Comisia nr. 4 – Transparenta si Integritate a Consiliului Superior al Magistraturii, compusa din judecatorii Cristi Danilet (foto), Alexandru Serban si Toni Neacsu a elaborat “proiectul planului multianual de activitate al CSM 2011-2017”, lucrare care a fost pusa marti in dezbaterea Plenului Consiliului. Printre propunerile care ar duce, in opinia Comisiei mai sus amintita, la recunoasterea importantei Justitiei se numara si unificarea statutului procurorului cu cel al judecatorului, dreptul CSM-ului de a avea initiativa legislativa, avizul conform al CSM pentru toate proiectele de legi care privesc domeniul Justitiei, dar si dreptul Consiliului de a numi pe toata lumea din sistem, inclusiv pe magistratii Curtii Constitutionale, eliminarea Ministrului Justitiei din CSM, precum si crearea unei Case de Asigurari a Magistratilor. Proiectul are si parti bune (preluate din propunerile multor magistrati) insa unele propuneri sunt in opinia noastra adevarate traznai, care sfideaza Constitutia Romaniei si sunt de natura sa induca opiniei publice ca unii alearga numai dupa mariri si oportunitati, ba chiar pot inflama cetatenii impotriva magistratilor pe aceste vremuri de criza.

Comisia a propus ca bugetul instantelor sa fie trecut de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie si sa fie incheiat un pact national pentru Justitie – dorinta membrilor Consiliului de a avea un asemenea pact este de neinteles, cu atat mai mult cu cat asemenea protocoale au mai fost incheiate si cu alte ocazii, cu rezultate zero. Totodata, Comisia lui Danilet ar vrea ca toti magistratii sa aiba statutul de demnitar (chit ca e vorba de judecatori sau procurori de judecatorii lipsiti de orice experienta, care intra in paine la 24-25 de ani) iar fiecare membru al Consiliului sa aiba cabinete in tara, exact ca birourile parlamentare, pentru ca in acest fel membrii Consiliului sa fie mai aproape de alegatori. Mai mult, CSM-istii vor ca presedintele Romaniei, oricare ar fi el, sa dea o declaratie prin care sa recunoasca “explicit Justitia ca domeniu de importanta strategica”. Pe de alta parte, printre ideile ciudate ale membrilor CSM se numara obligativitatea fiecarui procuror de a fi judecator macar doi ani in timpul carierei sale, dar si invers, precum si crearea unui “fond de rezerva”, adica lunar magistratii sa cotizeze la un fond administrat de CSM, iar sumele stranse sa fie utilizate pentru situatii de urgenta ale magistratilor cotizanti. Lumeajustitiei.ro va prezinta cateva dintre propunerile incluse de CSM in strategia pentru dezvoltarea rolului si importantei justitiei.

Consiliul vrea ca magistratii sa nu mai aiba atatea interdictii. Se da liber la magistrati privatizati? Nici agentul guvernamental la CEDO nu scapa!

Unul din primele lucruri trecute in strategia pentru intarirea rolului Justitiei a vizat “revizuirea statutului magistratului prin eliminarea interdictiilor excesive de natura a afecta drepturile si libertatile acestuia si ale familiei sale.” In document nu se arata exact ce interdictii se doresc a fi eliminate, insa este interesant de urmarit daca nu se refera cumva la interdictia magistratilor de a detine firme private sau de a face afaceri. In alta ordine de idei, CSM a propus “instituirea avizului conform al Sectiilor reunite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru ordonantele de urgenta ale Guvernului, in chestiuni de interes public si probleme de drept de importanta deosebita”, “participarea la sedintele comisiilor din Parlament in momentul dezbaterilor”, dar si “stabilirea cadrului legislativ care sa permita desemnarea la Curtea Constitutionala a trei judecatori ca reprezentanti ai puterii judecatoresti in cadrul acestei entitati sau transformarea acesteia intr-o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”. De asemenea, Consiliul a propus modificarea criteriilor de numire al agentului guvernamental al Romaniei la CEDO, in sensul ca aceste criterii trebuie sa fie “transparente, pe criterii de competenta, experienta si abilitati”. Mai mult, Comisia de intregritate din CSM vrea “crearea posibilitatii de efectuare a unor schimburi intre instante si parchete in sensul ca judecatorii sectiilor penale sa lucreze pe parcursul carierei cel putin doi ani in cadrul unui parchet iar procurorii sa lucreze cel putin doi ani ca judecatori in cadrul sectiilor penale ale instantelor”. Mai mult, separat de Procurorul General al Romaniei, Comisia lui Danilet vrea si infiintarea postului de procuror general al instantei supreme. Totodata, Comisia doreste si “modificarea Regulamentului de organizare si functionare a CSM si crearea unui compartiment specializat pentru Relatia cu Parlamentul, condus de un membru CSM”.

Procurorii, scosi de sub autoritatea ministrului Justitiei si egali cu judecatorii. Toti magistratii sa aiba statut de demnitar, iar membrii CSM sa aiba birouri in teritoriu ca parlamentarii ! Societatea civila exclusa din CSM!

O alta strategie prevazuta in planul pentru intarirea rolului Justitiei este si “unificarea/armonizarea statutului procurorului cu cel al judecatorului, sub toate aspectele tinand de evolutia carierei profesionale. Promovarea in cadrul dezbaterii privind revizuirea Constitutiei a garantarii constitutionale a independentei procurorilor si a eliminarii autoritatii ministrului justitiei asupra procurorilor”. Scoaterea ministrului Justitiei din CSM este o alta dorinta a membrilor Consiliului: “promovarea schimbarii componentei Consiliului Superior al Magistraturii, in sensul ca in locul ministrului justitiei sa fie inclus un al treilea reprezentant al societatii civile, pentru inlaturarea oricarei influente influente politice asupra forului suprem al magistratilor si largirea participarii societatii civile”. Cateva alineate mai jos insa, Comisia lui Danilet s-a sucit cu privire la marirea numarului de membri ai societatii civile in CSM si a propus exact contrariul: “Modificarea dispozitiilor constitutionale referitoare la componenta sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, in scopul asigurarii unui numar egal de membri in cadrul celor doua sectii (8 judecatori si 8 procurori) Propunere pe aceasta tema: - excluderea reprezentantilor societatii civile din CSM” - (vezi facsimil). Oare cum vine asta, sa propui pe de o parte extinderea, iar pe de cealalta eliminarea reprezentantilor societatii civile din CSM? Noi n-am inteles...

De asemenea, in ceea ce priveste numirea procurorilor, Comisia pentru integritate a mentionat ca este necesara “regandirea procesului de numire a Procurorului General, a procurorilor sefi DIICOT si DNA in sensul ca procedura sa fie atributul CSM”. Judecatorii Danilet, Neacsu si Serban au propus ca toti magistratii sa aiba statut de demnitar, membrii CSM birouri in teritoriu, salarizarea tuturor judecatorilor sa fie egala, iar procurorii DNA si DIICOT sa nu aiba salariul mai mare decat un judecator de Curte de Apel.“Restabilirea echilibrului privind egalitatea de statut a tuturor magistratilor, in sensul in care calitatea de demnitar sa fie recunoscuta intregului corp de magistrati”, “existenta unor birouri teritoriale ale membrilor CSM (ca in cazul parlamentarilor), pentru necesitatea imbunatatirii activitatii de audiente raportat la magistrati”, “intreprinderea de demersuri pe langa Ministerul Justitiei pentru a asigura unitatea modalitatii de calcul a veniturilor lunare ale magistratilor la nivel national”, dar si eliminarea discrepantelor salariale dintre procurorii DIICOT si DNA si judecatori.

Retinerea marita la 72 de ore, magistratii sa aiba dreptul la credite preferentiale, sa nu raspunda material pentru erori, dar sa aiba dreptul sa aiba sindicate. Jurindexul lui Neacsu sa devina Institut National!

Alte idei promovate in acest proiect national pentru Justitie, prezentate de Comisia lui Danilet sunt: “Stabilirea, prin modificarea legii fundamentale, a perioadei retinerii la 72 de ore pentru a da procurorului posibilitatea finalizarii actelor premergatoare”, “Reorganizarea programului JURINDEX sub forma unui Institut National de Informare Juridica; extinderea programului la toate instantele judecatoresti si diversificarea surselor documentare publicate”, “abrogarea dispozitiilor legale ce reglementeaza in prezent raspunderea magistratilor pentru daunele provocate ca urmare a unor erori judiciare”, “Punerea efectiva in aplicare a prevederilor legale referitoare la asigurarea magistratilor pentru risc profesional si infiintarea Casei de Asigurari a Judecatorilor si Procurorilor, Dezvoltarea unei structuri in cadrul CSM care sa solutioneze problemele sociale ale magistratilor (locuinte de serviciu, crese, credite preferentiale), Crearea unui fond de intrajutorare a magistratilor pentru cazuri de forta majora, alimentat printr-o cotizatie lunara modica si administrat de CSM, modificarea Regulamentului de organizare si functionare a CSM si crearea unui compartiment specializat pentru Relatia cu Parlamentul, condus de un membru CSM”. De asemenea, Comisia lui Cristi Danilet a dovedit o preocupare pentru mandatul presedintelui CSM, propus sa fie marit la 2 ani. De asemenea, presedintelui Romaniei i se cere sa recunoasca “explicit justitia ca domeniu de importanta strategica si asigurarea medierii in raport cu celelalte puteri ale statului”. De asemenea, membrii Comisiei au mentionat ca este necesar ca: “Sustinerea modificarii art. 19 din legea nr. 146/1997 in sensul ca taxele si sumele provenite din impozitele incasate din onorariile avocatilor, notarilor publici si executorilor judecatoresti sa revina integral bugetului justitiei”.

Inspectia Judiciara, indepdendenta, dar sub controlul CSM si impartita la curtile de apel

In ceea ce priveste Inspectia Judiciara, Comisia lui Danilet a sustinut ca este nevoie de “Pastrarea unui corp de inspectori de rang national la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, constituit exclusiv dupa criteriile vechimii in sistem si in functii de conducere, cu reprezentare teritoriala echitabila, desemnati prin vointa adunarilor generale ale curtilor de apel si Inaltei Curti (parchete aferente). Reinfiintarea corpului de inspectori la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel (parchete de pe langa curti de apel) dintre profesionistii cu notorietate (cariera, caracter, comportament, probitate), care sa desfasoare activitati de control. Identificarea de criterii obiective de recrutare a inspectorilor si asigurare a stabilitatii acestora; stabilirea de criterii pentru revocarea din functie si evaluarea activitatii: - Selectarea inspectorilor sa se faca pe baza de examen sau concurs, la nivel national, limitarea in timp a numirii in functia de inspector judiciar, cu interdictia re-numirii succesive in functie, numirea inspectorilor judiciari pe un mandat determinat de 4 ani, sporirea numarului de inspectori judiciari, verificarea profesionala a inspectorilor judiciari inainte de a fi numiti inspectori si limitarea accesului in cadrul Inspectiei Judiciare doar a persoanelor care se bucura de o buna reputatie profesionala si au experienta in instrumentarea de dosare penale si nu doar in functii de conducere, testarea psihologica a inspectorilor judiciari cel putin o data pe an, numirea inspectorilor-sefi prin incheierea unui contract de management, care sa stabileasca atat criteriile de performanta, cat si raspunderea aplicabila, elaborarea unei propuneri de modificare legislativa referitoare la autonomizarea/descentralizarea Inspectiei Judiciare fata de Plenul CSM”.

* Cititi aici Planul multianual al CSM aprobat de Comisia lui Danilet & Co

* Cititi aici Minuta Comisiei nr. 4 a lui Danilet & Co