Comisia de la Venetia a detonat bomba: alegerile din Romania au fost anulate nelegal de cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale (foto). Ideea se desprinde din raportul publicat luni, 27 ianuarie 2025, de Comisia de la Venetia, care a fost sesizata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), in decembrie 2024, cu urmatoarea problema: „Opinie urgenta – in ce conditii si in baza caror norme juridice poate o curte constitutionala sa invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din Romania?”

Pe scurt, raportul Comisiei de la Venetia precizeaza ca o decizie de anulare a alegerilor nu ar trebui sa fie luata pe baza informatiilor secrete, asa cum s-a intamplat in Romania, dupa ce CSAT a acuzat ingerinta unui actor statal in fraudarea alegerilor, fara sa produca insa vreo proba concreta. De asemenea, Comisia de la Venetia arata ca demonstrarea incalcarilor legii prin intermediul campaniilor online si a retelelor sociale este deosebit de dificila. Or, alegerile din Romania au fost anulate inclusiv pe acest motiv, de asa-zisa incalcare a legislatiei electorale prin intermediul campaniilor de pe TikTok.

In acelasi raport, Comisia de la Venetia subliniaza ca o decizie de anulare a alegerilor ar trebui luata numai de cel mai inalt organism electoral (in cazul nostru, Autoritatea Electorala Permanenta), iar apoi decizia sa poata fi contestata si revizuita de cel mai inalt organism judiciar, la Curtea Constitutionala sau la o instanta electorala specializata, daca aceasta exista.

Nu in ultimul rand, Comisia de la Venetia mentioneaza ca partile afectate de anularea alegerilor trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta punctele de vedere.

Iata pasaje din raportul Comisiei de la Venetia (documentul este anexat integral la finalul articolului):

“64. Comisia de la Venetia a fost solicitata de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei sa pregateasca un raport urgent cu privire la urmatoarea intrebare:

In ce conditii si in ce standarde juridice poate o instanta constitutionala sa invalideze alegerile, pornind de la recentul caz romanesc?

65. Intrebarea se refera la Hotararea nr. 32 a Curtii Constitutionale a Romaniei din 6 decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidentiale din 24 noiembrie 2024.

66. Nu este de competenta Comisiei de la Venetia sa analizeze faptele cauzei sau sa examineze hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei. Intrebarea adresata Comisiei de la Venetia de catre Adunarea Parlamentara este de natura generala si se refera la o analiza generala drept constitutional comparat si standarde europene si internationale.

67. Ca punct de plecare, Comisia de la Venetia subliniaza ca alegerile sunt menite sa produca un rezultat electoral care va 'asigura libera exprimare a opiniei poporului', potrivit Articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Avand in vedere consecintele grave ale anularii ex-post a unor alegeri, puterea de apreciere a judecatorului cu privire la chestiuni electorale ar trebui sa fie ghidata si limitata de conditiile prevazute de lege. In aceasta privinta, se atrage atentia asupra unei recomandari generale anterioare a Comisiei de la Venetia – care ramane valabila – pentru a imbunatati legislatia privind anularea rezultatelor alegerilor.

68. De regula, alegatorii trebuie sa aiba incredere ca votul lor este definitiv. Anularea unei parti a alegerilor sau alegerile in ansamblu pot fi permise numai in circumstante foarte exceptionale (principiul 'ultima ratio'). Pe de alta parte, Codul de bune practici in materie electorala necesita o aplicare eficienta a sistemului cailor de atac si precizeaza, in special, ca 'institutia cailor de atac trebuie sa aiba competenta de a anula alegeri in care neregulile ar fi putut afecta rezultatul lor'.

69. Standardele internationale nu impun si nici nu interzic in principiu deciziile din oficiu ale curtilor constitutionale. Tinand cont de faptul ca instantele, inclusiv instantele constitutionale, sunt caracterizate ca reactive, nu ca unele care stabilesc agenda publica, Comisia de la Venetia considera ca puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu – daca aceasta putere exista – ar trebui limitata la circumstante exceptionale si reglementata clar, pentru a pastra increderea alegatorilor in legitimitatea alegerilor.

70. Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul de luare a deciziilor privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie sa fie insotit de garantii adecvate si suficiente care sa asigure, in special, ca orice element arbitrar poate fi evitat. Procedura trebuie sa fie echitabila si obiectiva, si sa garanteze o decizie suficient de motivata; reclamantii trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exprima punctele de vedere si de a prezenta orice argumente pe care le considera relevante pentru apararea intereselor lor; deciziile trebuie luate in termene rezonabile. In viziunea Comisiei de la Venetia, astfel de cerinte procedurale se aplica in principiu si deciziilor din oficiu care duc la anularea rezultatului alegerilor.

71. Criteriul central de anulare a alegerilor, recunoscut de standardele internationale si in primul rand prin Codul de bune practici in materie electorala, este intrebarea daca este posibil ca neregulile sa fi afectat rezultatul votului. Potrivit CEDO, neregulile din cadrul procesului electoral nu interfereaza cu libera exprimare a opiniei oamenilor decat daca neregulile conduc la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor. Consecintele invalidarii rezultatelor alegerilor trebuie sa fie mai putin daunatoare decat acceptarea rezultatelor alegerilor, in ciuda deficientelor acestora. In opinia Comisiei de la Venetia, decizia de invalidare a alegerilor trebuie sa fie bazata pe nereguli suficient de semnificative incat sa fi putut influenta rezultatul alegerilor.

72. In timp ce anularea rezultatelor alegerilor trebuie, in principiu, sa se bazeze pe incalcarea prevederilor legale, trebuie avut in vedere ca instantele constitutionale pot avea competenta de a aprecia constitutionalitatea legislatiei electorale si sa invalideze alegerile daca au constatat ca legislatia nu garanteaza dreptul la alegeri libere, inclusiv in cazurile in care legea nu reglementeaza aspectele importante ale campaniei electorale si elementele principale ale alegerilor.

73. In opinia Comisiei de la Venetia, ar trebui sa fie posibila contestarea rezultatelor alegerilor pe baza unor incalcari ale drepturilor, libertatilor si intereselor electorale nu numai de catre Stat, ci si de catre actorii electorali publici si privati, tinand cont de faptul ca statul are obligatii pozitive sa garanteze alegeri libere, inclusiv o campanie corecta. Acest lucru se aplica si influentei organizatiilor neguvernamentale, a mass-media si, in special, a retelelor sociale (inclusiv a celor sponsorizate si finantate din strainatate), precum si a actorilor straini statali si non-statali.

74. Importanta tot mai mare a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea inteligentei artificiale, care are potentialul de a amplifica efectul dezinformarii si al manipularii opiniei publice – ridica noi provocari in legatura cu 1) propaganda de campanie, dezinformarea si continutul mesajelor de campanie; si 2) regulile privind finantarea campaniei si transparenta, inclusiv restrictii privind contributiile din surse anonime si straine si in ceea ce priveste utilizarea abuziva a resurselor administrative.

75. In ceea ce priveste propaganda de campanie, indiferent de forma si de mediul de informare, declaratiile politice din contextul campaniei sunt, de obicei, judecati de valoare care intra in sfera libertatii de exprimare a candidatului, cu exceptia cazului in care acestea depasesc limitele admise – de exemplu: sub forma de discurs instigator la ura impotriva adversarilor politici. In mod ideal, statele ar trebui sa reglementeze consecintele neregulilor informationale, ale atacurilor cibernetice si ale altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale.

76. In al doilea rand, in timp ce campania online bazata pe platforme sociale poate fi un element de noutate in materie de forma si de impact, in opinia Comisiei de la Venetia, utilizarea sa ar trebui sa fie in continuare supusa normelor generale privind finantarea campaniei si transparenta. Rolul judecatorului in privinta chestiunilor electorale este de a decide daca campania online a unui candidat – si primirea sprijin pentru campanie de la terti parti, fie online sau nu – a incalcat aceste reguli si daca consecintele unei asemenea incalcari sunt atat de semnificative, incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor.

77. Demonstrarea incalcarilor legii prin derularea unei campanii online, inclusiv prin folosirea retelelor sociale, este deosebit de dificila. Este crucial sa existe decizii bine motivate si transparente in astfel de chestiuni. In opinia Comisiei de la Venetia, astfel de decizii ar trebui sa indice cu precizie incalcarile si dovezile, si nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe informatii clasificate (ce pot fi folosite doar ca informatii contextuale), deoarece aceasta nu ar garanta transparenta si verificabilitatea necesare.

78. Comisia de la Venetia face urmatoarele recomandari-cheie:

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui luate de catre cel mai inalt organ electoral, iar astfel de decizii ar trebui sa fie revizuibile de catre cel mai inalt organ judiciar, de catre curtea constitutionala sau de catre o instanta electorala specializata, atunci cand un astfel de organ judiciar exista [alin. 21];

B. Puterea curtilor constitutionale de a invalida alegerile din oficiu – daca ea exista – ar trebui sa fie limitata la circumstante exceptionale si reglementata in mod clar [alin. 27];

C. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu poate fi permisa numai in circumstante foarte exceptionale, ca 'ultima ratio' si cu conditia ca posibilele nereguli in procesul electoral sa fi afectat rezultatul votului [paragrafele 18 si 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie sa fie insotit de garantii adecvate si suficiente care sa asigure, in special, o procedura echitabila si obiectiva si o decizie suficient de motivata bazata pe fapte clar stabilite, care dovedesc nereguli atat de semnificative, incat ar fi putut influenta rezultatul alegerilor; partile afectate trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta punctele de vedere si dovezile, iar libertatea de decizie a judecatorului care analizeaza chestiuni electorale ar trebui sa fie ghidata si limitata de conditiile prevazute de lege; hotararile trebuie luate in termene rezonabile [para 16, 28, 31, 33];

E. Ar trebui sa fie posibila contestarea rezultatelor alegerilor, de catre Stat si de catre partile electorale publice si private interesate, pe baza incalcarii drepturilor electorale, a libertatilor si a intereselor, precum si pe baza influentei mass-media si, in special, a retelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate si finantate din strainatate [paragrafele 48 si 49];

F. Statele ar trebui sa reglementeze consecintele neregulilor informationale, ale atacurilor cibernetice si ale altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale; candidatilor si partidelor trebuie sa li se acorde acces corect si echitabil la media online, iar reglementarile ar trebui implementate pentru a se asigura ca sistemele de inteligenta artificiala ale intermediarilor de pe internet nu favorizeaza anumite parti sau candidati fata de ceilalti [paragrafele 54 si 55];

G. Regulile generale privind finantarea campaniei si transparenta ar trebui aplicate campaniilor online prin intermediul platformelor de social media; Statele ar trebui sa reglementeze si ca publicitatea electorala online trebuie identificata ca atare si trebuie sa fie transparenta, precum si ca retelele sociale sunt obligate sa dezvaluie date privind publicitatea politica si sponsorii acestei publicitati [paragraful 56 si 58]”.

* Cititi integral raportul Comisiei de la Venetia