In cursa pentru alegerile in noul CSM a intrat, pe 30 iulie, un procuror cu un curriculum vitae impresionant, in ciuda varstei pe care o are. La 35 de ani, Oana Schmidt este procuror la Parchetul Tribunalului Brasov, are grad profesional de curte de apel prin concurs, a fost prim-procuror la Parchetul Tribunalului Bacau, director la Directia Relatii cu Ministerul Public si la Prevenirea Criminalitatii si Coruptiei din Ministerul Justitiei si consilier de stat in aparatul viceprim-ministrului, atat pe timpul lui Dan Nica, cat si pe timpul lui Vasile Blaga. De asemenea, a lucrat o perioada la Oficiul National Pentru Prevenirea Spalarii Banilor. Este casatorita, vorbeste engleza, franceza, italiana, iar acum, pentru ca este o fire ambitioasa, studiaza si limba araba.

Oana Schmidt a avut amabilitatea de a ne raspunde la cateva intrebari legate de sistemul judiciar din Romania si politica ce ar trebui realizata in interiorul unui Consiliu al Magistraturii care se doreste a deveni foarte puternic.

De ce v-ati hotarat sa candidati pentru Consiliu? Nu va este teama de contracandidati? Ce sanse va dati?

Mi-am dorit sa fiu procuror de cand aveam doar sase ani pentru ca tatal meu si cariera sa au constituit un veritabil model. Chiar daca tatal meu a plecat dintre noi, pot spune ca am preluat de la el atasamentul fata de sistem, ambitia si curajul. Cred ca sunt argumente importante intr-o lupta precum cea electorala in care m-am lansat.

Asistam acum la un moment de rascruce, in care se impune reformarea reala a sistemului, si cred ca experienta pe care am dobandit-o pana in prezent poate ajuta ca votul meu in cadrul consiliului sa contribuie la masuri autentice de reforma. Calitatea de membru al CSM este o onoare, fireste, dar implica si responsabilitati foarte mari. Mie nu mi-a fost niciodata teama de responsabilitati, asa ca nu-mi este teama nici de contracandidati. Daca ma intrebati de sanse, teoretic sunt egale cu ale celorlati.

Exista multe voci din sistem ca afirma ca batalia finala pe locul rezervat pentru parchetele de tribunal se va da intre dumneavoastra si Cristian Deliorga. Ce credeti ca aveti in plus pentru a lua fata unui candidat cu vechi state in CSM, precum Deliorga?

Aici n-as vrea sa ma lansez in atacuri frontale. Totusi, parerea mea este ca acest mandat al domnului Deliorga este unul ajuns la final. Cat priveste lungimea mandatelor membrilor CSM, in proiectul meu am o propunere pe care, daca voi ajunge in Consiliu o voi sustine cu toata taria in contextul revizuirii Constitutiei. Si anume, reducerea mandatului membrilor CSM la 4 ani. De altfel, si in anumite teorii din psihologia muncii, se mentioneaza instalarea unui plafonari in cazul unei functii detinute mai mult de patru ani.

Ce alte obiective aveti in vedere pentru schimbarea in bine a actualului sistem?

In primul rand, CSM trebuie sa garanteze in mod real independenta Justitiei, dar sa tina cont de cateva coordonate clare care sa aiba drept finalitete inlaturarea problemelor care tareaza capacitatea decizionala a procurorului. Aici as enumera elaborarea unor standarde comune de informatii cu structurile specializate, in culegerea si prelucrarea informatiilor pe linia colaborarii cu Ministerul Public, reasezarea relatiei cu politia judiciara, si regandirea politicii de resurse umane. Acesta noua viziune in materia resurselor umane ar trebui sa urmareasca, in opinia mea, patru etape: stabilirea unui sistem de scoring pentru determinatea gradului de complexitate al unui dosar, stabilirea unei norme optime de incarcatura pe procuror, evaluarea volumului de activitate prezent si redimensionarea actualei schemei de personal. Pe de alta parte, una dintre marile probleme o constituie numarul magistratilor detasati in aparatul tehnic al CSM, pe alte functii decat cele de conducere sau coordonare. Aceasta vulnerabilitate a fost identificata si de Comisia Europeana si consider ca va trebui analizata la modul foarte serios.

Vorbiti, in proiectul dumneavoastra, de eliminarea riscului de contaminare informativa a procurorului. Ce vreti sa spuneti?

Prin contaminarea informativa a procurorului se intelege preluarea unor informatii brute, neprelucrate, care pot ingreuna cercetarile, incarca in mod nejustificat activitatea acestuia pe dosar, si aici va dau exemplu fenomenul cu care parchetele s-au confruntat o buna bucata de timp si anume numarul extrem de mare de sesizari trimise de la Oficiul National pentru Prevenirea Spalarii Banilor si numarul extrem de redus de rechizitorii care a urmat acestor sesizari.

In proiect mai aveti o masura interesanta, si anume, recompensarea procurorilor care se evidentiaza prin activitatea lor. Cum credeti ca s-ar putea face acest lucru?

Tinand cont de faptul ca Procurorul General al Romaniei este membri de drept in plenul Consiliului si membru de drept in Sectia pentru procurori, este o persoana de baza in realizarea practica a acestui deziderat. Evaluarile care sunt realizate pentru fiecare dintre magistrati pot evidentia si varfurile din parchete, care au avut rezultate deosebite pe perioada de timp evaluata. In acest context, s-ar putea pune in discutie si aproba in viitorul buget al Ministerului Public o suma care sa fie acordata sub forma de premiere macar pentru primii clasati. Ministrul Justitiei este si el membru de drept. Acesta va trebui sa sustina o astfel de masura pentru ca ea ar crea un climat concurential si, totodata, un stimulent.

Comisia Europeana a criticat destul de mult anumite aspecte legate de activitatea CSM-ului actual. Poate Consiliul sa-si cosmetizeze fata? Poate sa iasa din clinciul Mecanismului de Cooperarea si Evaluare?

Cred ca nu e vorba de cosmetizare, ci de o recredibilizare. Este foarte importanta ridicarea MCV-ului, pentru ca prezenta acestuia afecteaza imaginea Romaniei pe plan international, iar la nivelul sistemului judiciar, semnalele venite de la comisie se concretizeaza in masuri a caror indeplinire revine tot judecatorilor si procurorilor. Pentru mine, acesta este unul dintre obiectivele prioritare.

Ati fost reprezentantul Romaniei la GRECO, postaderare. Cu ce va va ajuta aceasta experienta in Consiliu, daca veti fi aleasa?

Din punctul meu de vedere, GRECO este cea mai dura si cea mai valoroasa experienta din perioada in care am lucrat la minister. Am avut posibilitatea sa vad ce inseamna sa sustii interesele tarii tale in momente nu tocmai prielnice ca imagine a Justitiei romane in plan international. Asa ca eu cred ca pot apara interesele colegilor mei la Consiliu, si ale Justitiei in general, cu aceeasi daruire ca si atunci cand am reprezentat Romania la GRECO.

Puteti citi aici Curriculum Vitae si proiectul candidatei