Magistrat bataios, care a castigat pozitia de candidat pentru turul II al alegerilor in CSM, pentru nivelul reprezentativitatii parchetelor locale, procurorul Claudiu Constantin Sandu (foto) de la Parchetul Judecatoriei Brasovare 33 de ani si o vechime in magistratura de cinci ani. Inainte de a fi procuror, dupa ce a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Alexandru Ioan Cuza, din Iasi, a optat mai intai pentru profesia de avocat. Dupa doi ani de avocatura, a intrat la Institutul National al Magistraturii, optand pentru o schimbare a profesiei si admitand ca aptitudinile sale sunt mai degraba de partea acuzarii, activitate pe care o desfasoara si la acest moment la Parchetul Judecatoriei Brasov. Cu toate acestea, anul trecut, procurorul Claudiu Sandu a luat gradul de procuror de parchet de tribunal. Cel mai mult ii place criminalistica, insa s-a ocupat o buna perioada de timp si de dosare aflate in faza de supraveghere. Este casatorit cu o colega, Maria Irina Sandu, judecator la Judecatoria Moinesti. In turul I al alegerilor pentru CSM a fost o lupta extrem de stransa intre magistratul Claudiu Sandu si colega de breasla, Cristina Cardasol, prim-procuror la Parchetul Judecatoriei Zarnesti. In urma contestatiei facuta de procurorul Sandu, admisa de Plenul CSM, au fost reluate alegerile, acesta castigand cu un vot in fata Cristinei Cardasol.

Dovada ca v-ati batut atat de aprig si consecvent pentru a intra in turul II al alegerilor pentru CSM sta insasi contestarea pe care ati facut-o si in urma careia ati avut castig de cauza. Credeti ca lupta in turul II va fi la fel de stransa si daca da, pe cine considerati cel mai de temut contracandidat?

E greu de anticipat rezultatul, dar eu ma bazez pe capacitatea mea de a rezona cu ceilalti magistrati, indiferent de varsta pe care o au, le respect opiniile si sper sa am girul lor, pentru ca deja multi dintre ei ma cunosc si stiu deja ce calitati am si cat de mult pot sa lupt. Asta nu inseamna ca nu va fi o lupta stransa, pentru ca deopotriva ii apreciez si pe contracandidatii mei, si niciodata nu trebuie sa-ti subestimezi, intre ghilimele fiind spus, adversarul. Cred ca principalul meu contracandidat este doamna prim-procuror de la Sectorul 6, Florentina Gavadia, dar asta nu inseamna ca ceilalti colegi nu au sanse, pentru ca am vazut destule proiecte bune. De fapt, in lupta aceasta nu ar trebui sa conteze nimic mai mult decat seriozitatea si disponibilitatea de a merge pana la capat.

Cum priviti actualul CSM, format in ianuarie anul acesta. Sa zicem ca vor fi viitorii dvs colegi. De ce considerati in proiectul dvs ca activitatea unui membru CSM trebuie supusa unei evaluari periodice? Ce fel de indicatori de performanta admiteti ca ar fi necesari?

Activitatea propriu-zisa a actualului CSM a inceput ceva mai tarziu, in martie, din cauza deciziei de la Curtea Constitutionala, si abia pe urma lucrurile s-au urnit. Nici acum nu vorbim de un CSM complet, ceea ce se si vede, iar rezultatele acestui tur II vor fi cat se poate de benefice, in opinia mea, pentru activitatea Consiliului. Nu-i cunosc pe toti, dar cei pe care ii cunosc sunt niste oameni deosebiti, care s-au angajat sa schimbe ceva in sistem si se zbat pentru lucrul acesta. Cat sunt ei de buni, pana la urma, tine de evaluarea pe care consider ca ar trebui sa existe asupra fiecaruia dintre membrii CSM. Eficienta ar fi un indicator necesar din punctul meu de vedere, in conditiile in care se stie din proiectele fiecaruia dintre noi ce am urmarit si, dupa o perioada de timp, oricare dintre membrii CSM poate fi evaluat cat a reusit sa faca din ceea ce si-a propus, cat a uitat din ceea ce si-a propus si atunci ar trebui sa nu uite sa voteze conform ideilor sale din proiect. Putem vorbi aici, mai degraba, de o evaluare morala, inaintea celei de eficienta pura si exacta, pe tintele clare din perspectiva agendei de lucru zilnice a CSM-ului.

Credeti ca veti face echipa si ca veti putea sa va sustineti ideile din proiect?

Dupa ce am vazut proiectele celorlalti colegi, care actualmente sunt membrii CSM, pot sa spun ca exista o compatibilitate intre ideile mele si ale lor, deci nu vad ce nu ar putea sa functioneze. Pot face echipa cu oricine este de buna-credinta.

Se pare ca pana la aceasta ora nu s-a gasit formula cea mai buna pentru Inspectia Judiciara pe care aveti de gand sa o reformati. In ce ar consta aceasta reforma, ce fisuri sunt vizibile in activitatea Inspectiei Judiciare?

Inspectia Judiciara nu trebuie sa fie o sperietoare pentru magistrati, ci trebuie sa fie o institutie utila, care sa dea o mana de ajutor sistemului judiciar. Eu consider ca Inspectia Judiciara ar trebui sa cerceteze adevaratele abateri disciplinare ale unor magistrati care nu fac cinste sistemului, iar acolo unde descopera deficiente, sa propuna solutii in cadrul parchetelor si instantelor de judecata. Nu mi se pare normal ca inspectorii de la CSM sa vina, precum a fost cazul la Brasov, si, in loc sa identifice problemele majore la fata locului, cum ar fi marea lipsa de resurse umane la nivelul parchetului, sa promoveze patru actiuni disciplinare. Chiar eu personal m-am trezit ca mi se reproseaza de catre Inspectie faptul ca as avea prea multe dosare in fiset. Evident ca nu numai eu, ci si alti colegi din tara, ne confruntam cu aceasta situatie, care nu poate fi sub nicio forma catalogata drept rea-credinta, pentru ca oricata buna-credinta ar avea un procuror, sa instrumenteze un numar mare de dosare intr-un timp foarte scurt, este practic imposibil, sau este posibil doar daca dai dovada de superficialitate. Nu este rolul Inspectiei Judiciare sa zoreasca procurorii sa termine mai repede dosarele pe care le au, ci rolul Inspectiei este acela de a gasi, impreuna cu Plenul CSM-ului, o formula de acoperire a schemei de personal si de stabilizare a acesteia. Aceasta ar fi una din fisurile actualei Inspectii. Cred ca inspectorii CSM trebuie sa fie procurori care au promovat in aceasta structura independenta dupa ce au trecut prin experienta adevaratului calvar al unui anchetator al zilelor noastre. Abia atunci vom putea vorbi si de obiectivitatea si impartialitatea inspectorului CSM. Si aici am de gand, daca voi ajunge in CSM, sa depun tot efortul pentru a reforma ceea ce se cheama Inspectia Judiciara.

Sunteti adeptul ideii ca Ministerul Public sa aiba, la fel ca si DNA-ul, propria politie judiciara. De ce pana la ora actuala nimeni nu a sustinut, cu tarie, aceasta trecere a ofiterilor judiciari in schema Parchetului Inaltei Curti? Credeti ca este un impediment economic mai degraba, decat de vointa politica?

Ceea ce cred eu ca trebuie sa urmareasca parchetul cu incapatanare ese scoaterea politistului judiciar de sub comanda sefului administrativ din cadrul politiei. Din punctul meu de vedere, politistul cu aviz judiciar trebuie sa lucreze in exclusivitate in dosarele penale instrumentate de Parchet si sa nu fie trimis in altfel de actiuni operative, care nu tin de instrumentarea vreunui dosar penal. Cand spun asta, ma refer la acele actiuni in care politistul este trimis, impreuna cu colegii de la Ordine Publica pentru a face controale in centre comerciale impreuna cu alte institutii ale statului, munca in dosarul penal fiind lasata pe planul II. Consider ca, daca procurorul ar fi singura autoritate care ar putea da dispozitii politistului cu aviz judiciar, dosarele penale s-ar solutiona mult mai repede, mult mai temeinic, respectandu-se acel termen rezonabil de care vorbeste CEDO. Din punctul meu de vedere, in trecerea politiei judiciare la Parchet nu poate exista un impediment de ordin economic, mai degraba este vorba de vointa politica, care sa inteleaga faptul ca puterea judecatoreasca are nevoie de oameni competenti, care sa nu aiba o dubla subordonare.

In proiectul dvs, aratati ca este absolut necesara reducerea decalajului dintre salariile procurorilor aflati la baza sistemului si cei din varful piramidei parchetelor. Cum veti actiona, daca veti castiga scaunul de membru CSM, pentru a va atinge acest obiectiv?

La modul individual, nu putem vorbi aici de o reusita, dar eu cred in reusita reducerii acestui decalaj in conditiile in care, fiind in CSM, toata echipa membrilor Consiliului va actiona consecvent asupra factorului decizional, va fi consecvent in politica financiara pe care o supune atentiei membrului sau de drept, ministrul Justitiei, si prin acesta, privit ca un partener real al rezolvarii problemelor in sistemul judiciar, sunt convins ca reusita ar fi sigura.

* Cititi aici proiectul de candidat al procurorului Claudiu Sandu!