Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecatoarea Denisa-Angelica Stanisor (foto) – a publicat marti, 10 septembrie 2024, motivarea Hotararii nr. 1519 din 5 septembrie 2024, prin care Sectia pentru judecatori a CSM a somat Ministerul Justitiei sa inceteze procesul de centralizare a sistemului ECRIS si a calculatoatelor magistratilor pe un server administrat de MJ si, in plus, sa transfere catre Consiliu toate atributiile in domeniul IT vizand instantele (click aici pentru a citi).

Amintim ca in sedinta din 5 septembrie judecatorii CSM Claudiu Dragusin, Liviu Odagiu si Laura Radu au luat cuvantul – in aceasta ordine – si au explicat in detaliu de ce aceasta intentie a Ministerului Justitiei nu reprezinta altceva decat un atentat la adresa independentei justitiei si ca acest atentat nu poate fi in niciun fel justitficat prin invocarea fondurilor europene pe care Romania s-a angajat sa le obtina in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

Calculatoarele parchetelor pot functiona bine-mersi fara imixtiunea MJ

Argumentele celor trei magistrati au fost reluate in Hotararea 1519/2024, care, in plus, atrage atentia ca parchetele isi gestioneaza singure sistemele informatice, fara sa fie nevoie de ingerinta MJ, chiar daca, potrivit Constitutiei, procurorii functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei. Or, daca asa ceva este posibil la nivelul Ministerului Public, atunci cu atat mai mult trebuie sa se poata la nivelul instantelor, care, tot conform Constitutiei, sunt independente, explica judecatorii CSM.

Cu atat mai grava este ingerinta in activitatea instantelor, cu cat ea vine din afara puterii judecatoresti, Ministerul Justitiei fiind parte a puterii executive, adauga Sectia pentru judecatori a CSM.

In aceeasi hotarare, Consiliul Superior al Magistraturii citeaza atat jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei in materie de independenta a justitiei, cat si hotarari prin care diverse organisme internationale vorbesc despre necesitatea ca instantele sa fie independente inclusiv la tehnologiei informatiei. Este vorba despre doua avize emise de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), precum si despre Declaratia de la Roma din 14 iunie 2024 a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare.

Redam principalul pasaj din hotararea Sectiei pentru judecatori a CSM:

„Prin Nota nr. 4/13760/2024 din data de 05.09.2024 a Serviciului informatica si statistica judiciara, au fost supuse analizei Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii implicatiile asupra principiului constitutional al independentei justitiei ale demersurilor realizate de Ministerul Justitiei in vederea inrolarii echipamentelor IT din cadrul instantelor judecatoresti intr-un domeniu administrat de minister, precum si masurile ce pot fi dispuse.

In acest context, Sectia pentru judecatori constata ca Ministerul Justitiei a demarat un proces de inrolare a tuturor calculatoarelor din instantele de judecata, inclusiv servere, si a conturilor judecatorilor in domeniul just.ro. Acest proces este operationalizat deja in cazul laptopurilor predate instantelor de catre Ministerul Justitiei pentru accesul la distanta prin VPN, precum si in cazul serverelor ECRIS, in procesul privind virtualizarea si centralizarea aplicatiilor specifice sistemului judiciar.

Pana la aceasta decizie, unilaterala, de centralizare a intregii infrastructuri IT din instante la nivelul Ministerului Justitiei, nu a mai existat o situatie similara care sa creeze posibilitatea unui acces neingradit la informatii din dosare din partea unei institutii din afara puterii judecatoresti.

Dimpotriva, anterior acestui demers, informatiile din sistemele informatice ECRIS erau stocate in mod descentralizat, existand baze de date distincte pentru fiecare instanta, nefiind asadar o arhitectura centralizata. De asemenea, echipamentele din cadrul instantelor sunt, in unele situatii, organizate centralizat, insa centralizarea se realizeaza la nivel de instanta sau instanta superioara, nicidecum la nivelul Ministerului Justitiei.

Inrolarea echipamentelor si utilizatorilor intr-un sistem centralizat gestionat din exteriorul autoritatii judecatoresti reprezinta o vulnerabilitate in sine, accentuata de posibilitatea ca din afara sistemului judiciar sa poata fi accesate computerele utilizate de personalul din cadrul instantelor.

O astfel de centralizare permite, din punct de vedere tehnic, controlul, manipularea sau accesarea neautorizata a informatiilor care circula pe echipamentele inrolate in domeniul just.ro, din afara autoritatii judecatoresti, fara un mecanism eficient de supraveghere din partea acestei autoritati. Documentele in lucru sau informatiile din dosare ar putea fi accesate, copiate, modificate fara ca persoana responsabila de dosar sa stie si fara ca operatiunea de citire / modificare sa poata fi identificata in mod direct, la nivelul instantei, ci doar cu concursul administratorului sistemului informatic, situat in afara autoritatii judecatoresti.

Un astfel de sistem centralizat in afara autoritatii judecatoresti creeaza cadrul care permite monitorizarea activitatilor, accesarea, copierea si modificarea fisierelor de pe orice computer din retea fara ca autoritatea judecatoreasca sa detina infrastructura necesara pentru a interveni direct si eficient in vederea detectarii si stoparii unor astfel de activitati.

Trebuie subliniat ca echipamentele vizate de procesul de inrolare sunt utilizate pentru redactarea hotararilor, iar pronuntarea acestora poate coincide cu momentul motivarii, in materie civila, in timp ce, in materie penala, regula este ca pronuntarea poate avea loc doar impreuna cu motivarea. Aceasta inseamna ca orice acces neautorizat la aceste sisteme inainte de pronuntare poate duce la incalcarea secretului deliberarii. Mentinerea secretului deliberarii este esentiala pentru asigurarea independentei judecatorilor, iar compromiterea acestuia poate submina increderea publicului in sistemul de justitie. In plus, intr-un sistem centralizat, devine neclar cine poarta responsabilitatea legala in cazul unei brese de securitate sau al unui acces neautorizat, in timp ce intr-un sistem descentralizat instantele sunt direct responsabile pentru gestionarea propriilor date, ceea ce faciliteaza identificarea si remedierea problemelor. Prin urmare, este imperativ ca sistemele informatice utilizate de magistrati sa fie protejate astfel incat sa nu existe posibilitatea tehnica a unui acces neautorizat, din afara autoritatii judecatoresti, si sa ramana exclusiv sub controlul compartimentelor de informatica juridica infiintate la nivelul instantelor sau sa se realizeze intr-un mod centralizat, insa la nivelul autoritatii judecatoresti.

Asigurarea unui astfel de control este cruciala pentru a garanta ca deliberarile judiciare raman confidentiale si pentru a preveni orice influente externe care ar putea afecta desfasurarea corecta si echitabila a actului de justitie.

In considerarea acestor aspecte, la data de 23 august 2024 Comisia nr. 3 judecatori Digitalizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avut o interventie ferma, hotarand suspendarea procesului de inrolare a calculatoarelor si serverelor din instantele de judecata, precum si a conturilor judecatorilor in domeniul just.ro si revenirea la situatia anterioara inrolarii, pentru situatiile in care acest demers a fost deja inceput sau finalizat.

In acest sens, comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii a retinut si faptul ca modalitatea tehnica aflata in curs de implementare, care conduce la crearea unui sistem informatic centralizat in afara autoritatii judecatoresti, contine premisele afectarii principiului separarii puterilor in stat si este de natura sa afecteze perceptia asupra independentei sistemului judiciar.

Toate aspectele constatate de comisia de specialitate au fost comunicate conducerilor curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecatoriilor, astfel incat acestea sa emita deciziile corespunzatoare pentru punerea in aplicare a masurii de suspendare a procesului de inrolare a calculatoarelor si serverelor din instantele de judecata, precum si a conturilor judecatorilor in domeniul just.ro si revenirea la situatia anterioara inrolarii, pentru situatiile in care acest demers a fost deja inceput sau finalizat.

In pofida interventiei Consiliului, Ministerul Justitiei a continuat in logica demersului deja initiat, iar prin adresa nr. 7/56128/30.08.2024 directorul Directiei Tehnologia Informatiei din cadrul acestui minister (n.r. Adrian-Viorel Diaconu) a invederat conducerilor curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor faptul ca efectele adresei comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii conduc la un sistem judiciar ineficient, complet nefunctional si lipsit de credibilitate, respectiv cu riscuri operationale latente si ca, pe de alta parte, nu se justifica masura suspendarii unor aranjamente operationale demarate sau finalizate.

Detaliindu-se aceste sustineri, s-a aratat, printre altele, ca autoexcluderea din domeniul just.ro presupune suspendarea de indata si a serviciilor esentiale, cum ar fi serviciul de corespondenta electronica (atat pentru utilizator, cat si pentru instanta), serviciul de mediere al accesului remote (VPN) la infrastructura IT si de comunicatii de date sau replicarea datelor pe portalul instantelor de judecata.

Sub acest aspect, Sectia pentru judecatori constata ca masura de suspendare a inrolarii echipamentelor IT din cadrul instantelor judecatoresti in domeniul just.ro era necesara pentru a temporiza propagarea unei configurari tehnice dispuse de catre compartimentul de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justitiei, in mod direct, catre specialistii IT din cadrul instantelor, fara un acord administrativ din partea instantelor de judecata, ce avea drept consecinta inrolarea echipamentelor intr-o maniera agresiva si nejustificata.

Astfel, solutia VPN furnizata instantelor a fost configurata in asa fel incat sa blocheze echipamentele (laptopurile) in cazul in care acestea nu sunt inrolate in domeniu, iar utilizatorul nu se autentifica cu credentialele de domeniu. Aceasta masura a condus in esenta la inrolarea tuturor laptopurilor in domeniul just.ro.

Totodata, solutia de virtualizare necesita, pentru functionarea in conditii optime, inrolarea echipamentului intr-un domeniu, insa se poate folosi fara sincope un domeniu descentralizat, cum ar fi cel deja existent la nivelul instantei.

Asadar, fata de demersul sustinut de inrolare a echipamentelor in domeniul just.ro, fara un acord prealabil din partea instantelor sau a Consiliului, s-a impus suspendarea de indata a procesului de inrolare in domeniul just.ro a echipamentelor IT (desktop, laptop, server) din instantele de judecata, precum si a conturilor judecatorilor, si revenirea la situatia anterioara inrolarii, pentru situatiile in care acest demers a fost deja inceput sau finalizat.

Mai mult, ca raspuns la circulara transmisa instantelor judecatoresti, prin adresa Ministerului Justitiei nr. 1/56128/2024 din 28.08.2024, comunicata Consiliului Superior al Magistraturii, s-a mentionat ca in toate sistemele dezvoltate (DEN, ECRIS IV virtualizat, ECRIS V), ministerul gestioneaza strict acele componente de infrastructura critica, asociata unor riscuri de securitate, subliniindu-se ca nu au drept de acces la solutiile gazduite de aceasta. In acelasi timp, s-a subliniat ca orice forma de acces poate fi monitorizata si prevenita prin mecanisme specifice de jurnalizare si/sau alertare.

Cu toate acestea, asa cum rezulta din informarile transmise de catre instante, au existat deja interventii din partea altor persoane din afara instantelor judecatoresti, fiind accesate atat serverele de virtualizare, cat si masini virtuale de aplicatii.

In privinta acestui aspect, Sectia pentru judecatori apreciaza ca accesarea unui server de virtualizare de catre o persoana neautorizata utilizand un cont de domeniu cu drepturi de administrator reprezinta un risc major pentru securitatea informatiilor si integritatea sistemului. Astfel, odata ce o persoana are acces la serverul de virtualizare prin intermediul unui cont de domeniu cu drepturi de administrare, aceasta poate accesa toate masinile virtuale gazduite, inclusiv baze de date, fisiere cu date confidentiale si alte informatii sensibile. Mai mult de atat, se poate efectua o copiere a hard disk-ului masinii virtuale direct de pe serverul-gazda, fara a fi afectata functionarea masinii virtuale, prin efectuarea unui backup live sau a unei clonari live. Solutiile de backup specializate pentru masini virtuale pot crea copii de siguranta ale masinilor virtuale in timp ce acestea functioneaza.

Prin urmare, fara nicio trasabilitate, accesandu-se serverul de virtualizare, exista posibilitatea tehnica de a accesa continutul masinii virtuale ce contine aplicatia web ECRIS, iar in cadrul fisierelor aflate pe aceasta masina virtuala se regasesc informatii sensibile, cum ar fi conturile de acces la baza de date ECRIS, ce permit citirea, modificarea si stergerea informatiilor din aplicatia ECRIS.

In plus, persoana cu drepturi de administrator poate controla intregul mediu virtualizat, incluzand crearea, modificarea sau stergerea masinilor virtuale, ceea ce poate duce la intreruperi de serviciu sau pierderi de date.

Totodata, persoana neautorizata poate instala software malitios sau poate altera anumite componente de pe masinile virtuale sau pe serverul-gazda, compromitand astfel intregul sistem.

Pentru toate motivele expuse, Sectia pentru judecatori constata ca modalitatea tehnica aflata in curs de implementare, care conduce la crearea unui sistem informatic centralizat in afara autoritatii judecatoresti, este de natura sa afecteze independenta sistemului judiciar, precum si principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat.

Dupa cum este unanim recunoscut, independenta justitiei este un concept complex, care nu se limiteaza la procesul deliberativ in urma caruia judecatorii adopta solutiile pe care le pronunta prin hotararile judecatoresti.

Dimpotriva, acest principiu implica 'o serie de garantii, cum ar fi: statutul magistratilor (conditiile de acces, procedura de numire, garantii solide care sa asigure transparenta procedurilor prin care sunt numiti magistratii, promovarea si transferul, suspendarea si incetarea functiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garantiile financiare, independenta administrativa a magistratilor, precum si independenta puterii judecatoresti fata de celelalte puteri in stat'. (Decizia Curtii Constitutionale nr. 873 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).

In acest cadru, componenta referitoare la independenta fata de celelalte puteri in stat vizeaza excluderea oricarei interferente neprevazute de lege in legatura cu activitatea judiciara, iar exigentele pe care le implica respectarea acestui principiu sunt incompatibile cu riscurile pe care demersul Ministerului Justitiei le creeaza pentru activitatea judiciara. Atat din perspectiva protectiei integritatii documentelor, cat si a informatiilor gestionate de instante, acest demers creeaza vulnerabilitati nepermise si in acelasi timp poate genera aparenta unei dependente a autoritatii judecatoresti fata de Ministerul Justitiei.

Ministerul Justitiei este parte a puterii executive, iar centralizarea sistemelor informatice ale instantelor la nivelul acestui minister ar putea genera perceptia de influenta asupra functionarii independente a instantelor.

De altfel, la nivel european, ministerele care gestioneaza domeniul justitiei nu detin asemenea prerogative care sa interfereze de o maniera nepermisa cu activitatea autoritatilor judecatoresti, astfel incat sa pericliteze independenta acestora.

Edificatoare din perspectiva analizata sunt si luarile de pozitie ale Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), exprimate prin avizele nr. 24/2021 si nr. 26/2023.

Astfel, in avizul nr. 24/2021 privind evolutia consiliilor judiciare si rolul acestora in cadrul sistemelor judiciare independente si impartiale, CCJE a subliniat 'importanta tot mai mare a tehnologiei informatiei pentru viitorul sistemului judiciar si a recomandat ca, acolo unde exista, consiliile judiciare sa aiba un rol in acest domeniu pentru a proteja in mod adecvat independenta sistemului judiciar si a se asigura calitatea activitatii judecatorilor in viitor'.

Acest paragraf subliniaza importanta tehnologiei informatiei pentru viitorul justitiei si necesitatea implicarii consiliilor judiciare in acest domeniu pentru a proteja independenta judiciara si a asigura calitatea activitatii judecatorilor.

De asemenea, in avizul nr. 26/2023, CCJE a pus accent pe ideea ca 'masurile eficiente de securitate si protectie a datelor necesita o supraveghere eficienta si independenta a tehnologiei utilizate de autoritatea judecatoreasca, asa cum se intampla in general in societate. O astfel de supraveghere ar putea prezenta un risc semnificativ pentru independenta sistemului judiciar daca ar fi efectuata de un organism executiv sau de reglementare, cum ar fi o autoritate nationala de supraveghere a protectiei datelor, iar nu de un organism din cadrul sistemului judiciar'.

Asadar, masurile eficiente de securitate si protectie a datelor necesita o supraveghere independenta, iar implicarea unor organisme externe, precum executivul, reprezinta un risc pentru independenta judiciara.

Mai mult, potrivit Declaratiei de la Roma din 14 iunie 2024 a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare – Accesul la justitie, paragraful 9, consiliile judiciare trebuie sa joace un rol activ, de coordonare, in evaluarea solutiilor IT propuse pentru utilizare in cadrul sistemului judiciar. In acelasi timp, consiliile judiciare trebuie sa stabileasca normele ce vizeaza utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv cele specifice Al.

In contextul prezentat, in care exista si dovezi privind accesari ale serverelor de aplicatii din partea unor persoane neautorizate din afara autoritatii judecatoresti, Sectia pentru judecatori apreciaza ca sunt necesare masuri imediate care sa inlature vulnerabilitatile privind independenta justitiei, dupa cum urmeaza:

- incetarea procesului de inrolare a calculatoarelor si serverelor din instantele judecatoresti in domeniul administrat de Ministerul Justitiei just.ro. In cazul in care demersul a fost deja inceput sau finalizat, se va reveni la situatia anterioara inrolarii;

- reconfigurarea serverelor ECRIS fara a fi in relatie de dependenta cu domeniul just.ro. In cazul in care Ministerul Justitiei nu asigura posibilitatea tehnica de configurare a serverelor in acest mod pana la data de 01.10.2024, se va reveni la situatia anterioara virtualizarii, respectiv pe echipamente fizice existente, urmand a se relua procesul de virtualizare doar dupa ce este posibila parcurgerea acestui proces in conditiile amintite anterior;

- configurarea si actualizarea solutiilor informatice puse la dispozitia instantelor, de catre instante si minister, in asa fel incat functionalitatile acestora sa nu fie afectate prin masurile de a lit. a si lit. b;

- monitorizarea zilnica de catre instantele judecatoresti a accesului in echipamentele informatice pentru identificarea oricarui acces neautorizat, pana la inlaturarea oricarei dependente de domeniul just.ro.

Pe de alta parte, demersurile tehnice care urmaresc centralizarea echipamentelor instantelor si stocarea datelor in mod centralizat in afara autoritatii judecatoresti, cu justificarea necesitatii implementarii unor mecanisme de finantare, nu pot sub nicio forma prevala asupra garantiilor de independenta a justitiei, pilon fundamental al statului de drept si principiu esential promovat chiar de catre institutiile care asigura finantarea unor astfel de proiecte. In acest sens, eventuale justificari rezultand din conditionalitati ale mecanismelor de finantare a diferitelor componente ale sistemului informatic al autoritatii judecatoresti nu ar putea sa ignore ordinea de drept statuata de reglementarea constitutionala, in cadrul careia garantiile pentru independenta justitiei, precum si separatia puterilor in stat ocupa un loc esential.

Insasi digitalizarea sistemului judiciar, ca finalitate a mecanismelor de finantare in discutie, are ca scop eficientizarea activitatii autoritatii judecatoresti si consolidarea independentei acesteia, astfel incat sa-si poata indeplini rolul esential de pilon al statului de drept.

Prin urmare, niciun mecanism de finantare nu ar putea fi invocat ca pretext pentru actiuni care sa nesocoteasca independenta justitiei. Orice conditionalitate in acest sens trebuie convertita si adaptata exigentelor statului de drept, context in care in intampinarea unor eventuale impedimente invocate de Ministerul Justitiei, Sectia pentru judecatori apreciaza ca, in baza principiului cooperarii loiale, se impune demararea procesului de transfer catre Consiliul Superior al Magistraturii al tuturor atributiilor ce ii revin ministerului in domeniul IT vizand instantele judecatoresti.

Un astfel de proces reprezinta nu doar o masura de conformare cu standardele europene, ci si un pas necesar pentru asigurarea unei justitii independente si eficiente, raspunzand in acelasi timp atat necesitatii modernizarii sistemului judiciar, cat si imperativului consolidarii garantiilor de independenta a justitiei.

Din aceasta perspectiva, poata fi avuta in vedere si conceptia asupra digitalizarii promovata in cadrul Ministerului Public. Toate procesele de informatizare a activitatii parchetelor sunt gestionate in cadrul acestei entitati, fara vreo ingerinta din partea Ministerului Justitiei. Or, daca acest lucru se intampla, in mod firesc, chiar in conditiile in care, potrivit Constitutiei, procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei, este cu atat mai evidenta necesitatea unei abordari similare in privinta informatizarii activitatii instantelor judecatoresti.

Alaturi de conformarea la exigentele principiului independentei justitiei, gestionarea exclusiv in cadrul autoritatii judecatoresti a tuturor componentelor sistemelor informatice ar crea premisele pentru dezvoltarea acestora in acord cu nevoile reale ale sistemului judiciar.

Sub acest aspect, este evident ca nevoile pe care le implica eficientizarea activitatii autoritatii judecatoresti, inclusiv din perspectiva digitalizarii, sunt cel mai bine intelese de catre exponentii acestei autoritati si tot acestia sunt in masura sa identifice solutiile optime care pot fi implementate.

Astfel, modul actual de gestionare a procesului de digitalizare a instantelor, coordonat de Ministerul Justitiei, prezinta probleme legate atat de independenta justitiei, dupa cum s-a aratat, cat si de eficienta functionarii instantelor.

In privinta celui de-al doilea aspect, aratam ca Ministerul gestioneaza resursele IT atat pentru propria institutie, cat si pentru celelalte autoritati si institutii pe care le are in gestiune. Aceasta arhitectura conduce la slabirea eforturilor de digitalizare dedicate instantelor, nevoile specifice ale autoritatii judecatoresti nefiind pe deplin intelese.

Astfel, nu au fost efectuate demersuri tehnice la momentele oportune, desi existau cerinte legislative si nevoi clare pentru imbunatatirea fluxurilor de lucru.

De exemplu, cererile de executare silita, care reprezinta un procent important din dosarele in materie civila de competenta judecatoriilor, nu au beneficiat de solutii tehnice de optimizare, desi acestea ar putea fi usor standardizate. In acelasi timp, desi un numar semnificativ din dosarele in materie civila de competenta acelorasi instante au ca obiect procedura speciala a cererii de valoare redusa, existenta inca de la intrarea in vigoare a prezentului cod de procedura civila, nu s-a pus la dispozitie niciun instrument informatic pentru transmiterea online a acestor formulare si facilitarea redactarii considerentelor in aceste litigii. De asemenea, in privinta semnaturii electronice, nu s-au facut progrese pentru ca sistemele informatice sa recunoasca automat documentele semnate electronic, determinand instantele sa foloseasca solutii externe pentru verificare. In plus, desi legislatia impune comunicarea hotararilor prin email si semnate electronic, nu au fost implementate solutii tehnice pentru a fluidiza acest proces. Solicitarile si propunerile Consiliului Superior al Magistraturii si ale instantelor pentru modificarea aplicatiilor ECRIS au fost ignorate, neexistand un progres semnificativ in implementarea cerintelor de digitalizare.

Sub acest aspect, a fost necesara dezvoltarea de catre instante si Consiliu a unor solutii informatice care sa acopere carentele tehnice ce au fost evidentiate pe parcursul desfasurarii activitatii.

Edificatoare in acest sens sunt demersurile realizate pana in prezent in cadrul autoritatii judecatoresti care s-au concretizat in elaborarea si implementarea unor solutii informatice, deosebit de utile in activitatea instantelor. Aceste proiecte au fost derulate fie exclusiv cu resurse proprii, fie prin fonduri europene.

Printre proiectele dezvoltate cu resurse proprii, implementate la nivel national, se regasesc aplicatia statistica nationala STATIS, portalul de jurisprudenta rejust.ro, dosarul electronic rejust.ro, ReJust Desktop, TEXT (text.rejust.ro) sau registratura.rejust.ro.

Aceste aplicatii contribuie la eficientizarea si digitalizarea actului de justitie, prin automatizarea unor procese precum gestionarea dosarelor in bloc, generarea documentelor pe baza de machete in cazul dosarelor repetitive si incarcarea documentelor, prelucrarea textelor din documente scanate si imbinarea lor automata pentru a facilita redactarea considerentelor. Aplicatiile create conduc la o gestionare mai rapida a cererilor depuse de cetateni si avocati, fiind creat un portal unic national pentru depunerea cererilor si plata taxelor de timbru. Toate aplicatiile create reduc sarcinile manuale si riscul de erori. In plus, acestea permit monitorizarea eficienta a activitatilor instantelor, contribuind la cresterea eficientei si rapiditatii solutionarii cauzelor.

Suplimentar, aceste aplicatii sunt recunoscute la nivel international, fiind mentionate in documente si rapoarte ale Uniunii Europene, precum Tabloul de bord privind justitia in Uniunea Europeana (Justice Scoreboard) si Raportul privind statul de drept in Uniunea Europeana (Rule of Law). De asemenea, solutiile informatice sunt prezentate de autoritati in cadrul procedurilor de monitorizare ale organizatiilor internationale, cum ar fi Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). Concluziile mentionate in aceste analize confirma acceptarea si consacrarea pe plan global ca modele de bune practici in digitalizarea sistemului judiciar.

In cadrul proiectelor finantate din fonduri europene si implementate de Consiliul Superior al Magistraturii, au fost dezvoltate aplicatii avansate precum CSMApp, OptimApp si MindApp, care integreaza functii esentiale pentru eficienta activitatii instantelor. Aceste solutii digitale contribuie la asigurarea transparentei decizionale, gestionarea carierei judecatorilor, facilitarea desfasurarii concursurilor pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii, promovarea in functii de executie sau numirea in functii de conducere, centralizarea corespondentei cu instantele, managementul administrativ al acestora, precum si testarea, evaluarea si asistenta psihologica a judecatorilor, oferindu-le totodata sesiuni de dezvoltare profesionala.

Toate acestea reprezinta argumente care intaresc nevoia transferului catre Consiliul Superior al Magistraturii al tuturor atributiilor ce revin in domeniul IT vizand instantele judecatoresti, in conditiile in care procesul de digitalizare necesita expertiza tehnica si manageriala specifica, care poate fi mai bine asigurata de Consiliu, acesta avand in componenta reprezentanti ai instantelor, fiind asadar in contact nemijlocit cu nevoile identificate de acestea.

In plus, asa cum s-a aratat, transferul competentelor catre Consiliu se impune pentru asigurarea independentei justitiei. Ministerul Justitiei este parte a puterii executive, iar implicarea sa directa in procesele de digitalizare ar putea genera conflicte de interese sau perceptii de influenta excesiva asupra functionarii independente a instantelor.

Trebuie mentionat ca, pana in prezent, competenta a revenit Ministerului, intrucat posibilitatea de generare a unui astfel de conflict era una minima, avand in vedere ca solutiile informatice nu erau centralizate si nu exista posibilitatea tehnica de a accesa datele produse de catre instante.

Cu toate acestea, in prezent, toate solutiile informatice urmeaza sa fie dezvoltate in mod centralizat, astfel ca se impune regandirea arhitecturii IT din sistemul judiciar, tocmai pentru a garanta functionarea independenta a instantelor, situatia actuala in care bazele de date sunt virtualizate in servere gestionate de catre Minister fiind de natura sa afecteze acest principiu”.

* Cititi aici intreaga hotarare a Sectiei pentru judecatori din CSM