina ca il va determina pe directorul Penitenciarului Focsani sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, ci a intermediat doar o intalnire intre inculpata si functionarul public, fara a pretinde sau primi vreun beneficiu material pentru sine.

De altfel, ceea ce este specific infractiunii de trafic de influenta este faptul ca autorul urmareste obtinerea unui beneficiu material sau de alta natura in urma traficarii influentei reale sau presupuse asupra unui functionar public, beneficiu care se pretinde pentru sine sau pentru altul (o ruda, un prieten, un cunoscut), ceea ce nu este cazul in speta, nici macar acuzarea neretinand ca inculpatul Harca Mircea a urmarit obtinerea unui astfel de beneficiu.

Din aceasta perspectiva, Curtea remarca faptul ca insasi acuzatia adusa prin rechizitoriu este ambigua, referindu-se la facilitarea unei intalniri in scopul de a se interveni pe langa martorul Iacob Adrian, fara a se preciza in mod expres ca interventia urma sa fie facuta de inculpatul Harca Mircea si nici faptul ca inculpatul Harca Mircea ar fi promis in mod expres determinarea functionarului public la un anume act de conduita in legatura cu atributiile sale de serviciu, elemente esentiale pentru a se putea retine savarsirea infractiunilor de coruptie deduse judecatii.

Concluzionand, plecand de la aceste inadvertente in constructia acuzarii si retinand ca in speta nu este dovedita cu certitudine remiterea unei sume de bani de catre inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina catre inculpatul Harca Mircea si nici existenta din partea acestuia a unei promisiuni cu privire la determinarea martorului Iacob Adrian de a facilita mentinerea sotului inculpatei, detinutul Sgircitu Titi, in cadrul penitenciarului pe care martorul il conducea si de a realiza selectionarea la munca a detinutului, Curtea constata ca in cauza nu sunt intrunite elementele de tipicitate ale infractiunilor de trafic de influenta, respectiv cumparare de influenta deduse judecatii.

Ca atare, solutia care se impune este de achitare a inculpatilor Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina si Harca Mircea pentru infractiunile de trafic de influenta respectiv cumparare de influenta, cu precizarea insa ca temeiul legal este cel prevazut de dispozitiile art. 16 alin. 1 lit. b, teza I Cod procedura penala – „fapta nu este prevazuta de legea penala” –, avand in vedere ca faptele dedusa judecatii nu intrunesc toate elementele constitutive ale infractiunilor mai sus aratate astfel incat, in concret, aceste fapte ce fac obiectul judecatii nu sunt prevazute de legea penala ca infractiuni.

Din aceasta perspectiva, Curtea retine ca temeiul achitarii retinut de instanta de fond, respectiv cel prevazut de art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea” – nu poate fi incident in cauza, intrucat vizeaza situatia in care exista o infractiune savarsita, dar nu de catre persoana ce a fost trimisa in judecata, ceea ce nu este cazul in speta, fiind cert ca faptele au fost comise de catre inculpati; in schimb, aceste fapte nu pot fi considerate ca infractiuni, nefiind intrunite toate elementele de tipicitate ale acestora.

Totodata, Curtea nu poate primi solicitarea inculpatilor formulata in cuprinsul motivelor de apel de se dispune achitarea in baza dispozitiilor art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala – „fapta nu exista” –, intrucat nu se poate considera ca faptele deduse judecatii nu au existat in realitate, nu s-au petrecut ori au fost o fictiune, asa cum s-a aratat aceste fapte existand, numai ca nu au putut fi incadrate, in mod cert si din perspectiva tuturor elementelor constitutive, in infractiunile deduse judecatii.

Asa fiind, se constata ca apelul declarat in cauza de catre procuror este fondat doar din perspectiva faptului ca temeiul de achitare retinut de prima instanta este gresit, aspect care urmeaza ar fi remediat in dispozitivul prezentei decizii.

Referitor la celelalte doua infractiuni imputate inculpatului Harca Mircea, respectiv instigare la infractiunea de fals intelectual, Curtea apreciaza, deosebit de prima instanta, ca in cauza exista probe legal administrate ce dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila savarsirea acestora de catre inculpat.

Este astfel cert ca martorul Virgolici Lucian, agent-sef principal de politie din cadrul Serviciului Public Comunitar Judetean de Evidenta a Persoanelor Vrancea, a primit, la solicitarea inculpatului Harca Mircea cererile, formulate de Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina si Gagu (fosta Balabaneanu) Raluca Claudia, in cuprinsul carora era inserata mentiunea falsa privind consimtamantul gazduitorului la stabilirea resedintei si semnatura acestuia si a atestat in fals in cuprinsul acestor cereri ca le-a primit cu respectarea conditiilor de forma impuse de dispozitiile art. 28 alin. 2 din OUG 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, desi proprietarul imobilului in care a fost stabilita resedinta nu a fost prezent si nu a dat declaratia in fata agentului-sef principal de politie, dupa care a inscris in actele de identitate ale sus-numitelor mentiunea privind stabilirea resedintei la adresa din (...).

Astfel, martorul Virgolici Lucian a aratat in mod constant ca a fost sunat de inculpatul Harca Mircea si a fost rugat sa faciliteze stabilirea resedintei in Focsani pentru doua persoane care urmau sa vina la el, in acest sens martorul declarand urmatoarele:

„Mentionez ca, la momentul primirii celor doua cereri de stabilire a resedintei pe numele Sgircitu Liliana Valentina si Balabaneanu Raluca Claudia, eu personal nu am vazut proprietarul imobilului, dar am fost asigurat de catre cele doua solicitante ca acesta este de fata.

Am avut incredere in aceasta afirmatie, intrucat cele doua femei fusesera trimise de catre Harca Mircea, o persoana respectata la noi in oras. Acesta, cu cateva zile inainte, m-a sunat si mi-a spus ca o sa trimita doua farmaciste pentru resedinta.

In legatura cu stabilirea acestor doua resedinte, mentionez ca lipsa mea de vigilenta s-a datorat faptului ca Harca Mircea a fost cel care m-a rugat sa stabilesc resedinta pentru cele doua femei. Asa cum am aratat si anterior, pe domnul Harca il stiam ca fiind un om foarte serios”.

Inculpata Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina a precizat ca inculpatul Harca Micea s-a oferit sa o ajute sa obtina resedinta in Focsani, ocupandu-se de gasirea unei persoane dispuse sa o ia in spatiu, iar martorul Ungureanu Viorel a declarat ca i-a dat inculpatului Harca Mircea, la solicitarea acestuia, o copie de pe actul de proprietate pentru apartamentul pe care il detine impreuna cu sotia sa lui in mun. Focsani, inculpatul rugandu-l sa fie de acord sa ia in spatiu o persoana pe care dorea sa o ajute.

Rezulta astfel cu claritate ca, fara solicitarea si demersurile inculpatului Harca Mircea, martorul Virgolici Lucian nu ar fi avut vreun motiv sa procedeze la solutionarea cererilor formulate de Stefan (fosta Sgircitu) Liliana Valentina si Gagu (fosta Balabaneanu) Raluca Claudia cu nerespectarea prevederilor legale in materie, ce impun ca declaratia de primire in spatiu sa fie data in fata lucratorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor, in conditiile prevazute de art. 28 alin. 2 din OUG 97/2005, martorul Virgolici Lucian savarsind astfel doua infractiuni de fals intelectual, in privinta carora s-a incheiat cu martorul un acord separat de recunoastere a vinovatiei.

Din aceasta perspectiva, este de subliniat ca nu prezinta relevanta imprejurarea ca martorul Virgolici Lucian a comis infractiunile de fals intelectual la simpla rugaminte a inculpatului Harca Mircea, in considerarea faptului ca acesta din urma este o persoana respectabila in comunitate, fara a primi in schimb vreun folos material ori de alta natura, dorind astfel sa faca practic „un serviciu” inculpatului, instigarea la savarsirea unei infractiuni nefiind conditionata de obtinerea de catre autor a vreunui beneficiu din partea instigatorului.

Cu alte cuvinte, simpla determinare a unei persoane de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala este suficienta pentru retinerea formei de participatie a instigarii, in conformitate cu prevederile art. 47 Cod penal, neavand relevanta aspecte precum mobilul urmarit de instigator ori felul in care s-a realizat determinarea, respectiv prin simple rugaminti, indemnuri ori prin oferirea sau promisiunea obtinerii unor beneficii materiale ori de alta natura.

In speta, asa cum s-a aratat, martorul Virgolici Lucian a recunoscut ca a dat dovada de lipsa de vigilenta si nu a respectat dispozitiile legale in materie privind stabilirea resedintei, atestand in calitate de functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu imprejurari necorespunzatoare adevarului, precizand in mod expres ca a savarsit aceste fapte la rugamintea inculpatului Harca Mircea, care l-a sunat personal si l-a rugat sa il ajute cu obtinerea unor resedinte pentru doua persoane.

Cat priveste faptul ca initial cercetarile au fost efectuate fata de agentul de politie Virgolici Lucian pentru comiterea a doua infractiuni de abuz in serviciu (si corelativ fata de inculpatul Harca Mircea pentru doua instigari la comiterea acestei infractiuni) iar prin ordonanta nr. 2121/D/P/2019 din data de 10.07.2019 s-a dispus clasarea pentru aceste infractiuni, acesta nu poate atrage concluzia incidentei in cauza a principiului ne bis in idem, cata vreme clasarea s-a dispus strict pentru infractiunile de abuz in serviciu, in considerarea faptului ca nu sunt intrunite conditiile de tipicitate ale acestor infractiuni, si nu pentru motive de inexistenta a vreunei fapte prevazute de legea penala, cu atat mai mult cu cat prin ordonanta mai sus aratata s-a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor sub aspectul infractiunilor de fals intelectual, respectiv instigare la fals intelectual, ajungandu-se la angajarea raspunderii penale a lui Virgolici Lucian si, ulterior, la trimiterea in judecata in prezenta cauza a inculpatului Harca Mircea.

Concluzionand, Curtea considera ca in mod corect trebuia sa se constate savarsirea de catre inculpatul Harca Mircea a doua instigari la infractiunea de fals intelectual, astfel cum s-a dispus trimiterea acestuia in judecata prin rechizitoriu.

Pe de alta parte insa, Curtea constata ca la acest moment nu se poate dispune condamnarea inculpatului Harca Mircea sub aspectul infractiunilor mai sus aratate, intrucat in cauza a intervenit prescriptia raspunderii penale.

Astfel, din cuprinsul deciziilor nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale rezulta ca, intre data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018 – 25 iunie 2018 (a carei natura a fost lamurita prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 358/2022) si pana la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 71/2022 (30 mai 2022), textul art. 155 alin. (1) din Codul penal a avut continutul „Cursul termenului prescriptiei penale se intrerupe prin indeplinirea” si nu a cuprins vreun caz de intrerupere a cursului termenului de prescriptie, ceea ce inseamna ca in aceasta perioada in Codul penal a fost reglementata doar institutia prescriptiei raspunderii penale prin aplicarea termenelor generale de prescriptie prevazute de art. 154 al. 1 lit. a-e Cod penal.

Intrucat in dreptul roman normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial), acestea sunt supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului „mitior lex” prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul penal – in acest sens fiind si Decizia nr. 67/25.10.2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.

In consecinta, avand in vedere aspectele mai sus retinute, tinand seama ca cele doua instigari la infractiunea de fals intelectual au fost comise in luna iulie 2014, se constata ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal in forma in vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a carei natura a fost stabilita prin Decizia nr.358/2022) constituie in cauza legepenala mai favorabila, ca efect al inexistentei unui caz de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale si, implicit, al inaplicabilitatii dispozitiilor referitoare la prescriptia speciala, ceea ce atrage incidenta exclusiva a termenelor generale de prescriptie prevazute de art. 154 Cod penal.

In speta, infractiunile mai sus aratate, comise de inculpatul Harca Mircea, sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 an la 5 ani, astfel incat sunt incidente prevederile art. 154 al. 1 lit. d Cod penal conform carora termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 5 ani, atunci cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.

Asa fiind, intrucat cele doua instigari la infractiunea de fals intelectual au fost comise in luna iulie 2014, luand in calcul si perioada de 60 de zile in care termenul de prescriptie nu a curs ca urmare a instituirii si prelungirii starii de urgenta motivate de pandemia de coronavirus, conform prevederilor art. 43 al. 8 si art. 64 al. 13 din Decretele nr. 195/16.03.2020 si 240/14.04.2020, rezulta ca termenul de 5 ani al prescriptiei generale s-a implinit in luna septembrie 2019, astfel incat raspunderea penala a inculpatului pentru aceste doua infractiuni nu poate fi angajata, prescriptia inlaturand raspunderea penala.

Este de mentionat ca in cazul infractiunilor de trafic de influenta si cumparare de influenta, ce sunt pedepsite de lege cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, termenul general de prescriptie a raspunderii penale este de 8 ani, in conformitate cu dispozitiile art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, astfel ca, luand in considerare data cand s-a sustinut savarsirea acestora, 03.04.2015, nu se pune problema implinirii acestui termen la data pronuntarii prezentei decizii.

In consecinta, raportat la toate cele mai sus aratate, Curtea va admite apelul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Vrancea, va desfiinta in parte sentinta penala apelata, pentru ca in rejudecare sa dispuna incetarea procesului penal pornit fata de inculpatului Harca Mircea pentru savarsirea a doua instigari la infractiunea de fals intelectual, desfiintarea inscrisurilor falsificate si modificarea temeiului achitarii inculpatilor pentru infractiunile de trafic de influenta si cumparare de influenta.

Avand in vedere ca inculpatul Harca Mircea a solicitat in mod expres continuarea procesului penal, iar in cauza s-a dispus incetarea procesului penal pentru savarsirea a doua instigari la infractiunea de fals intelectual, in conformitate cu prevederile art. 275 alin. 3 lit. b Cod procedura penala, va fi obligat acest inculpat la o parte din cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea cauzei in fond.

Referitor la apelurile declarate de inculpati, intrucat motivele formulate de acestia sunt nefondate, asa cum s-a aratat cu ocazia analizei temeiului juridic al solutiei de achitare, Curtea va dispune respingerea acestor apeluri, cu obligarea inculpatilor apelanti la plata cheltuielilor judiciare catre stat in apel, conform dispozitiilor art. 275 al. 2 si 4 Cod pr. penala”.

* Cititi aici intreaga motivare a deciziei CA Galati

* Cititi aici motivarea sentintei Tribunalului Vrancea

* Cititi aici incheierea prin care alt complet al CA Galati a inlaturat interceptarile SRI din dosar

* Cititi aici incheierea prin care judecatoarea Badiu a pastrat interceptarile

sursa foto Panaitescu: EVZ.ro