Asociatia 21 Decembrie 1989, condusa de Teodor Maries, acuza ca ingroparea „Dosarului Revolutiei” reprezinta un grav act de coruptie, nu doar o incalcare a drepturilor fundamentale ale omului. Asociatia se refera desigur la solutia de clasare a „Dosarului Revolutiei” dispusa in 14 octombrie 2015 de procurorii militari Iulian Dinu, Marin Tudor si Codrut Mihalache, solutie confirmata in 20 noiembrie 2015 de seful Sectiei Parchetelor Militare, general-locotenent Ion Vasilache (foto).

Intr-o declaratie de presa data publicitatii marti, 5 ianuarie 2015, zi in care la Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut loc un prim termen in dosarul in care Asociatia 21 Decembrie 1989 a atacat solutia de clasare a „Dosarului Revolutiei”, asociatia condusa de Teodor Maries considera rezolutia de clasare ca fiind una rusinoasa si solicita CSM sa sanctioneze conduita abuziva a procurorilor militari. De altfel, in opinia Asociatiei 21 Decembrie 1989, sistemul judiciar trebuie sa se delimiteze de abuzurilor procurorilor „cu uniforma patata de sangele tinerilor”.

In ceea ce-i priveste pe procurorii Iulian Dinu, Marin Tudor, Codrut Mihalache si Ion Vasilache, Asociatia 21 Decembrie 1989 acuza ca, prin inchiderea „Dosarului Revolutiei”, acestia au comis un grav abuz in serviciu, dar si o grava incalcare a angajamentelor internationale ale Romaniei.

Prezentam declaratia Asociatiei 21 Decembrie 1989 privind plangerile la Inalta Curte de Casatiei si Justitie, ale victimelor, contra clasarii dosarului Revolutiei:

„I.Inchiderea de catre procurorii militari a dosarului Revolutiei, prin rusinoasa clasare, in pofida dispozitiilor unei hotarari judecatoresti a Curtii Europene a Drepturilor Omului care spune expressis verbis ca, in speta, nu se poate opune prescriptia, constituie nu doar o incalcare a Conventiei si o violare continua a drepturilor fundamentale ale omului, ci si un act grav de coruptie in plan judiciar, militar si politic.

Aceasta coruptie sociala - a aspirantilor la un post, grad sau functie si a complicilor lor care-i numesc in functiuni publice pe care nu le merita si declasandu-i pe altii - NU poate fi trecuta cu vederea, fiind mai grava decat coruptia materiala reprimata din cand in cand de parchete si instantele judecatoresti.

II.Procurorii Sectiei Parchetelor Militare nu pot raspunde la intrebarea de ce la momentul intrarii in vigoare a Noilor Coduri Penala ale Romaniei, nu au inceput urmarirea penala in rem sau nu au dat atunci solutia de clasare. O inspectie Judiciara impartiala si independenta trebuia sa dea raspuns in locul procurorilor militari si impreuna cu CSM sa le sanctioneze conduita abuziva.

Sistemul Judiciar trebuia astfel sa se delimiteze de cei care, in acest rastimp, i-au favorizat pe criminali si pe complicii lor, de abuzurile procurorilor cu uniforma patata de sangele tinerilor din perioada infractionala Decembrie '89 - Iunie '90, cu epoletii aglomerati de nemeritate stele. Aceasta este si o atentionare pentru CSM care face audieri si da avize, in functii pe procurori, pentru Ministrul Justitiei care face propunerile si pentru Presedintele Romaniei care-i valideaza in functii pe procurori si care au, daca nu drept de veto, macar libertate de reactie si de expresie.

III.Dosarul aflat acum la Inalta Curte de Casatiei si Justitie este daca nu singurul, atunci unul din putinele dosare care au deja o hotarare CEDO pronuntata - ne referim la cauza Asociatia 21 Decembrie 1989, Maries, Vlase si altii c. Romania -dosarul nr.33810/07 aflate si pe siteul Inaltei Curti de Casatiei si Justitie si pe siteul CSM nu doar pe site-ul CEDO.

'194. Prin urmare, Curtea considera ca statul parat trebuie sa opreasca situatia constatata in speta, pe care o considera contrara Conventiei, ce reiese din dreptul numeroaselor persoane atinse, cum sunt persoanele reclamante, la o ancheta efectiva, care nu se termina cu efectul prescriptiei raspunderii penale, tinand cont si de importanta pentru societatea romaneasca de a cunoaste adevarul cu privire la evenimentele din decembrie 1989. Statul parat trebuie, asadar, sa ofere o redresare adecvata pentru respectarea cerintelor art. 46 din Conventie, tinand cont de principiile enuntate de jurisprudenta Curtii in materie enuntate in aceasta hotarare (a se vedea mutatis mutandis Rumpf impotriva Germaniei, nr. 46344/06, pct. 73, 2 septembrie 2010)'.

A se vedea sihttp://www.asociatia21decembrie.ro/2011/05/decizia-curtii-europene-a-drepturilor-omului-24-05-2011/

IV.Clasand dosarul Revolutiei, procurorii militari incompatibili Culea Claudiu, Tudor Marian, Mihalache Codrut si Vasilache Ioan si care nu pot reprezenta in proces Ministerul Public contrar art.132 si 133 din Constitutie (procurorii fiind datori sa apere inclusiv drepturile si libertatile victimelor, nu doar pe ale criminalilor), au comis un grav abuz in serviciu dar mai ales o grava incalcare a angajamentelor internationale ale Romaniei, care s-a angajat inca din anul 1994, prin aderarea la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, sa respecte si obligatia decurgand din art.46 din acest Tratat international, referitoare la punerea in aplicare a hotararilor Curtii EDO.

Reamintim:

Pe 07 noiembrie 2013, Agentul guvernamental al Romaniei a explicat pentru Gandul ca acest calendar a fost conceput de catre Parchetul General. De asemenea, agentul CEDO a precizat ca adresa din 8 aprilie are valoare unei 'diligente sporite', avand in vedere ca acesta cauza este trecuta in categoria celor sub supraveghere speciala.

'Acest angajament are valoare de diligenta sporita. In sensul ca daca tu faci o evaluare si stabilesti un calendar si nu il respecti trebuie sa furnizezi niste explicatii. Trebuie sa tinem seama ca avem de a face cu ancheta penala in care nu poti spune in mod clar azi fac asta si asta. Insa daca furnizezi explicatii pertinente nu exista o problema din punctul de vedere al procedurii de executare a decizie', a declarat Catrinel Brumar.

In aprilie 2013, agentul CEDO a facut o trecere in revista a acestor dosare. 'Stabilirea conditiilor si a circumstantelor in care persoanele care au participat la revolutia anticomunista au fost ucise sau ranite fac obiectul a 4.495 de dosare penale, din care 2.984 dosare au fost analizate de Parchetului Teritorial Militar Bucuresti si 1601 de catre parchetele militare teritoriale. Din acestea un numar de 3135 au avut ca obiect omorul sau atentatul grav la intregritate fizica. In 112 dosare, un numar de 275 de inculpati au fost trimisi in judecata, printre care sase generali, 38 de ofiteri si subofiteri, alti 35 de militari din Ministerul Apararii, 12 generali, 81 de ofiteri si subofiteri si un militar din cadrul MAI si 61 de civili', se arata in adresa trimisa de statul roman la CEDO.

Potrivit statisticii oficiale, la Revolutia din Decembrie '89 au murit 1.142 de persoane, au fost ranite 3.138, iar alte 760 au fost retinute - informatii publice furnizate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

A se vedea http://www.gandul.info/stiri/precedentul-vlase-parchetul-general-a-promis-cedo-sa-stabileasca-in-2013-implicarea-decidentilor-politici-in-revolutia-din-89-ce-s-a-intamplat-cu-dosarul-11634426

V.Asociatia 21 Decembrie 1989 subliniaza faptul ca, in dosarul Revolutiei, un judecator, chiar si de la Inalta Curte, ar trebui sa observe si sa constientizeze ca un astfel de dosar, cu un asemenea traseu judiciar, de personaje politice si militare, este/poate fi dosarul vietii sale. Azi, Judecatorii Inaltei Curti au drumul netezit de hotararea Curtii EDO din 2011.

Speram ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa se raspunda la inaltimea jertfei acesor tineri in Decembrie 1989, evenimente revolutionare care au oferit Romaniei sansa schimbarii, au primenit cadrul juridic cu o noua Constitutie care le evoca inca din art.1”.