Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate detalii despre drama cumplita traita de fostul procuror Liviu Tudose (foto), fost sef al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti, in prezent pensionat, tinut nevinovat dupa gratii timp de 113 zile, intr-un dosar fabricat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu, pe vremea in care acestia activau la DNA Ploiesti. Un dosar care, asa cum bine se stie, Liviu Tudose – acuzat de luare de mita si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii - a fost in cele din urma achitat definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie (click aici pentru a citi).

Detaliile despre tortura la care a fost supus in arest Liviu Tudose se regasesc in actiunea prin care acesta a dat statul roman in judecata, cerand daune morale de 500.000 de euro pentru retinerea si arestarea nelegala timp de 113 zile si daune materiale de 55.971,5 lei constand in cheltuielile judiciare pe care le-a suportat atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata, si in concluziile scrise depuse in instanta de aparatoarea fostului procuror, avocata Janina Ionescu. Actiunea procurorului Liviu Tudose a fost admisa in parte, in 24 noiembrie 2021, de judecatoarea Elena Avrigeanu de la Tribunalul Bucuresti, chiar daca nu in cuantumul sumelor cerute drept daune de Liviu Tudose. Mai exact, judecatoarea Elena Avrigeanu, prin sentinta pronuntata in dosarul 5651/105/2019, a obligat statul roman sa ii plateasca fostului sef al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti daune morale de 150.000 lei pentru retinerea si arestarea nelegala si daune materiale de 14.643 lei pentru cheltuielile avute de procurorul Tudose pe parcursul procesului penal cauzat de inscenarea DNA (click aici pentru a citi).

In camera cu criminali, traficanti si talhari, instiintati ca Tudose este procuror

Astfel, Liviu Tudose a dezvaluit ca dupa ce a fost retinut si plasat in Arestul Central din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, procurorii de caz au dat dispozitie sa fie transferat la Centrul de Retinere si Arestare Preventiva din cadrul IPJ Prahova de la Campina. Acolo unde a fost cazat intr-o camera friguroasa, care nu avea iluminat natural fiind la subsol, cu fereastra mica spre exterior, dar si aceea acoperita cu platbanda vopsita in negru astfel ca lumina naturala nu patrundea. De asemenea, Liviu Tudose a probat ca a fost incarcerat pentru diverse perioade de timp alaturi de criminali, talhari, traficanti de droguri carora li se spusese de catre gardieni ca este procuror, motiv pentru care s-a aflat intr-o permanenta stare de alarma, ceea ce a presupus evident un consum psihic suplimentar adaugat peste cel al situatiei prin care acesta trecea.

Traume pentru sotie si fiica

Nu in ultimul rand, Liviu Tudose a aratat ca in urma dosarului pe care i l-au fabricat procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti a avut de suferit nu doar el, ci si familia sa. In acest context, procurorul Tudose a explicat ca sotia sa, Roxana Tudose, pe atunci judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti, in prezent judecatoare la Inalta Curte, a fost expusa unui veritabil oprobriu, in conditiile in care trebuia sa interactioneze zilinc atat cu colegii sai, cat si cu justitiabilii.

In ceea ce o priveste pe fiica sa, Ana-Maria, Liviu Tudose precizeaza ca aceasta avea la momentul inscenarii judiciare la care a fost supus 15 ani, fiind nevoita sa sustina examenul de admitere in liceu intr-un stres major.

Iata fragmente din actiunea procurorului Liviu Tudose, fost sef al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“In ceea ce priveste probatiunea existentiei prejudiciilor morale sus iterate, reclamantul a dovedit cu inscrisurile depuse in probatiune si proba testimoniala adminintrata dovedirea acestora.

Astfel, din declaratia martorului Ispas Constantin, rezulta umilinta la care reclamantul a fost supus in perioada retinerii si arestarii preventive, martorul aratand totodata faptul ca modalitatea de injosire si de umilire a reclamantului a fost concertata de catre procurorii de caz.

Martorul a aratat ca reclamantului i-a fost afectata demnitatea cu buna stiinta deoarece in mod special a fost incarcerat, in perioada de retinere, in incaperi dinainte stabilite, in care erau persoane incarcerate ce reprezentau un risc major asupra vietii reclamantului iar mai apoi, in perioada de arestare preventiva, au fost incarcerati cu persoane care erau in executarea hotararolor de condamnare pentru fapte grave ti care cunoasteau functia reclamantului detinuta arestarii si astfel au fost nevoiti sa fie in permanenta stare de stres si veghe pentru a-si apara viata.

De asemenea, martorul a aratat ca aceeasi procurori de caz, erau cei care anuntau presa la fiecare data a audierii reclamantului, presa aflandu-se in incinta unitatii institutiei si nu pe spatiul public.

Din extrasele din ziarele depuse la dosarul cauzei, rezulta modalitatea in care reclamantul a fost calomniat prin presa locala, care a publicat stiri de senzatie si comentarii neadevarate si i-a fost afectata onorarea prin comunicatele de presa date de catre autoritati.

Comunicatele de presa date de autoritati au fost lipsite de respect fata de reclamant intrucat au facut posibila identificarea acestuia de catre presa si opinia publica, drept vinovat de savarsirea unor infractiuni.

Toate acestea, in contextul socio-politic actual in Romania in care fenomenul de coruptie este considerat a fi o prezenta constanta si generalizata in cadrul institutiilor statului, iar una dintre categoriile profesionale asociate cel mai frecvent cu acest fenomen fiind magistratii si in conditiile in care opinia publica asista la declaratii publice repetate referitoare la gradul mare de coruptie existent in justitie, in constiinta publicului s-a cristalizat o certititudine cu privire la lipsa de probitate si corectitudine a magistratilor.

In aceasta situatie, in mod evident orice informatie legata de fapte de coruptie ce fac obiectul unei cercetari penale este susceptibila a conduce publicul la concluzia vinovatiei persoanelor cercetate, putandu-se vorbi in mod rezonabil despre o veritabila prezumtie in acest sens.

Mentionam ca, in momentul arestarii reclamantul avea o cariera de 22 de ani ca procuror, aspecte pe care reclamantul le-a dovedit cu inscrisurile depuse in cauza, care a fost maculata in numai cateva ore.

Prejudiciul de imagine a fost imens la nivelul comunitatii locale din care reclamantul facea parte si in care era cunoscut ca o persoana integra.

Pe plan profesional, punerea in miscare a actiunii penale, propunerea si luarea masurilor preventive au avut ca efect suspendarea reclamantului din profesia de procuror, in conditiile Legii 303/2004 cauzandu-se astfel prejudicii inestimabile, uman, material si familial .

De asemenea, prin restrangerea libertatii si incarcerarea in conditii de 'ev mediu' dispuse reclamantului i-au fost profund afectate atributele unei persoane care influenteaza relatiile sociale, anume onoarea, reputatia, respectul de sine, precum si pe cele care se situeaza in domeniul afectiv al vietii umane, ca de exemplu relatiile cu prietenii si apropiatii.

Suferinta a fost si este cu atat mai atroce cu cat, reclamantul a fost obligat sa execute 113 de zile retinere si arest preventiv in conditii greu de imaginat, pentru ca in final sa fie achitat pentru inexistenta faptelor.

Cercetarea penala, masura de privare de libertate in mod nelegal si trimiterea in judecata pe baza unor probe nelegale, au marcat existenta reclamantului ca om, pe toate planurile vietii, simtindu-se umilit si nedreptatit iar conditiile inumane din arestul preventiv venind parca sa accentueze cosmarul prin care acesta trecea.

Consecintele pe toate planurile au fost cu atat mai dezastruoase cu cat privarea de libertate a fost absolut nelegala, intemeiata pe probe administrate nelegal si neloial de catre procurorii din cadrul DNA- Serviciul Teritorial Ploiesti ca agenti ai statului aspecte ce rezulta din cuprinsul hotararilor penale.

Astfel, nedreptatea a fost amplificata prin obligarea reclamantului sa suporte conditii inumane, care au depasit cu mult privatiunile inerente arestului si care i-au cauzat suferinte morale si fizice suplimentare.

Este relevant si faptul ca in momentul privarii de libertate acesta avea afectiuni medicale preexistente pe care reclamantul le-a dovedit cu opinia medico-legale extrajudiciare, afectiuni care s-au agravat in conditiile starii de arest.

Reclamantul a fost retinut, arestat preventiv in cadrul Arestului Central din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti pana la inceputul lunii aprilie 2016, fiind apoi transferat din dispozitia procurorilor de caz in Centrul de Retinere si Arestare Preventiva din cadrul IPJ Prahova.

Prin proba testimoniala administrata in cauza, reclamantul a dovedit conditiile de arest, aratand ca incaperea din centrul de retinere de la Campina era friguroasa, nu avea iluminat natural fiind la subsol; exista o fereastra mica spre exterior, dar acoperita cu platbanda vopsita in negru astfel ca lumina naturala nu patrundea. Si in arestul central dar si in arestul de la Campina a fost incarcerat pentru diverse perioade de timp alaturi de criminali, talhari, traficanti de droguri carora li se spusese de catre gardieni ca reclamantul este /a fost procuror, ceea ce a determinat, din motive lesne de inteles ca reclamantul sa se afle intr-o permanenta stare de alarma, ceea ce presupune evident un consum psihic suplimentar adaugat peste cel al situatiei prin care acesta trecea.

Cu privire la Centrul de Retinere si Arestare al IPJ Prahova, reclamantul a depus in probatiune raportul APADOR CH, in urma vizitei la centrul de retinere si arestare preventiva din cadrul IPJ Prahova, care este relevant sub aspectul conditiilor de detentie. Precizam in mod expres, ca am facut referire la conditiile de arest nu pentru a invoca raspunderea pentru incalcarea art.3 din CEDO ci pentru a argumenta consecintele negative pe care reclamantul le-a suferit pe plan psihic si fizic ca urmare a privarii nelegale de libertate.

De asemenea, socul privarii de libertate in mod nelegal a fost resimtit si de catre familia reclamantului. Sotia reclamantului lucra la acel moment in calitate de judecator in cadrul Curtii de Apel Ploiesti, fapt notoriu si se intelege ca a fost marcata, nu numai de situatia prin care trecea reclamantul, dar si de faptul ca trebuia sa interactioneze zilnic cu colegii si cu justitiabilii fiind astfel expusa unui veritabil oprobiu.

Tot legat de consecintele nefaste asupra familiei, mentionam ca in perioada in care reclamantul se afla in arest, fiica acestuia,Tudose Ana-Antonia avea varsta de 15 ani si a sustinut examenul pentru intrare la liceu, in conditii de stres major si de presiune datorata situatiei, aspecte pe care reclamantil le-a dovedit cu prin proba testimoniala administrate”.