Infractiunile de inselaciune, evaziune fiscala si cele prevazute de Codul Vamal vor fi eliminate din competenta DNA. Pe masa Guvernului se afla propunere de modificare a Ordonantei de Urgenta 43 din 2002 privind Directia Nationala Anticoruptie. Initiativa Ministerului Justitiei are la baza o propunere a fostului prim-adjunct al Procurorului General, Daniel Morar, inaintata in februarie. DNA ceruse insa modificarea competentei si eliminarea infractiunilor de inselaciune, evaziune fiscala si cele prevazute de Codul Vamal inca din anul 2012, inainte ca la sefia institutiei sa vina procuroarea Laura Codruta Kovesi (foto).

Iata comunicatul Ministerului Justtitiei cu privire la propunerea de modificare a Ordonantei de Urgenta privind DNA:

“La propunerea prim adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, inaintata Ministerului Justitiei in cursul luinii februarie 2013, dupa consultarea Directiei Nationale Anticoruptie (D.N.A.) si cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei a inaintat Guvernului Romaniei, spre aprobare, o Ordonanta de Urgenta a Guvernului pentru modificarea art. 13 alin. (12) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie.

Propunera legislativa a fost transmisa spre informare expertilor Comisiei Europene.

Modificarea legislativa a fost solicitata deoarece normele actuale care stabilesc competenta D.N.A. au dus la supraincarcarea procurorilor.

Astfel, datele statistice arata ca volumul de activitate al D.N.A. a crescut cu 11,96% in 2012, cu 13,5 % in 2011 si cu 19,75% in 2010. Aceasta imprejurare a determinat ca numarul mediu de dosare aflate in lucru la un procuror D.N.A. care desfasoara activitate de urmarire penala, sa fie de 80 - 90 de dosare. Avand in vedere complexitatea cauzelor, determinata de specificul infractiunilor atribuite in competenta D.N.A., efectuarea urmaririi penale in mod nemijlocit de catre procuror in toate aceste dosare este extrem de dificila, ceea ce duce in mod inevitabil la intarzieri semnificative in efectuarea actului de justitie.

Actul normativ raspunde si exigentelor asumate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare de a asigura functionarea optima a D.N.A a carui activitate trebuie sa se concetreze pe combaterea cazurilor de mare coruptie si solutionarea cu operativitate/celeritate a acestor cazuri.

In mod concret, prin actul normativ propus, se modifica competenta Directiei Nationale Anticoruptie, astfel incat pe viitor, in cazul infractiunilor de inselaciune prevazute la art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5 din Codul penal, al infractiunilor prevazute la art. 175, 177 si 178 - 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, cauzele vor instrumentate de celelalte unitati de parchet. Cauzele inregistrate la D.N.A. anterior intrarii in vigoare a ordonantei raman in competenta acesteia si vor fi solutionate de catre aceasta structura specializata.

Prin aceasta Ordonata nu a fost modificat cadrul legal referitor la infractiunile de coruptie, iar cauzele de inselaciune si evaziune fiscala care sunt conexe cu fapte de coruptie vor fi in continuare instrumentate de D.N.A”.

Restrangerea ariei de comptenta a DNA a fost aprobata de CSM: “In sustinerea solicitarii au fost invocate elemente de statistica privind evolutia volumului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie, propunerile intemeindu-se pe concluziile analizelor intocmite la nivelul Ministerului Public, aratandu-se, totodata, ca restrangerea competentei Directiei ar duce la eficientizarea activitatii acesteia si ar asigura un cadru optim pentru indeplinirea obiectivelor specifice asumate prin Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2012 – 2015”

Reprezentantii Directiei Nationale Anticoruptie au solicitat CSM, in 2012, modificarea OUG 43/2002 privind DNA, in sensul eliminarii competentei de efectuare a urmaririi penale in cazul infractiunilor de inselaciune, de evaziune fiscala si a celor prevazute in Codul Vamal al Romaniei. Solicitarea Directiei a fost analizata in cadrul Directiei Legislatie Documentare si Contencios din CSM, al carei punct de vedere a fost trimis apoi Comisie nr. 1 din Consiliu. In cele din urma, Plenul CSM si-a insusit punctul de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios, cu observatiile Comisiei nr. 1.

Practic, DNA a propus modificarea articolului 13 din OUG 43/2002 in sensul caprevederea potrivit careia „Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 215 alin. 1,2,3 si 5, art. 246, 247, 248 si 248 (1) din Codul penal, al infractiunilor prevazute la art. 175, 177 si 178-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale” sa aiba urmatorul cuprins: „Directia Nationala Anticoruptie este competenta sa efectueze urmarirea penala, daca s-a cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro, in cazul infractiunilor prevazute la art. 246, 247, 248 si 248 (1) din Codul penal”.

Asa cum reiese din punctul de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios, insusit de plenul CSM, reprezentantii DNA au sustinut in solicitarea trimis CSM ca restrangerea ariei de competenta a Directiei ar duce la eficientizarea acesteia: „In sustinerea solicitarii au fost invocate elemente de statistica privind evolutia volumului de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie, propunerile intemeindu-se pe concluziile analizelor intocmite la nivelul Ministerului Public, aratandu-se, totodata, ca restrangerea competentei Directiei ar duce la eficientizarea activitatii acesteia si ar asigura un cadru optim pentru indeplinirea obiectivelor specifice asumate prin Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2012 – 2015 in materia achizitiilor publice, continuarea progreselor deja inregistrate in investigarea faptelor de mare coruptie si asigurarea protectiei efective a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania”. De asemenea, DNA a mentionat ca „analiza solutiilor dispuse in aceste cauze a demonstrat ca nu exista o legatura intre fenomenul evaziunii fiscale si cel al marii coruptii, de natura sa justifice competenta organului de urmarire penala specializat”.

Pe de alta parte, Directia Legislatie Documentare si Contencios a precizat in punctul de vedere insusit de plenul CSM ca analiza DNA a aratat ca prin aceste modificari nu ar creste semnificativ activitatea celorlalte parchete: „In ceea ce priveste impactul modificarii de competenta propuse, s-a aratat ca trebuie avut in vedere ca prin aceasta interventie normativa volumul total de activitate al parchetelor de pe langa tribunale ar creste cu aproximativ 1%, activitatea suplimentara putand fi gestionata cu resursele existente. Astfel, cele 43 de parchete de pe langa tribunale care au prevazute in schema 646 posturi de procuror au avut de solutionat 87.398 de dosare in cursul anului 2012. Procurorii de la parchetele de pe langa tribunale solutioneaza in medie 69,58 dosare si intocmesc 8,54 rechizitorii intr-un an, iar cauzele pentru care ar opera modificarea de competenta ar reprezenta aproximativ doua dosare si 0,17 rechizitorii suplimentar pe procuror. (…) In acest sens, infractiunile precizate mai sus vor ramane sub incidenta jurisdictiei penale si vor face obiectul actelor de cercetare efectuate de catre organele de urmarire penala din cadrul parchetelor de pe langa tribunal, judecatorie, respectiv de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (infractiunile de contrabanda prevazute in Codul vamal al Romaniei, indiferent de valoarea prejudiciului, daca sunt savarsite de persoane care apartin unor asociatii sau grupari constituite in scopul savarsirii de infractiuni), competenta Directiei Nationale Anticoruptie urmand a fi preluata de unitatile de parchet mentionate care in prezent sunt abilitate sa instrumenteze acest tip de cauze, criteriul care determina instrumentarea cauzelor avand ca obiect astfel de infractiuni constituindu-l doar prejudiciul mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro”.

* Cititi aici punctul de vedere al Directiei Legislatie Documentare si Contencios insusit de plenul CSM