Directia Nationala Anticoruptie continua sa incaseze infrangeri usturatoare. Cel mai recent astfel de esec s-a petrecut miercuri, 13 martie 2019, cand Curtea de Apel Cluj a dispus definitiv eliminarea a nu mai putin de 161 de file continand interceptari efectuate nelegal de catre DNA Cluj - structura condusa de procuroarea Anca Gabriela Marincean (foto 1) - in dosarul in care sunt judecati printre altii omul de afaceri Calin Mitica (foto 2) si fostul director al Salinei Ocna Dej Georgel Mihut.

---

Totodata, CA Cluj a dispus ca in termen de 5 zile de la comunicarea minutei, Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj sa remedieze neregularitatile din rechizitoriu si sa comunice daca mentine dispozitia de trimitere in judecata sau solicita restituirea cauzei. Astfel, Curtea de Apel Cluj a desfiintat hotararea Tribunalului Cluj, care respinsese solicitarile inculpatilor legate de constatarea nelegalitatii actului de sesizare a instantei.

Decizia Curtii de Apel Cluj se intemeiaza pe prevederile art. 102 alin. 2-4 din Codul de procedura penala, care stabilesc faptul ca:

„(2) Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.

(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.

(4) Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod”.

Instanta si-a bazat hotararea pe Decizia CCR nr. 22 din 18 ianuarie 2018, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca dispozitiile art. 102 alin. (3) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „excluderea probei” se intelege eliminarea mijloacelor de proba din dosarul cauzei.

Iata prevederile art. 102 alin. 3 CPP criticate:

„Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei”.

Redam minuta Curtii de Apel Cluj (dosar nr. 1036/117/2018/a1):

„In temeiul art. 347 Cpp admite contestatiile formulate de catre inculpatii CM, SA, TEL si MG impotriva incheierii penale nr. 119/15.11.2018 a Tribunalului Cluj, pe care o desfiinteaza in parte si pronuntand o noua hotarare in aceste limite:

In temeiul art. 102 alin. 2-4 Cpp exclude din materialul probator toate procesele verbale de certificare a inregistrarilor din datele de 13.10.2014 si 21.10.2014 - existente la f[ilele] 118-279 volumul 24 dosar urmarire penala - si, conform deciziei CCR 22/2018, dispune indepartarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de proba si a suportilor care contin rezultatul masurilor de supraveghere tehnica, precum si eliminarea redarii continutului acestor mijloace de proba din rechizitoriul intocmit in dosar 163/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj.

Copia prezentei incheieri va fi comunicata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj pentru ca, in conformitate cu prev art. 345 alin. 3 Cpp in termen de 5 zile de la comunicare sa procedeze la remedierea neregularitatilor actului de sesizare si sa comunice daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.

Mentine restul dispozitiilor incheierii atacate. Definitiva. Pronuntata in sedinta camerei de consiliu de azi, 13 martie 2019”.

Prezentam minuta Tribunalului Cluj de pe 15 noiembrie 2018:

„In baza art. 346 alin. 1 Codul de procedura penala, respinge cererile si exceptiile formulate de catre inculpatii C.M., M.G., I.C.A., S.A., M.C. si T.E.L., prin avocatii alesi, pentru constatarea nelegalitatii actului de sesizare a instantei si a refacerii acestuia, a nelegalitatii unor acte de urmarire penala. Constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala. Dispune inceperea judecatii in cauza privind pe inculpatii C.M., M.G., S.A., I.C., M.C., M.K. si T.E, dupa ramanerea definitiva a prezentei incheieri. Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de la comunicare. Pronuntata in camera de consiliu, azi 15.11.2018”.

Potrivit Clujust.ro, avocatii Calin Budisan, Gheorghita Mateut, Lucian Criste si Tiberiu Ban au invocat:

- nelegalitatea administrarii probelor (art. 102 alin. 3 Cod procedura penala)

- nelegalitatea punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica (art. 142 CPP)

- nelegalitatea consemnarii activitatilor de supraveghere tehnica (art. 143 CPP).

Exceptiile au fost invocate in raport cu mai multe decizii ale Curtii Constitutionale:

- Decizia 91/2018, prin care CCR a stabilit ca sintagma „aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani” cuprinsa inart. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei este neconstitutionala;

- Decizia 21/2018, prin care CCR a stabilit ca sintagma „instanta solicita” cu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de catre aparatorul inculpatului” din cuprinsul dispozitiilor art. 352 alin. (11) din Codul de procedura penala este neconstitutionala;

- Decizia 22/2018, prin care CCR a stabilit ca dispozitiile art. 102 alin. 3 Cod procedura penala sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „excluderea probei”, din cuprinsul lor, se intelege si eliminarea mijloacelor de proba din dosarul cauzei.

Pe 6 martie 2018, DNA Cluj a anuntat trimiterea in judecata a omului de afaceri Calin Mitica (patronul Transferoviar), acuzandu-l ca l-ar fi mituit pe Georgel Mihut (in acel moment directorul Salinei Ocna Dej) cu aproape 88.000 de lei pentru ca acesta sa sprijine interesele de afaceri ale SC Transferoviar Grup SA in relatia cu Salina Ocna Dej.

Redam comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor:

MIHUT GEORGEL, la data faptelor directorul Salinei Ocna Dej, pentru infractiunile de:

- luare de mita in forma continuata,

- complicitate la spalare de bani in forma continuata,

TANASA ELENA–LUCIA, la data faptei director Vanzari, Logistica, Parteneriate la Societatea Nationala a Sarii SA, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata,

CALIN MITICA, la data faptelor om de afaceri ce controla SC Transferoviar Grup SA, pentru infractiunile de:

- dare de mita in forma continuata,

- spalare de bani in forma continuata,

MADARASAN KINGA, la data faptei director general la SC Transferoviar Grup SA, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita in forma continuata,

STEFAN ADRIIAN, la data faptelor director de infrastructura SC TRANSFEROVIAR GRUP SA, pentru savarsirea infractiunilor de:

- complicitate la dare de mita in forma continuata,

- complicitate la spalare de bani in forma continuata,

- complicitate la dare de mita,

IANCHIS COSMIN ADRIAN si MICLEA CORNEL EUGEN, la data faptelor administratori ai unei societati comerciale,pentru savarsirea infractiunilor de

- complicitate la dare de mita, in forma continuata,

- complicitate la luare de mita, in forma continuata,

- complicitate la spalare de bani, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada 07.07.2011 – 11.12.2013, inculpatul Calin Mitica a dispus remiterea cu titlu de mita, in noua transe succesive, a sumei totale de 87.841,59 lei catre inculpatul Mihut Georgel, in calitatea mentionata mai sus, pentru ca acesta din urma sa sprijine interesele de afaceri ale SC Transferoviar Grup SA in relatia cu Salina Ocna Dej. Acest „sprijin” consta in obtinerea atribuirii, de la autoritatea contractanta Societatea Nationala a Sarii SALROM SA sau de la Salina Ocna Dej (structura din cadrul acestei societati nationale), a unor contracte de lucrari si servicii, precum si derularea acestora in conditii favorabile intereselor SC Transferoviar Grup SA. Remiterea sumelor de bani a fost efectuata indirect, intr-o forma disimulata, prin decontarea de catre SC Transferoviar Grup SA a unor facturi fictive emise de societatea comerciala administrata de inculpatii Ianchis Cosmin Adrian si Miclea Cornel Eugen. Ulterior, sumele astfel transferate au fost retrase din contul bancar al firmei respective si predate in numerar inculpatului Mihut Georgel.

In acest mecanism, un rol important l-a avut inculpatul Stefan Adriian, care a pus in practica deciziile inculpatului Calin Mitica privind remiterea celor 87.841,59 lei, in sensul ca a initiat organizarea efectiva a circuitului financiar, disimulat, (realizat prin decontarea unor facturi fictive emise de firma inculpatilor Ianchis Cosmin Adrian si Miclea Cornel Eugen) si a urmarit buna functionare a acestuia.

In acelasi context, in datele de 13 decembrie 2012 si 07 noiembrie 2013, inculpata Madarasan Kinga, in calitate de director general la SC Transferoviar Grup SA Cluj Napoca, a remis cu titlu de mita inculpatei Tanasa Elena Lucia, in calitate de director Vanzari, Logistica, Parteneriate in cadrul Societatii Nationale a Sarii SA, bijuterii din aur in valoare totala de 10.000 lei, o parte dintre acestea fiind procurate de inculpatul Stefan Adriian.

Remiterea bijuteriilor s-a realizat in legatura cu indatoririle de serviciu ale inculpatei Tanasa Elena Lucia, pentru ca aceasta sa avantajeze interesele de afaceri ale SC Transferoviar Grup SA, in cadrul desfasurarii procedurilor privind atribuirea si mentinerea atribuirii serviciilor de transport de sare (destinata unui combinat din Ungaria) pe calea ferata, precum si in vederea acceptarii inserarii unor clauze favorabile intereselor SC Transferoviar Grup SA, in contractele de transport si actele aditionale incheiate.

In cauza s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra mai multor imobile ce apartin inculpatilor Calin Mitica, Mihut Georgel si Madarasan Kinga. Aceeasi masura s-a dispus asupra unor sume de bani ridicate de la inculpatii Calin Mitica (12.590 franci elvetieni) si Mihut Georgel (4.200 lei).

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj cu propunere de a se mentine masurile asiguratorii dispuse in cauza.

Facem precizarea ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta spre judecare, situatie care nu poate sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

Sursa foto Calin Mitica: Ziar de Cluj

Sursa foto Anca Marincean: Gazeta de Cluj