Lumeajustitiei.ro prezinta decizia prin care Curtea de Apel Bucuresti a dispus achitarea doctorului Mohammad Yassin, in dosarul fabricat la DNA de vestita procuroare Florentina Mirica (foto centru). Motivarea judecatorilor este dezastruoasa pentru Florentina Mirica, instanta constatand ca aceasta l-a rezolvat pe doctorul Yassin cu denuntatori provocatori, care se aflau in dusamanie cu inculpatul.

Dosarul a fost solutionat de judecatorii Alin Nicolescu si Luminita Nitu, insa pentru ca unul din acestia a avut opinie separata s-a format complet de divergenta, balanta in sensul achitarii inclinand-o judecatoarea Isabelle Tocan. Drept urmare, prin 1671/A din 21.11.2017, medicul Yassin si un al doilea inculpat, Tahli Fadel, au fost achitati in baza art. 16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala care prevede: “fapta nu este prevazuta de legea penala”. La fond, judecatorul Valeriu Terceanu de la Tribunalul Bucuresti il condamnase pe Yassin la 3 ani inchisoare cu suspendare, iar pe Tahli Fadel la 2 ani si 6 luni cu suspendare.
Yassin si Fadel au fost trimisi in judecata prin rechizitoriul intocmit de procuroarea Florentina Mirica si confirmat de seful Sectiei I DNA Gheorghe Popovici (vezi facsimil), pentru un inchipuit trafic de influenta, respectiv complicitate la aceasta infractiune, cei doi fiind acuzati ca ar fi cerut doua milioane de euro pentru a interveni in obtinerea unei decizii de anulare a pedepsei cu inchisoarea a lui Omar Hayssam. Mohamad Yassin a fost arestat preventiv timp de 11 luni si 8 zile, si a stat in arest la domiciliu alte 6 luni si 10 zile. De asemenea, Tahli Fadel a stat la randul sau 1 an si 3 luni in arest preventiv si arest la domiciliu.


Asa cum mentionam mai devreme, din motivarea CAB, publicata in exclusivitate de juri.ro, reiese ca tot dosarul a fost construit pe declaratiile denuntatorilor, a caror credibilitate a ridicat mari semne de intrebare instantei de apel. Mai mult, denuntatorii erau in relatie de dusmanie cu medicul Yassin si s-au contrazis in declaratii: “Analizand succesiunea evenimentelor in cauza de fata, contactele existente intre inculpati si denuntatori inainte si dupa momentul formularii denunturilor in cauza, Curtea apreciaza ca nu poate fi ignorata nici modalitatea in care au actionat martorii denuntatori cu prilejul intalnirilor avute cu inculpatii, in special cu prilejul discutiilor purtate cu inculpatul T.F., relatia de dusmanie pe care o aveau cei doi martori denuntatori cu inculpatul Y.M., imprejurarea ca unele dintre declaratiile martorilor denuntatori in cursul urmaririi penale sunt practic identice iar pe o serie de aspecte, audiati in cursul cercetarii judecatoresti si in faza de judecata a apelului, cei doi martori fie nu au putut oferi precizari, fie au dat declaratii contradictorii intre ele sau cu declaratiile date anterior”.

Judecatorii arata ca inculpatii au avut mai multe intalniri cu cei doi denuntatori si ca doctorul Yassin a facut referire la situatia juridica a lui Omar Hayssam, dar fara sa faca referire la bani: ”Probele administrate in cauza astfel cum au fost prezentate mai sus in cuprinsul hotararii fac dovada existentei unor contacte directe intre inculpatul Y.M.pe de o parte si inculpatul T.F., insotit de martorii denuntatori, de cealalta parte (la 05.11.2014, 19.12.2014 si 26.12.2014) in care inculpatul Y a facut referire la aspecte legate de situatia juridica a condamnatului O.H fara insa ca in cadrul acestor discutii inculpatul sa pretinda vreo suma de bani, lasand sa se creada ca are influenta asupra judecatorilor care ar fi competenti sa judece revizuirea dosarului penal nr. 33970/2/2005. Afirmatiile legate de discutiile cu avocati, demersurile facute sau care ar trebui facute au, asa cum s-a aratat, un caracter evaziv iar inculpatul Y nu face o referire directa la cererea de revizuire si nici la functionarii pe langa care urma sa se intervina si, contrar sustinerilor din actul de sesizare, nu se face trimitere nici la functia celor la care urma sa se intervina si care in raport de calea de atac mentionata de denuntatori nu puteau fi decat judecatorii Curtii de Apel Bucuresti”. Mai mult, in motivare se arata ca referirile lui Yassin la o eventuala cerere de revizuire au fost facute in urma provocarilor denuntatorilor, care au initiat discutia.

Prezentam pasaje din motivarea CAB, pe care o atasam integral la final:

“Nici afirmatiile initiale legate de eliberarea condamnatului O.H pe considerente medicale sau plasarea acestuia in arest la domiciliu (care de altfel vizeaza clar situatia juridica a condamnatului O.H si reprezinta cele mai directe afirmatii ale inculpatului care ar putea fi asociate cu o activitate infractionala desfasurata de inculpat dar care insa nu se refera la eventuala formulare a unei cereri de revizuire), nici discutiile legate de rezolvarea neintelegerilor dintre cele doua familii cu privire la proprietatea unor imobile, in lipsa unei promisiuni adresate cumparatorilor de influenta ca va determina judecatorul competent sa judece cererea de revizuire sa admita o astfel de cerere, nu realizeaza tipicitatea, sub aspect obiectiv, a infractiunii de trafic de influenta. (…)

Pe de alta parte, asa cum s-a aratat, in cauza nu poate fi ignorata modalitatea in care martorii denuntatori au inteles sa poarte discutiile cu inculpatul T.F., retinand ca multe dintre afirmatiile inculpatului care ar putea prezenta valente penale sunt urmarea unor sugestii ale denuntatorilor, in cauza existand numeroase indicii care conduc catre o intelegere intre inculpat si martorii denuntatori si nu catre o intelegere intre inculpatul T.F.si celalalt inculpat. (…)

Curtea constata ca declaratiile martorilor denuntatori se coroboreaza cu interceptarile efectuate in cauza si cu declaratiile inculpatilor doar sub aspectul intervenirii celor din urma pe langa oameni politici sau prin mijloace legale pentru eliberarea lui O.H, fara a confirma traficarea influentei pe langa organele competente sa dispuna eliberarea acestuia (judecatorii Curtii de Apel Bucuresti). Sub acest aspect, declaratiile martorilor denuntatori (cu privire la credibilitatea carora exista serioase dubii ca urmare a elementelor indicate anterior) nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba administrat in cauza, referirile la calea de atac a revizuirii care apar in interceptari fiind facute tot de acestia sau din initiativa lor si nefiind confirmate in cadrul discutiilor de cei doi inculpati ca fiind modalitatea prin care se urmarea eliberarea lui O.H.

In ceea ce priveste referirile Ministerului Public la o eventuala apreciere asupra realizarii tipicitatii infractiunii de inselaciune, Curtea retine cu titlu prealabil ca nu s-a formulat o cerere expresa din partea Parchetului de schimbare a incadrarii juridice.
In cauza, situatia de fapt retinuta prin rechizitoriu a constat in aceea ca inculpatul Y.M., in mod direct si cu ajutorul inculpatului T.F.a lasat sa se creada ca are influenta asupra magistratilor indrituiti sa judece revizuirea dosarului penal nr. 33970/2/2005, fiind descrisa pe larg de catre Ministerul Public situatia care se circumscrie incadrarii juridice de trafic de influenta pentru inculpatul Y.M., respectiv complicitate la aceasta infractiune pentru inculpatul T.F., in raport de aceasta situatie de fapt realizandu-se apararile inculpatilor si intervenind hotararea de condamnare a instantei de fond.

Curtea retine ca in cauza de fata urmarirea penala nu a avut in vedere o activitate de inducere in eroare a unei/unor persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust, astfel incat nu s-a avut in vedere la trimiterea in judecata a celor doi inculpati o activitate care sa se circumscrie incadrarii juridice prev. de art. 244 Cod penal, respectiv inselaciune.

Prin urmare, a aprecia la acest moment ca demersurile inculpatului Y.M.pe de o parte, respectiv cele ale inculpatului T.F., de cealalta parte, ar fi fost destinate inducerii in eroare a martorilor denuntatori ...– ...si O....si ar fi realizat tipicitatea unor infractiuni de inselaciune depaseste limitele unei aprecieri asupra incadrarii juridice data faptelor pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii.

In masura in care s-ar proceda in modalitatea mentionata de Ministerul Public s-ar ajunge la nesocotirea dispozitiilor art. 371 Cod procedura penala privind obiectul judecatii potrivit carora judecata se margineste la faptele si la persoanele aratate in actul de sesizare a instantei.
Curtea retine ca judecata se margineste la fapta si la persoana cu privire la care a avut loc trimiterea in judecata si investirea instantei, astfel incat in solutionarea apelurilor declarate va aprecia in limitele aratate in rechizitoriu, raportandu-se la situatia de fapt descrisa prin actul de sesizare.

Fata de aspectele aratate, Curtea apreciaza ca in cauza nu se poate retine faptul ca activitatea desfasurata de inculpati ar realiza tipicitatea obiectiva a infractiunii de trafic de influenta respectiv complicitate la trafic de influenta pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata”.

*Cititi aici integral motivarea CAB