Judecatoarea Veronica Cirstoiu (foto) ar fi primit peste un milion de euro pentru a anula condamnarea la 7 ani de inchisoare primita de omul de afaceri Dinel Staicu in dosarul privind fraudarea Bancii Internationale a Religiilor. Cel putin acestea sunt acuzatiile DNA. Intregul caz al DNA pleaca de la o decizie data in iarna anului trecut, de judecatoarele Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca.

La acea vreme, cele trei judecatoare au admis contestatia in anulate formulata de afaceristul Dinel Staicu si au dispus anularea condamnarii acestuia la pedeapsa de 7 ani de inchisoare primita in dosarul Bancii Internationale a Religiilor. Cirstoiu, Badescu si Piciarca au dispus punerea in libertate de indata a lui Staicu, dupa ce au constatat ca exista autoritate de lucru judecat, in sensul ca o alta instanta s-a pronuntat in legatura cu acuzatiile aduse omului de afaceri.

Iata ce au retinut judecatoarele Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca in Decizia Penala nr. 381 din 22 februarie 2012:

“Asadar, ceea ce intereseaza sub aspectul identitatii de obiect este fapta materiala, iar nu incadrarea juridica, iar dupa ce s-a pronuntat o hotarare definitiva, iar ulterior se face o noua judecata pentru aceeasi fapta, chiar sub o alta incadrare juridica si se pronunta o noua hotarare definitiva, se impune desfiintarea celei de a doua hotarari definitive data cu incalcarea autoritatii de lucru judecat.

Ori, in cauza de fata este evident ca nu s-a procedat asa.

Astfel, s-a ajuns ca in urma unor disjungeri si declinarii, fapte care in substanta lor sunt aceleasi, acestea sa fie cercetate in mai multe proceduri, neavand importanta ca in fiecare procedura s-a dat faptelor incadrari juridice diferite.

In cauza a existat o dublare a procedurilor judiciare indreptate impotriva aceleiasi persoane, iar procedura soldata cu o condamnare definitiva a fost precedata de o alta procedura, respectiv a solutionarii plangerilor indreptate impotriva rezolutiilor parchetului de neincepere a urmaririi penale, aspect evidentiat in partea referitoare la istoricul si succesiunea procedurilor.

De altfel, nici parchetul nu a negat la data cand au avut loc dezbaterile in fond asupra cauzei, cercetarea paralela a dosarelor, ci doar a sustinut ca acestea au avut ca obiect infractiuni diferite.

De asemenea, nici Parchetul nu a sustinut ca s-ar fi descoperit fapte noi dupa finalizarea primei proceduri.

Ori, potrivit jurisprudentei CEDO, dupa ce s-a inchis definitiv o procedura penala „chiar si simpla formulare a unor banuieli cu privire la nevinovatia unei persoane este nelegala (Asan Rushiti contra Austriei – 21.03.2000, Vostic contra Austriei – 17.10.2002).

Chiar daca petentul a primit solutii de neincepere a urmaririi penale, soldate cu hotarari judecatoresti definitive, ca urmare a plangerilor formulate in baza art. 2781 Cod procedura penala, ulterior, pentru fapte in substanta lor aceleasi, a trebuit sa participe la un alt proces.

In procedurile analizate, petentul condamnat a primit pentru aceleasi fapte in substanta lor, si savarsite in aceeasi perioada de timp si spatiu, solutii diferite. (...)

Cum cele doua proceduri descrise, prima - finalizata cu hotarari definitive, care au confirmat legalitatea si temeinicia rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale atacate, in baza art. 2781 Cod procedura penala la instantele competente, iar cea de a doua - finalizata cu o condamnare au avut ca obiect fapte, in substanta lor aceleasi, chiar daca au primit incadrari juridice diferite, cea dea doua procedura a fost data cu incalcarea principiului „non bis in idem”, consacrat de dispozitiile art. 4 al Protocolului nr. 7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Dincolo de existenta paralela a procedurilor penale, multiplele declinari si disjungeri din dosarele de urmarire penala aflate pe rolul parchetelor din Craiova si Bucuresti au condus la instrumentarea acestora in mod defectuos, astfel incat s-a ajuns, ca in urma faptului ca nu au avut numar unic de inregistrare sa aduca, prin ele insele, o violare si a dispozitiilor art. 6 din Conventie, referitoare la un proces echitabil (chiar si in baza procesuala a urmaririi penale), pe langa dispozitiile art. 4 din Protocolul nr. 7 al aceleiasi conventii. (...)

In acord cu considerentele expuse in cele ce preced, Curtea, in baza art. 386 lit. d Cod procedura penala, va admite contestatia in anulare formulata de petentul condamnat impotriva deciziei penale nr. 741 din 04 aprilie 2011, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I Penala si va proceda la desfiintarea - in parte - aceasta numai cu privire la contestatorul petent.

Totodata, se vor desfiinta - in parte – sentinta penala nr.1240 din 15 iunie 2010, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, precum si decizia penala nr. 802 din 16 decembrie 20410 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a penala, iar in consecinta, in baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. j Cod de procedura penala, se va inceta procesul penal pornit impotriva contestatorului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 26 cu referire la art. 246 combinat cu art. 248 ind. 1 cu aplic. art. 41 alin. 2 rap. la art. 258 alin. 1 din codul penal.

Se va anula mandatul de executare a pedepsei emis pe numele contestatorului.

Se va dispune punerea de indata in libertate daca acesta nu este arestat in alta cauza”.

Cirstoiu, Badescu si Piciarca au fost anchetate pentru abuz in serviciu si favorizarea infractorului dar au primit scoatere de sub urmarire penala. Procuror a fost atuci Florentina Mirica, cea care alaturi de Viorel Cerbu instrumenteaza dosarul mitei de 1,5 milioane euro

Imediat dupa aceasta decizie, procurorul sef al DNA de la acea vreme, Daniel Morar, anunta ca a cerut declansarea unei anchete in legatura cu hotararea celor trei judecatoare, pentru a se stabili daca a fost comisa vreo infractiune. In acelasi context, Morar afirma ca procurorii DNA au fost socati de solutia data de judecatoarele Cirstoiu, Badescu, Piciarca:

“Pe noi, pe procurori, acea solutie ne-a socat, pentru ca din toate analizele noastre nu exista un caz care sa justifice o asemenea solutie, adica anularea unei condamnari definitive. Nu exista un caz practic, vorbesc. Din punct de vedere al cailor de atac, nu este nimic de facut. Este o solutie data definitiv. Noi trebuie sa vedem acum, CSM, daca acolo este o abatere disciplinara si noi procurorii daca e vorba de o fapta penala. (…)

S-a deschis o ancheta disciplinara la CSM, si o ancheta penala la DNA. CSM verifica daca in cazul de fata cineva a incalcat legea si respectiv capitolul care arata ce abateri disciplinare pot comite magistratii, iar noi, procurorii nostri vor verifica daca s-au comis anumite infractiuni legate de aceste solutii”.

Daniel Morar a sustinut, de asemenea, ca decizia celor trei judecatoare i s-a parut a fi una ciudata: “Acele considerente pe baza carora instanta a dispus anularea condamnarii au fost avute-n vedere si de instanta de apel si de recurs, care l-au condamnat pe el si pe alti trei coinculpati. E ciudat ca doua instante au spus ca nu suntem in situatia aceea si nu se impune incetarea procesului penal, iar a treia a spus altceva. Mi-am manifestat indoiala pentru ca procurorii nostri de sedinta au argumentat de ce nu suntem intr-o asemnea situatie. Dar instanta de la Curtea de Apel Bucuresti care a anulat hotararea a spus: ba suntem. Si atunci suntem in situatia in care trei instante, doua intr-o parte si una in alta, spun lucruri diferite. Procurorul sef al DNA poate sa ceara deschiderea unei anchete, ceea ce am si facut, de aici incolo dosarul apartine unui procuror de caz care va examina acele solutii. Bun, acuma faptul ca sunt doua solutii diferite, nu insemna neaparat ca s-a comis o infractiune. Daca e o neglijenta sau altceva, o sa aflam la finalul anchetei disciplinare sau la finalul anchetei penale”.

Nu a trecut mult timp si cele trei judecatoare s-au trezit puse sub invinuire, la data de 3 aprilie 2012 de catre procuroarea DNA Florentina Mirica, cea care instrumenteaza, alaturi de procurorul Viorel Cerbu, dosarul privind mita pe care ar fi luat-o Cirstioiu ar fi luat-o de la Dinel Staicu. Cirstoiu, Badescu si Piciarca au fost acuzate de abuz in serviciu si favorizarea infractorului, dar in final au primit scoatere de sub urmarire penala.

Evenimentele din ultimele zile demonstreaza insa ca, in ciuda acelei solutii, procuroarea Mirica a continuat sa fie interesata de acest caz. Ne intrebam: oare celelalte doua judecatoare Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca ar trebui sa stea linistite?

* Cititi aici Decizia prin care judecatoarele Veronica Cirstoiu, Liliana Badescu si Dumitrita Piciarca au anulat condamnarea lui Dinel Staicu