Prim-procurorul adjunct Gabriela Usurelu (foto)de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 1 are o vechime in Magistratura de 15 ani. Absolventa a Facultatii de Drept „A. I. Cuza” – Iasi, promotia 1996, Gabriela Usurelu a debutat ca procuror stagiar in acelasi an la Parchetul Judecatoriei Vanju Mare - judetul Mehedinti. A trecut succesiv prin mai multe unitati de parchet: Parchetul Judecatoriei Dobreta Turnu Severin, Parchetul Judecatoriei Videle, Parchetul Judecatoriei Sector 1 Bucuresti, Parchetul Tribunalului Bucuresti, iar din iulie 2009 si pana in prezent este prim-procuror adjunct al Parchetului Sectorului 1. S-a nascut la 5 noiembrie 1973, in localitatea Rosiori de Vede, judetul Teleorman. Este necasatorita. Gabriela Usurelu candideaza pentru postul din CSM rezervat parchetelor de pe langa judecatorii. Publicam in continuare interviul acordat pentru Lumeajustitiei.ro de procurorul Gabriela Usurelu.

Care este principalul motiv pentru care v-ati lansat in aceasta lupta pentru CSM?

Pana in urma cu doua zile de expirarea termenului limita de depunere a candidaturilor nici nu m-am gandit sa ma inscriu in alegerile pentru CSM. M-am decis insa pentru ca am ajuns la concluzia ca am o experienta de 15 ani in profesie, care mi-a dat posibilitatea sa cunosc aspectele cu care se confrunta procurorii in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii lor, experienta pe care o pot fructifica in mod concret doar printr-o activitate de la nivelul CSM, in situatia in care colegii imi vor acorda votul lor.

De ce credeti ca procurorii de la parchetele de judecatorii v-ar vota pe dvs si nu un alt contracandidat? Ce atuuri considerati ca aveti?

Consider ca pe langa experienta acumulata in cei 15 ani, ma recomanda seriozitatea, puterea de munca, precum si capacitatea de comunicare si de a lucra in echipa, inclusiv puterea de a decide rapid in cazuri extreme. Sunt o persoana careia ii plac mai putin vorbele si mai mult faptele. As mai enumera printre atuurile mele verticalitatea, onestitatea si disponibilitatea fata de orice problema ridicata de catre colegii mei.

Ce prioritati aveti in proiectul dvs., ce anume vreti sa schimbati in modul in care functioneaza in prezent parchetele?

Apreciez ca modalitatea de evaluare profesionala a procurorilor din prezent este una care nu reflecta, prin criteriile stabilite, activitatea pe care o desfasoara procurorul evaluat. Se impune stabilirea unor criterii clare de evaluare, iar evaluarea propriu-zisa sa se efectueze de catre comisii organizate la nivelul CSM, pentru ca asa cum este in prezent realizata aceasta activitae nu poate fi considerata obiectiva intrucat este efectuata de procurori din cadrul aceleiasi unitati de parchet. Procurorii evaluatori sunt colegi cu procurorii evaluati, iar suspiciunea de favorizare a unuia sau altuia ar fi inlaturata daca evaluarea ar fi externalizata. De asemenea, voi milita ca si procurori care obtin calificativul „bine” sa poata participa la examenele de promovare in functiii de conducere sau de executie, pentru a se evita ca evaluatorii sa fie obligati sa acorde doar calificativul „foarte bine” pentru a nu le afecta cariera. In fond, la examenele de promovare, departajarea candidatilor se face prin teste-grila, astfel incat calificativele „bine” sau „foarte bine” nu ar trebui sa impiedice participarea la examen. De asemenea, consider incorect procentajul care stabileste nota finala la promovarea in functii de executie (75% - proba practica si 25% - proba teoretica). Voi sustine ca aceasta modalitate sa fie schimbata, pentru ca teoria si practica au o importanta egala in pregatirea unui procuror si, ca atare, sustin modificarea procentajului in cote egale 50 – 50%. Cat priveste proiectul pentru promovarea in functii de conducere, consider ca este necesara posibilitatea contestarii notei obtinute la aceasta proba, de vreme ce proba este inregistrata audio si ea face de multe ori departajarea intre candidati. Este de dorit ca membrii comisilor de evaluare sa solicite, inainte de sustinerea proiectului pentru promovarea in functii de conducere, informatii suplimentare despre candidat, de la unitatatile unde a activat acesta, cat si alte aspecte relevante privind cariera profesional si deontologia, de la Inspectia Judiciara a CSM, pentru a face o mai buna apreciere asupra calitatii candidatilor, in vederea unei departajari cat mai obiective.

Veti reusi sa schimbati ceva in conditiile in care parchetele se confrunta cu lipsuri financiare majore si cu o incarcatura uriasa de dosare? Va intrebam aceasta intrucat, intrand la dvs. in birou, ne-am lovit peste tot de mormane de dosare?

Sunt convinsa ca voi reusi sa urnesc lucrurile, intrucat chiar din pozitia mea actuala de prim-procuror adjunct stiu cum sa gestionez problemele care afecteaza sistemul judiciar. Credeti-ma ca nu este deloc usor sa gestionezi asemenea probleme, dar daca te preocupi, se gasesc solutii. De exemplu, impreuna cu fostul prim-procuror Cristian Ban am reusit sa gasim un spatiu adecvat pentru arhivarea dosarelor, pentru care am avut sprijinul PTB, modalitate prin care am degrevat birourile procurorilor de dosarele care erau depozitate acolo. Sigur, asta nu inseamna ca s-a terminat cu aceasta problema, si la ora actuala, prim-procurorul Dan Chiujdea este implicat pentru a se identifica un spatiu suplimentar de arhivare. Dupa cum vedeti, este o munca continua.

Aveti vreo idee pentru imbunatatirea activitatii colegilor dvs, cum ar fi stimularea lor prin anumite mijloace aflate la indemana conducerii parchetelor?

Voi urmari ca pe viitor procurorii care obtin rezultate deosebite in munca sa fie recompensati cu prime in bani, cursuri de pregatire in strainatate, decontarea cartilor juridice care le sunt necesare in activitate. In prezent, nu exista prevazut in buget un capitol de cheltuieli pentru asemenea recompensari, insa voi sustine in calitate de membru al CSM modificarea legislatiei sub acest aspect. Aceste stimulente sunt deosebit de importante pentru desfasurtarea in bune conditii a activitatii de procuror.

Prin prisma functiei pe care o detineti, credem ca v-ati format o imagine despre profilul profesionist al unui purtator de cuvant si despre modul in care trebuie sa se desfasoare relatia de comunicare cu presa. Cum vedeti relatia presa-magistrat?

Purtatorul de cuvant trebuie sa fie o persoana specializata in comunicare, iar aceasta activitate necesita o abilitate speciala pe care, prin natura sa, procurorul nu o stapaneste. Procurorul nu are nici timp si nici pregatirea necesara pentru redactarea comunicatelor de presa, iar munca desfasurata in acest sens nu este remunerata, fiind vazuta ca o sarcina suplimentara care nu este acceptata cu usurinta de procurorul desemnat sa asigure relatia cu presa. Cat priveste relatia presa-magistrat, aprecizea ca aceasta trebuie sa fie o relatie buna, de colaborare, intrucat jurnalistii pot contrbui la o mai buna cunoastere a problemelor cu care neconfruntam, dar si a eforturilor depuse si rezultatelor obtinute. Daca presa nu ar mediatiza activitatea noastra, rezultatele bune nu ar trece de sedintele de bilant care se tin in interiorul parchetelor.

In prezent, La Ministerul Justitiei se pritoceste o lege a raspunderii materiale a magistratului. Sunteti de acord ca in cazurile in care persoanele trimise in judecata sunt achitate defintiv pe temeiurile fapta nu exista sau nu este comisa de inculpat sa existe o raspundere materiala a procurorului de caz?

Nu sunt de acord cu raspunderea materiala a magistratului, atata vreme cat probele dintr-un dosar nu sunt administrate in mod direct de catre procuror, iar la astfel de solutii se ajunge prin schimbarea declaratiilor de catre martor, schimbarea concluziilor expertizelor care au fost administrate in faza de urmarire penala, probe care au stat la baza intocmirii de catre procuror a actului de sesizare al instantei. In ce tara din lume ati vazut dvs ca procurorul lucreaza cu Sabia lui Damocles deasupra capului? Cine ar mai opta pentru aceasta profesie si cine ar mai dispune trimiterea in judecata a unui inculpat, indferent ce fapta ar savarsi el? Nici nu vreau sa-mi imaginez un procuror care asteapta cu emotie verdictul definitiv al judecatorului, sa stea cu frica in san! Asta-i culmea, sa-i fie mai frica procurorului de repercursiuni, decat inculpatului fata de raspunderea pentru fapta comisa!

Cata incredere aveti in echipa noului CSM ca veti putea reusi daca veti castiga alegerile sa si puneti in practica, alaturi de aceasta echipa, macar o parte din obiectivele proiectului dvs?

Atata vreme cat membrii CSM sunt alesi de magistratii din tara am toata increderea in ei. In CSM vreau sa cred ca voi intra intr-o echipa de bune intentii unde voi fi si auzita si sustinuta in problematica procurorilor de la parchetele de judecatorii. Eu am deja exemple concrete cu care ma voi duce in fata eventualilor mei colegi di Consiliu, pe care le-am strans in urma deplasarilor in teren si doar niste colegi de rea-credinta nu m-ar sustine in rezolvarea problemelor stringente, acutizate in ultima vreme. Sa nu credeti ca daca voi ajunge in CSM voi uita de aceste probleme! Nu ma caracterizeaza!

* Cititi aici proiectul de candidat la CSM al procurorului Gabriela Usurelu!