Procurorul Otilia Miclosina (foto) de la Parchetul Judecatoriei Resita face parte din generatia tanara, dar este un magistrat cu foarte multa experienta, mai ales in pedagogia dreptului european, in materii destul de complicate precum cel al coruptiei, cooperarii judiciare internationale si a mandatului european de arestare. Otilia Miclosina a absolvit Facultatea de Drept ”Nicolae Titulescu” din Craiova, are un masterat in drept european si altul in managementul institutiilor publice, si este doctor in drept din 2008. Nu este casatorita pentru ca s-a dedicat foarte mult carierei si, la ora actuala, este formator la Institutul National al Magistraturii, la Metodologia actului de justitie si drept penal-procesual penal. In acelasi timp, este formator si la Scoala Nationala de Grefieri, dar asta nu inseamna ca nu are si dosare de instrumentat la Parchetul local Resita. Otilia Miclosina si-a depus candidatura pentru ocuparea postului revacantat in urma Deciziei CCR prin care Dan Chiujdea (alaturi de Lidia Barbulescu si Dan Lupascu) a fost declarat neconstitutional intrucat castigase un al doilea mandat pentru CSM. Procurorul Otilia Miclosina are o viziune solida privitoare la modul in care trebuie rezolvate problemele acute ale magistratilor, oferindu-ne un interviu care sa lamureasca anumite aspecte mentionate in proiectul cu care candideaza.

Cum ganditi o salarizare adecvata activitatii profesiei? Acum sa nu spuneti ca magistratii spunt prost platiti... Sau sunt?

Avand in vedere volumul de activitate si asteptarile societatii de la noi, gradul de salarizare nu reprezinta criteriul pozitiv. Drept dovada, sunt atatea posturi vacante in sistem, inclusiv cele privitoare la functiile de conducere, care sunt dificil de ocupat. Avem o lege a salarizarii care ar trebui sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2012, si ea ar corespunde cerintelor sistemului judiciar. Imi doresc ca, in scurt timp, factorul politic sa redreseze toate paliere economiei, in asa fel incat sa asigure puterii judecatoresti, care echilibreaza celelalte doua puteri, toate argumentele desfasurarii unui act de justitie de calitate, in conformitate cu asteptarile Uniunii Europene, si ale justitiabililor acesteia, fara sa mai uite cineva ca noi trebuie sa ne aliniem la niste standarde pe care ni le-am dorit si pe care nu ni le-a bagat nimeni pe gat.

In proiectul dumneavoastra exista si o idee interesanta legata de promovare, mai precis vorbiti de posibilitatea promovarii pe loc. Cum si de ce?

In contextul in care parchetele locale, al carui reprezentant doresc sa fiu in CSM, solutioneaza aproximativ 90 la suta din volumul total al cauzelor inregistrate in sistem si prin prisma diferentei substantiale intre nivelul de salarizare la acest nivel si cele superioare, promovarea pe loc ar fi, in opinia mea, o modalitate de continuare a carierei magistratului fara a destabiliza parchetul local unde este prins in schema. In curand, si la parchetele superioare in grad, schemele vor fi completate, astfel incat promovarea pe loc va ramane singura modalitate de continuare a carierei.

De ce considerati ca ar fi necesara prelungirea mandatului de manager de parchet la 6 ani?

In teoria managementului, se considera ca perioada optima a unui mandat de conducere e intre 4 si 8 ani. Pornind si de la faptul ca mandatul in CSM este de 6 ani, fara a fi reinnoibil, aceasta durata permite oricarui conducator de parchet sa dea masura calitatilor sale manageriale. Rezultatele cu manager pe termen scurt debusoleaza echipa, colectivul, si o bulverseaza in cazul trecerii de la un manager la altul fara a exista si o continuitate in proiecte si fara a exista o viziune comuna.

Presedintele CSM a sustinut in proiectul sau de candidat necesitatea ca taxele judiciare de timbru sa revina sistemului judecatoresc. De curand insa s-a aratat dispus sa le lase in continuare la primarii, pe motiv ca s-ar incarca activitatea directiilor economice. Cum interpretati aceasta atitutidne a unui lider la CSM?

Unul dintre obiectivele proiectului meu consta exact in trecerea acestor taxe, amenzi si cheltuieli judiciare in bugetul propriu al puterii judecatoresti. Sustin in continuare acest obiectiv. Decizia in acest sens apartine intregului Consiliu, nu doar a unui singur membru, fie el si presedintele acestuia. Personal, va asigur, ca nu obisnuiesc sa-mi schimb obiectivele la jumatatea drumului si voi fi ferma in a actiona pentru constituirea unui buget propriu care sa contina si taxele de timbru. Justificarea presedintelui CSM referitoare la incarcarea activitatii directiilor economice nu tine cont de realitatea de zi cu zi, aceea ca personalul din cadrul compartimentelor economice se afla in slujba sistemului judiciar.

Unul dintre obiectivele dvs imediate in caz ca veti ajunge in CSM este cel de eliminare a detasarilor din afara sistemului. La ce va referiti si de ce este nevoie de o asemenea urgenta?

Sistemul judiciar sufera din cauza posturilor vacante si a schemelor de personal incomplete. Orice detasare presupune blocarea unui post si consider ca in momentul de fata nu ne putem permite un asemenea lux. Colegii care isi doresc sa lucreze in alte domenii de activitate au dreptul de a-si da demisia.

Raspunderea materiala a magistratului este o tema la ordinea zilei. Nici judecatorii si nici procurorii nu par a cadea de acord asupra unei modalitati echitabile de angajare a acestui tip de raspundere. Cum vede lucrurile aici procurorul Otilia Miclosina?

In momentul de fata exista cadrul legislativ care sa reglementeze raspunderea materiala a magistratilor. Conditiile in care este antrenata respectiva raspundere sunt stabilite prin lege si sunt similare cu cele existenta in alte sisteme de drept din Europa. Discutiile de acest tip, din punctul meu de vedere nu isi au rostul intrucat exista o consacrare legislativa.

Sunteti multumita de acivitatea noului CSM? Ce credeti ca-i lipseste? Credeti ca veti putea face mai mult decat cei care au preluat destinele Consiliului in ianuarie 2011?

Din cauza lipsei de cvorum un CSM nu poate functiona la adevarata capacitate in conditiile in care li se alatura cei trei membri care vor fi desemnati la alegerile din iunie, vom putea evalua cu adevarat dorinta si capacitatea de schimbare a noului Consiliu. Totusi, chiar daca s-a functionat in sistem de avarie de la inceputul anului si pana in prezent, membrii actualului Consiliu au fost surprinsi nepregatiti de prea multe evenimente care afecteaza sistemul judiciar. Un exemplu este cel privind intrarea in vigoare a noilor coduri si proiectul viitoarei Constitutii, care nu au beneficiat de un raspuns ferm din partea CSM.

Ce mesaj le transmiteti colegilor de la care asteptati sa va dea votul? Ce credeti ca va deosebeste de ceilalti contracandidati?

Sa mearga mai intai de toate la vot. Sa nu fie indiferenti si sa voteze pentru schimbare. In ce ma priveste, ii asigur ca sunt un procuror tanar, nepervertit de sistem, care intelege sa fie cu adevarat reprezentantul colegilor lui. Ma deosebeste de ceilalti contracandidati si faptul ca nu am detinut functii de conducere, demersul meu de a candida fiind unul generat de dorinta mea de schimbare si de iesire din inertia care pare sa fi pus stapanire pe sistemul parchetelor. Repet, nu candidez pentru a-mi imbunatati statutul profesional, nici pentru interese personale, ci pentru a dovedi ca schimbarea in bine este posibila. Si voi lupta pentru asta!

 * Cititi aici sinteza proiectului de candidat la CSM a procurorului Otilia Miclosina!