Sfarsitul saptamanii trecute a fost marcat de controversele legate de respingerea contestatiei in anulare formulate de catre Elena Udrea si ceilalti inculpati in dosarul denumit generic „Gala Bute”.

Este cunoscut faptul ca, imediat dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat decizia definitiva in dosarul „Gala Bute”, Curtea Constitutionala a Romaniei a pronuntat si publicat Decizia nr. 685/2018, decizie prin care a statuat faptul ca, inca din anul 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a incalcat in mod sistematic legea adoptata de catre Parlamentul Romaniei, lege care stabilea ca toti judecatorii care formeaza completurile de 5 sa fie alesi prin tragere la sorti.

Prin opunere la lege, astfel cum inalta Curte a recunoscut prin deciziile pronuntate in alte dosare, cel mai inalt for al justitiei din Romania a decis sa ignore legea adoptata de catre Parlament, sens in care a decis nelegal ca doar 4 membri ai completurilor de 5 sa fie alesi prin tragere la sorti, al cincilea, respectiv presedintele completului, sa fie „pus cu mana”, respectiv sa fie membru de drept.

Este de necontestat faptul ca, prin adoptarea acestei decizii de catre Colegiul de Conducere al I.C.C.J., numeroase dispozitii legale care reglementeaza corecta desfasurare a procesului penal au fost incalcate.

Prin decizia Colegiului de Conducere, Inalta Curte a decis ca, la nivelul celui mai inalt for al justitiei din Romania, nu sunt aplicabile principii precum dreptul la un proces echitabil si prin aceea ca toti inculpatii au dreptul si trebuie sa fie judecati de catre „tribunale instituite prin lege”, motiv pentru care au numit un sef al completului iar apoi s-au prefacut ca respecta dispozitiile legale de numire aleatorie prin tragere la sorti.

Decizia prin care inalta Curte a respins contestatia in anulare formulata de inculpatii din dosarul „Gala Bute” este, nu doar nelegala, ci si scandaloasa.

Decizia este nelegala deoarece este mai presus de orice dubiu faptul ca, potrivit art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, de la data publicarii in Monitorul Oficial, toate deciziile pronuntate de catre Curtea Constitutionala sunt general obligatorii.

Decizia este scandaloasa deoarece in absolut toate dosarele similare, Inalta Curte a pronuntat decizii legale, respectiv a admis contestatiile in anulare, indiferent daca acestea au fost formulate de catre inculpati sau de catre D.N.A., si a dispus reluarea apelului in fata unui complet legal constituit.

Dosarul in care este cercetata Elena Udrea este singurul dosar care a primit o solutie diferita, fapt care nu poate fi tolerat intr-un stat care se vrea a fi de drept si nu „de drepti”.

Simpatiile sau antipatiile fata de persoana Elenei Udrea pot fi exprimate, cel mult, in cadru privat, la o sueta, in nici un caz oficial, in cadrul unor complete de judecata care ar trebui sa pronunte doar solutii legale, solutii care sa aiba corespondent exclusiv in dispozitiile legale incidente, in probele administrate legal si in reala situatie de fapt, nicidecum in simpatiile sau antipatiile pe care membrii completelor de judecata le nutresc fata de o persoana sau alta.

Din cauza dorintei nelegale ca Elena Udrea sa nu cumva sa scape din cauza intervenirii prescriptiei speciale, judecatorii Inaltei Curti, nu doar ca s-au discreditat personal, dar au discreditat ideea de justitie prin intrebarile preliminare pe care le-au adresat CJUE pentru a identifica daca exista vreo modalitate de a nu da relevanta Deciziei nr. 685, pronuntata de catre Curtea Constitutionala, la data de 07.11.2018.

Desi CJUE nu a definit „riscul sistemic”, a solutionat trimiterea preliminara a I.C.C.J. admitand ca, daca exista acest „risc sistemic de impunitate” care le-ar da posibilitatea persoanelor cercetate sa scape de raspunderea penala datorita interventiei prescriptiei speciale, atunci Instanta Suprema ar putea sa aplice „pe sarite” sau „din cand in cand” deciziile Curtii Constitutionale, desi acestea sunt general obligatorii, potrivit Constitutiei Romaniei.

Este important de subliniat faptul ca, pentru a pronunta aceasta solutie scandaloasa, CJUE a avut in vedere Decizia MCV 2006/928/CE, decizie care, chiar daca nu ar fi caduca, nu s-ar fi aplicat in nici un caz instantelor nationale ci doar legislativului si/sau a executivului !

Chiar si in aceasta situatie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a ales sa pronunte a doua solutie consecutiv nelegala impotriva Elenei Udrea si a celorlalte persoane care au fost cercetate in acest dosar.

Astfel, Elena Udrea si celelalte persoane care au fost cercetate in acest dosar, au fost trimise dupa gratii, in executarea unei pedepse profund nelegale deoarece:

1. Solutia definitiva prin care inculpatii din dosarul „Gala Bute” au fost condamnati, a fost pronuntata de un complet nelegal constituit.

Fiind mai presus de orice dubiu faptul ca un complet nelegal constituit nu poate pronunta o solutie legala, cu atat mai putin de condamnare, se naste intrebarea legitima :

S-au gandit cei 4 membri ai completului de judecata care au decis respingerea contestatiei in anulare la faptul ca, respingand contestatia in anulare, nu doar ca incalca Constitutia pe care au jurat sa o respecte, dar au privat toti inculpatii din acest dosar de dublul grad de jurisdictie din moment ce nu au avut sansa de a fi judecati in apel de un complet legal constituit?!?

2. Fiind judecati de un complet nelegal constituit in apel, decizia nu poate fi decat nula de drept, motiv pentru care inculpatii trebuia sa aiba dreptul de a-si formula apararile in fata unui complet legal constituit.

3. Persoanele care au fost cercetate in acest dosar au fost trimise dupa gratii dupa ce au fost judecate doar de prima instanta, fara a avea dreptul la judecarea cauzei in apel, in fata unui complet legal constituit.

Din cauza acestui fapt, toate persoanele cercetate in dosarul „Gala Bute” au fost private de dublul grad de jurisdictie, fapt care ar trebui sa puna pe ganduri si cel mai infocat #rezistent!

4. Cei 4 judecatori care au ales „sa ia lumina de la CJUE” au facut-o nelegal, alegand sa ignore Constitutia si sa nu dea eficienta deciziilor general obligatorii ale Curtii Constitutionale.

Daca Inalta Curte ar fi decis legal, ca in toate celelalte cazuri, admiterea contestatiei in anulare si reluarea apelului in fata unui complet legal constituit, nimeni nu ar mai fi avut nimic de obiectat chiar daca noul complet care ar fi solutionat apelul ar fi gasit-o la fel de vinovata sau chiar si mai vinovata pe Elena Udrea si ar fi pronuntat o condamnare chiar si mai mare.

La fel de adevarat este faptul ca, daca ar fi avut parte de o judecata corecta, in fata unui complet impartial, atat Elena Udrea, cat si alti inculpati din dosar puteau obtine solutii de achitare.

Pentru a sublinia inca o data precaritatea deciziei pronuntate joi de catre I.C.C.J., precizez faptul ca instanta de apel legal constituita ar fi avut tot timpul din lume, atat sa o condamne la orice pedeapsa dorea pe Elena Udrea sau sa o achite, prescriptia speciala intervenind doar in anul 2025 pentru unele fapte si in 2026 pentru celelalte fapte.

Din cauza „dorintei arzatoare”, evident, nelegale, de a o vedea cat mai repede dupa gratii pe Elena Udrea, Inalta Curte de Casatie si, uneori, de Justitie a transformat-o pe Elena Udrea in detinut politic, decizia in urma careia a fost azvarlita dupa gratii avand in vedere considerente care numai legale nu pot fi.