De sapte ani, Daniel Morar sta in fruntea DNA, desi in mapa sa profesionala se regasesc „bile negre„, in ceea ce priveste erorile judiciare comise de catre acesta in instrumentarea unor cazuri precum cele denumite in mass-media dosarele „Ciupe” si „Alimentara”. La vremea respectiva, cand candidatura acestuia la sefia DNA a fost sustinuta de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, declarand peste tot „cat de bun profesionist este”, ziarele scriau de esecurile sale profesionale, dar se pare ca aceste aspecte relatate nu au ajuns la urechile presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, si nici la ale comisarului european pentru Justitie, Viviane Reding. Pana acum, europarlamentara PDL, Monica Macovei, nu a scos un cuvant la Bruxelles despre faptul ca un om a stat inchis patru luni nevinovat si ca statul Roman a avut de pierdut 1,4 miliarde de lei vechi de pe urma esecului celui pe care ea l-a propus ca procuror sef al DNA, iar altii l-au delegat si i-au prelungit delegarea dupa ce aceasta ii expirase.

In 2005, Macovei il lauda pe Morar pentru profesionalismul sau desavarsit

Cazul Liviu Ciupe, fostul presedinte al Regiei de Drumuri si Poduri Cluj, a fost unul intens mediatizat de presa si a reprezentat o mare eroare judiciara savarsita de un procuror, care, ulterior, a devenit seful anticoruptiei din Romania. Ciupe, impreuna cu subalternul sau, Alexandru Slavita - la acea vreme sef al Sectiei Drumurilor Nationale Bistrita din cadrul DRDP Cluj, au fost trimisi in judecata, de Daniel Morar, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj, printr-un rechizitoriu slab intocmit, sub acuzatia de delapidare, a sumei de 156 de milioane de lei vechi. Acesti bani reprezentau contravaloarea unei cantitati de asfalt folosita la amenajarea unei parcari auto in arealul unui restaurant din Bistrita. Cei doi au stat inchisi patru luni la Penitenciarul Gherla. Dupa cativa ani de procese, cei doi au fost achitati definitiv, in baza art 10 lit.d, instantele apreciind ca „reclamantul a fost supus in mod nejustificat privarii de libertate.”

In 2005, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, a sustinut candidatura lui Daniel Morar la sefia DNA, prin zeci de declaratii de presa prin care preciza „cat de bun profesionist este”. „Este un bun manager, este o persoana corecta si integra si am convingerea ca nu se va lasa influentat de factorul politic", spunea Macovei. La randul sau, Daniel Morar afirma, inainte de numire: "Am rezolvat dosare importante. Am avut si succese, am avut si esecuri".

In ceea ce priveste cazul „Ciupe”, seful DNA declara, acum sapte ani, ca nu se simte vinovat pentru ce i s-a intamplat lui Liviu Ciupe: "Ciupe a fost cercetat, a fost intr-adevar achitat, asta a fost tot. A fost o problema, s-a analizat, i-am raspuns acuzelor aduse de el. Am anchetat oameni politici si de toate felurile, nu sunt dator nimanui, nici unui om politic".

Ciupe: „Suma acordata nu poate reprezenta nici cea mai palida compensatie”

La data de 9 decembrie 2005, dosarul privind judecarea recursului atat al Ministerului Public, al statului, cat si a lui Liviu Ciupe prin care a cerut despagubiri de 140.000 de RON, a ajuns pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitiei, la completul de trei judecatori: Vasile Culcea -presedinte, Margareta Ionescu si Florin Costiniu. Liviu Ciupe formulase recurs, intrucat a considerat ca magistratii Curtii de Apel Cluj- Napoca, care ii admisesera apelul, prin decizia civila nr. 1713 din 28 iunie 2004, au stabilit un cuantum de aproximativ 140.000 de lei noi, „fara sa includa toate cheltuielile ocazionate de desfasurarea procesului, inclusiv cele de transport si judiciare”. „In privinta daunelor morale, suma acordata nu poate reprezenta nici cea mai palida compensatie pentru suferintele psihice indurate, stirbirea grava a demnitatii si prestigiului social.” De asemenea, fostul senator a aratat judecatorilor instantei supreme ca este gresita solutia prin care instantele inferioare i-au respins capatul de cerere privind reincadrarea in functia de director general.

Procurorii nu i-au permis sa participe la inmormantarea mamei sale

In motivarea cererii de despagubire, Liviu Ciupe a invederat instantelor suferintele din inchisoarea Gherla, faptul ca si-au pierdut locurile de munca, statutul social si ca imaginea sa a fost afectata in urma relatarilor din presa, cazul fiind intens mediatizat. In timpul detentiei, mama lui Liviu Ciupe a decedat, iar procurorii nu i-au permis sa participe la inmormantare. Instantele de fond si apel au aratat in motivarea solutiilor privind cererea de despagubire, ca „daunele materiale au fost calculate pentru drepturile salariale si indemnizatiile cuvenite in perioada arestarii, iar in privinta prejudiciului moral s-a tinut seama de suferintele psihice indurate, de impactul asupra familiei si a mediului social, stirbirea reputatiei de om politic, fost senator al judetului Bistrita Nasaud.”

Minuta deciziei nr.10355 din 9 decembrie 2005

Prin decizia nr.10355 din 9 decembrie 2005, judecatorii ICCJ, Vasile Culcea, Margareta Ionescu si Florin Costiniu, au retinut ca, potrivit materialului probator, toate recursurile sunt nefondate, iar in aceasta situatie au decis: „Respinge ca nefondate recursurile declarate de Ciupe Liviu Aurel, Ministerul Public, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj si Ministerul Finantelor Publice -Directia Generala a Finantelor Publice Bistrita Nasaud si Ministerul Finantelor Publice, impotriva deciziei civile nr.1713/A din 28 iunie 2004 a Curtii de Apel Cluj. Irevocabila.”

Iata cateva paragrafe privind motivarea deciziei nr 10355 din 9 decembrie 2005

In motivarea deciziei, ICCJ a aratat ca instanta Curtii de Apel Cluj a facut o „analiza pertinenta a dovezilor si a stabilit mai intai, in mod corect, ca prevederile art 504 Cod procedura civila privind raspunderea patrimoniala a statului in cazul privarii pe nedrept de libertate, sunt in mod cumulativ intrunite.”

„In ceea ce priveste cuantumul daunelor materiale, instanta de apel a inclus in aceasta categorie numai acele prejudicii, inclusiv in forma folosului nerealizat, care sunt cert dovedite prin probatorii si astfel cum rezulta din expertiza efectuata. Veniturile eventuale nesigure ca si cheltuielile care nu au constituit o consecinta directa a luarii masurii arestarii preventive, au fost corect inlaturate din calcule. Se constata de asemenea ca instanta de apel a avut in vedere, la stabilirea cuantumului daunelor morale, criteriile legale instituite prin art 505 Cod procedura civila si anume: durata privarii de libertate; consecintele produse asupra persoanei si familiei acestuia, adecvate situatiei de fapt concrete a cauzei; Desi este de principiu ca o despagubire baneasca, orcat de importanta, nu poate compensa suferintele psihice indurate de victima unei erori judiciare, solutia aleasa de instanta, si anume acordarea a cca 10 milioane de lei pentru fiecare zi de arest nejustificat este rezonabila si achitabila, astfel incat cuantumul mentionat nu va fi modificat. El nu este exagerat in conditiile in care reclamantul era, la data arestarii, una din figurile publice proeminente ale judetului, pe timpul arestului i-a decedat mama si nu a putut asista la inmormantarea acesteia, iar impactul mediatic si rezonanta sociala a arestarii sale au fost foarte mari. In fine, cererea reclamantului de a fi reincadrat ca director general, functie ocupata la data arestarii, a fost corect considerata de catre instanta ca excedand cadrul normativ al art 504 Cod procedura civila, pe care este fundamentata actiunea, singura consecinta pe planul dreptului muncii a textului mentionat referindu-se la curgerea vechimii in munca. Intr-un alt context procesual, desigur reclamantul poate sa incerce sa-si valorifice pretentiile si pe acest plan. In consecinta, cum toate recursurile sunt nefondate, ele vor fi respinse ca atare conform prevederilor art 312 alin. 1Teza II Cod procedura civila. ”

*Cititi aici decizia nr.10355 din 9 decembrie 2005