Procurorii propusi de Victor Ponta pentru functiile de prim adjunct al Procurorului General al Romaniei (Bogdan Licu), adjunct al Procurorului General al Romaniei (Codrut Olaru), procuror sef al DIICOT (Alina Bica) si adjunct al procurului sef DIICOT (Giorgiana Hosu) si-au prezentat principalele obiective in proiectele de management trimise de premier la CSM. Printre masurile propuse de Bogdan Licu (foto 2) se numara crearea unei baze nationale care sa cuprinda dosarele cu o vechime mai mare de un an de la inregistrarea in sistem si cauzele cu autor necunoscut, efectuarea unei analize pe ultimii cinci ani in legatura cu cauzele pentru care au fost dispuse solutii de achitare si de restituire definitiva, dar si realizarea unor controale care sa identifice scurgerile de informatii din dosare aflate in lucru.

Codrut Olaru (foto 1) isi propune printre altele consolidarea institutionala a DIICOT si DNA, dar si normalizarea activitatii Ministerului Public.

In ceea ce o proveste pe Alina Bica (foto 3), propusa la sefia DIICOT, aceasta doreste asigurarea independentei procurorilor in efectuarea urmaririi penale dar si realizarea unui act de urmarire penala transparent si cu respectarea celor mai inalte exigente profesionale.

Posibila adjuncta a acesteia, Giorgiana Hosu, considera ca ar fi necesara o structura de politie judiciara, similara DNA.

Prezentam in continuare cateva din principalele obiective ale lui Bogdan Licu, Codrut Olaru, Alina Bica si Giorgiana Hosu. Proiectele celor patru se afla atasate la finalul articolului.

Dimitrie Bogdan Licu - propus pentru functia de prim adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Iata cateva din masurile corective in activitatea de urmarire penala si judiciara:

- monitorizarea lunara si crearea unor baze de date la nivel national privind cauzele cu o vechime mai mare de 1 an de la inregistrarea in sistem si cauzele cu autor necunoscut

- elaborarea unei metodologii de lucru comuna cu organele politiei judiciare privind inregistrarea si investigarea cauzelor cu autor necunoscut, organizarea unor intalniri comune la nivel national ale procurorilor de la nivelul parchetului de pe langa tribunal si ale ofiterilor de politie judiciara de la inspectoratele judetene de politie

- monitorizarea lunara si crearea unei baze de date la nivel national cu cauzele solutionate dupa implinirea termenului de prescriptie

- elaborarea unui ordin privind modul de efectuare a controlului de catre conducatorii parchetelor (controlul operativ si cel tematic), in special in ceea ce priveste ritmicitatea administrarii actelor si operativitatea solutionarii dosarelor

- efectuarea, pe ultimii 5 ani de activitate, si diseminarea unei analize sintetice, la nivel national a cauzelor pentru care au fost dispuse solutii de achitare si de restituire definitiva (cu accentul pe cele imputabile), care vor fi grupate in functie de institutiile juridice care nu au fost aplicate in mod corect in dosarele respective, precum si elaborarea semestriala, pe viitor, a unei astfel de analize

- instituirea obligatiei de raportare a cauzelor in care instanta a admis plangerile formulate de catre parti si efectuarea unei analize semestriale, la nivel national, a cauzelor care au condus la admiterea plangerilor, urmata de diseminarea rezultatelor analizei

- elaborarea unui ghid de bune practici privind managementul dosarului de urmarire penala (ghidul va contine si bune practici privind supravegherea activitatii de cercetare penala, care vor fi elaborate impreuna cu organele politiei judiciare)

- reglementare, prin ordin, a procedurii si criteriilor de preluare a cauzelor in vederea efectuarii urmaririi penale, conform art. 209, alin.4(1) din Codul de procedura penala

- cresterea semnificativa a rolului de coordonare si de indrumare a activitatii celorlalte parchete, al structurilor organizatorice ale PICCJ, in primul rand al celor operative

- propunerea, de lege ferenda, a crearii Directiei Politiei Judiciare a Ministerului Public si reglementarea tuturor aspectelor care tin de statutul lucratorilor de politie judiciara (selectie, numire, promovare, evaluare, revocare etc)

- efectuarea unor controale privind respectarea regimului documentelor clasificate si al celor care nu sunt destinate publicitatii

- exprimarea unor pozitii publice cu privire la actiunile care ar putea afecta independenta sau buna reputatie a procurorilor, in sensul expunerii faptelor si apararii acestora

Codrut Olaru - propus pentru functia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – prioritati imediate:

- indeplinirea conditionalitatilor ce revin Ministerului Public prin mecanismul de cooperare si verificare (MCV) in principal, pentru continuarea si consolidarea activitatii de combatere a coruptiei

- acordarea initiativei legislative pentru Ministerul Public

- consolidarea institutionala a DIICOT si DNA, in conditiile in care, aceste unitati au fost si sunt vectorul de imagine a Ministerului Public

- dinamizarea activitatii parchetelor de pe langa curtile de apel si a celor de pe langa tribunale, prin reanalizarea statelor de functii si a cazuisticii concrete

- cresterea calitatii actului de justitie infaptuit de catre magistratii procurori si a gradului de complexitate a cauzelor solutionate

- dinamizarea activitatii de combatere a criminalitatii economico-financiare

- incheierea si valorificarea unor parteneriate zonale cu autoritati nationale din alte state

- instituirea unei normalitati functionale a Ministerului Public prin raportare la personalul propriu, in relatia cu alte autoritati si cu societatea civila

Alina-Mihaela Bica - propusa pentru functia de procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – obiective permanente:

- realizarea unui stil de management participativ

- solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si cu respectarea principiului celeritatii procesului penal

- eficientizarea activitatii de urmarire penala

- asigurarea independentei procurorilor in efectuarea urmaririi penale in cauzele repartizate

- cresterea gradului de comunicare intre Structura Centrala si Structurile teritoriale ale Directiei

- realizarea unui act de urmarire penala transparent si cu respectarea celor mai inalte exigente profesionale

- abordare mai activa in ceea ce priveste instituirea masurilor asiguratorii

Elena Giorgiana Hosu - propusa pentru functia de adjunct al procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – obiective strategice

- consolidarea capacitatii de reactie la fenomenul infractional

- mentinerea gradului de integritate profesionala si morala a procurorilor si personalului auxiliar

- practica judiciara unitara si mentinerea valorii profesionale a procurorilor si personalului auxiliar

- consolidarea institutionala a DIICOT pentru asigurarea unei stabilitati legislative proprii, consecutiv cu asigurarea unor reguli clare si precise de competenta materiala, a conservarii tehnicilor speciale de investigatie precum si pentru alocarea unor resurse umane si materiale corespunzatoare

- crearea unei structuri de politie judiciara, similara DNA, in conformitate cu evolutia si tendintele criminalitatii in plan national si international

- dinamizarea activitatii in materia infractiunilor de criminalitate economico-financiara

- amplificarea activitatilor de cooperare judiciara internationala, ca perspectiva imediata impunandu-se aceste relatii sa fie extinse in plan bilateral, prin incheierea unor acorduri specifice cu structurile similare DIICOT din tari unde cazuistica infractionala cu cetateni romani este una semnificativa – Franta, Spania, Olanda sau Marea Britanie

* Cititi aici proiectul lui Bogdan Licu

* Cititi aici proiectul lui Codrut Olaru

* Cititi aici proiectul Alinei Bica

* Cititi aici proiectul Giorgianei Hosu