Lumea Justitiei prezinta declaratia care poate arunca in aer condamnarile primite in 2016 de catre avocatii Sorin Calaigii (foto 1) si Mihaela Bodirlau (foto 2) pentru asa-zise fapte de trafic de influenta si santaj, intr-un dosar instrumentat de catre procurorul Andrei Bodean de la DNA Constanta.

Asa cum se stie deja, la inceputul acestei luni Inalta Curte a admis in principiu cererea de revizuire a celor doi avocati. In respectiva actiune, Calaigii si Bodirlau invocau ordonanta de clasare emisa in 6 decembrie 2022, in dosarul nr. 2354/P/2022, de catre procuroarea Mihaiela Iorga-Moraru (foto 3) de la Parchetul Inaltei Curti. Este vorba despre un dosar deschis de catre PICCJ in 2016, pe baza plangerii penale depuse de catre Sorin Calaigii si Mihaela Lupu-Bodirlau impotriva procurorului de caz Andrei Bodean si a politistului judiciar Viorel Petrosan de la DNA Constanta, precum si a familiei Miron (denuntatorii avocatilor). In acel moment, procesul celor doi avocati se afla in faza de apel, dupa ce in 2015 judecatoarea Carmen-Veronica Gaina de la Curtea de Apel Bucuresti ii condamnase in prima instanta la pedepse cu executare.

Revenind: in ordonanta din 2022, procuroarea Iorga-Moraru atesta existenta faptei de inducere in eroare a organelor judiciare comise de catre familia Miron (denuntatorii avocatilor), dar constata interventia prescriptiei (click aici pentru a citi). Constatarile Mihaielei-Iorga Moraru au ramas definitive, din moment ce atat procuroarea Adriana-Denisa Cristodor (sefa Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ), cat si judecatoarea ICCJ Lavinia-Valeria Lefterache au respins plangerile formulate de Calaigii si Bodirlau impotriva clasarii. Mentionam ca ordonanta procuroarei Cristodor a fost emisa la 18 ianuarie 2023, iar incheierea judecatoarei Lefterache – la 4 aprilie 2023 (dosar nr. 429/1/2023).

Certificat de buna purtare pentru Bodean

Cea mai mare parte a clasarii dispuse de Mihaiela Iorga-Moraru (in baza art. 16 alin. 1 lit. a CPP: „fapta nu exista”) se refera la procurorul Andrei Bodean, Mihaiela Iorga-Moraru sustinand ca acesta nu a comis niciuna dintre faptele reclamate de Calaigii si Bodirlau: nici abuz in serviciu, nici cercetare abuziva, nici represiune nedreapta, nici influentarea declaratiilor, nici fals intelectual.

Tot pe „fapta nu exista” a primit clasare si comisarul Viorel Petrosan de la DNA Constanta, pe care avocatii il acuza de complicitate la abuz in serviciu si complicitate la cercetare abuziva.

Pe de alta parte, procuroarea Mihaiela Iorga-Moraru a constatat existenta faptei de inducere in eroare a organelor judiciare in sarcina familiei Miron (fratii Ion si Vasile, precum si tatal lor, Stefan), aspect pe care se bazeaza cererea de revizuire formulata de avocatii Sorin Calaigii si Mihaela Bodirlau.

Nici ordonanta de clasare, nici incheierea judecatoarei Valeria Lefterache nu intra in detalii cu privire la aceasta fapta. De aceea, Lumea Justitiei publica atat declaratia lui Ion Miron (la Parchetul General, in 2016, in fata procuroarei Adina Petrescu), cat si pe cea a fratelui acestuia, Danut Miron (la Curtea de Apel Bucuresti, in 2015, in fata judecatoarei Carmen-Veronica Gaina, in timp ce se afla pe rol fondul dosarului Calaigii-Bodarlau).

Amandoi fratii afirma acelasi lucru: ca i-au denuntat mincinos pe cei doi avocati ca sa usureze situatia penala a familiei, tatal lor aflandu-se in arest in acel moment. De asemenea (foarte important), ambele declaratii date sub juramant il indica pe un anume Bogdan de la SRI, care i-a invatat cum sa declare astfel incat sa-i infunde pe avocati. In declaratia de la PICCJ, Ion Miron sustine ca politistul judiciar Viorel Petrosan trunchia declaratiile denuntatorului, pastrand numai ceea ce ii convenea, si ca procurorul Andrei Bodean urmarea de multa vreme sa-l prinda cu ceva pe avocatul Sorin Calaigii.

Mult mai detaliata este declaratia lui Danut Miron de la CAB (data tot sub juramant de martor). Acesta neaga ca le-ar fi dat bani avocatilor ca sa intervina la judecatorii de la Curtea de Apel Constanta pentru ca acestia sa dispuna rejudecarea cauzei in care era vizat Stefan Miron (tatal lui Ion si Danut) – o cauza instrumentata de catre procurorul Matei Dragomir (foto 4) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. In schimb, Danut Miron afirma ca intregul dosar a fost pus la cale de catre acel Bogdan de la SRI ca razbunare pentru ca avocatii Sorin Calaigii si Mihaela Bodirlau descoperisera anumite ilegalitati pe care le-ar fi comis procurorul Dragomir in dosarul lui Stefan Miron. Iar tatal fratilor Miron a fost de acord sa contribuie la ticluirea dosarului de trafic de influenta impotriva avocatilor, nemultumit fiind de onorariul prea mare pe care i-l percepuse Mihaela Bodarlau.

Redam declaratia de martor a lui Danut Miron de la CAB din 2015:

„Nu am asistat la pretinsul moment cand se sustine ca inculpatul Calaigii Sorin i-ar fi restituit tatalui meu Miron Stefan suma de 6.500 euro. Il cunosc pe inculpatul Calaigii Sorin. Stiu ca acesta a fost aparatorul fratelui meu Miron Vasile.

Nu cunosc ca inculpatul sa fi pretins si primit vreo suma de bani pentru a interveni la judecatori in vederea obtinerii unei solutii favorabile pentru fratele meu.

In schimb, inculpatul Calaigii Sorin a primit onorariu pentru apararea asigurata fratelui meu Miron Vasile. Eu i-am platit acest onorariu, intrucat fratele meu nu avea posibilitati materiale, iar tatal nostru Miron Stefan era arestat la acel moment. I-am platit inculpatului drept onorariu mai intai suma de 500 euro, iar apoi in mai multe transe si alte sume de bani, pana la un total de 1.000-1.500 euro. Mi s-au eliberat chitante pentru intreaga aceasta suma. Arat ca tatal meu a trimis denunt la Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti in martie 2014 numai cu privire la inculpata Bodirlau Mihaela, intrucat prinsese ura pe ea din motivul pe care l-am relatat. Fiind sfatuit de mine, tatal meu nu a formulat denunt si impotriva inculpatului Caligii Sorin.

Dosarul a fost declinat de la Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti la Directia Nationala Anticoruptie Constanta, unde a fost 'luat' de procurorul Bodean. Tatal meu l-a intrebat pe individul 'Bogdan' ce sa faca, iar acesta i-a spus sa stea linistit, ca 'procurorul Bodean este omul nostru, te invata el ce sa faci'. Cand am mers la procurorul Bodean, acesta i-a spus tatalui meu ca, daca vrea scape de inculpata Bodirlau Mihaela, trebuie sa depuna denunt si cu privire la inculpatul Calaigii Sorin. Tatal meu mi-a spus sa merg sa dau si eu declaratie, insa eu nu am vrut.

Stiu ca si colegi avocati ai inculpatului Calaigii Sorin au vrut sa-l vada pe acesta 'bagat la puscarie'. Nu pot nominaliza acei colegi avocati. (...)

Am fost aparat de inculpatul Calaigii Sorin atat la Tribunalul Constanta, cat si la Curtea de Apel Constanta. Am fost multumit de prestatia acestuia, avand in vedere solutia de condamnare cu suspendare pronuntata de Tribunalul Constanta, numai pentru infractiunea de ultraj si tulburare a ordinii si linistii publice.

Inculpatul nu mi-a solicitat sume de bani, sub pretextul posibilitatii influentarii judecatorilor, in niciuna din etapele procesuale pe care le-a parcurs dosarul respectiv.

Inculpatul Calaigii Sorin ne-a asistat la Tribunalul Constanta pe mine si pe doi dintre fratii mei, Miron Vasile si Miron Florin. La fel a procedat si la Curtea de Apel Constanta, in faza de inceput, insa cei doi frati ai mei au renuntat la prestatiile sale.

Cei doi frati ai mei au renuntat la serviciile inculpatului Calaigii Sorin, intrucat asa au fost invatati de catre un individ care lucreaza la SRI pe nume Bogdan, care locuieste langa Policlinica din Constanta. In concret, acel individ l-a invatat pe tatal meu Miron Stefan cum sa procedeze 'pentru a il baga la inchisoare pe avocatul Calaigii Sorin'. Acest individ Bogdan i-a spus tatalui meu ca inculpatul Calaigii Sorin este pe mana cu procurorul Dragomir, care ne-a anchetat in faza de urmarire penala. Acelasi Bogdan l-a sfatuit pe tatal meu cum sa-i inregistreze pe inculpatul Calaigii Sorin, l-a ajutat sa prelucreze inregistrarile si l-a pus in legatura cu procurorul Bodean de la Directia Nationala Anticoruptie.

Am asistat la discutiile tatalui meu cu acel Bogdan si din aceasta sursa cunosc aspectele pe care le-am relatat.

Cei doi frati ai mei au renuntat la serviciile de avocat ale inculpatului Calaigii Sorin 'ca acesta sa poata fi legat si bagat la puscarie'. Acest fapt s-a intamplat in timpul judecarii cauzei la Curtea de Apel Constanta.

Tatal meu mi-a solicitat sa depun si eu marturie impotriva inculpatului Calaigii Sorin, dar am refuzat, intrucat am fost multumit de serviciile acestuia de avocat.

Am discutat cu membrii familiei mele dupa declansarea procesului penal impotriva inculpatului Calaigii Sorin si acestia mi-au spus ca au facut denunturi si au dat declaratii impotriva acestuia 'ca sa li se ia jumatate din pedeapsa'. Acest lucru mi l-a spus chiar tatal meu, Miron Stefan, care a adaugat ca daca stia ca ia pedeapsa asta, nu facea nici un denunt'.

Tatal meu mi-a spus, in perioada cand eram in carantina, dupa incarcerare, sa stau linistit, ca el a vorbit cu procurorul Bodean de la Directia Nationala Anticoruptie si acesta i-a promis ca 'ne scapa de puscarie' chiar inainte de a se termina perioada de carantina. Eu nu am discutat niciodata cu domnul Bodean. Nu cunosc ca in perioada cat cauza a fost judecata la Curtea de Apel Constanta, inculpatul Calaigii Sorin sa fi pretins bani de la vreun membru al familiei mele pentru a interveni la judecatori. Intrucat inculpatul Calaigii Sorin doreste sa formuleze o intrebare si cu privire la fapta avand ca obiect suma de 6.500 euro, raspund ca nu am auzit ca tatal meu sa ii fi dat acestuia suma respectiva. Tatal meu nu i-a dat inculpatului nicio suma de bani.

Stiu ca in ultimii ani de procese, tatal meu, din cauza problemelor financiare, nu a mai putut sa isi angajeze avocati alesi.

Atat ca acel individ 'Bogdan', cat si procurorul Bodean i-au spus tatalui meu ca el si copiii lui vor beneficia de art. 19 daca declara impotriva inculpatului Calaigii Sorin.

La intrebarile aparatorului ales al inculpatului Calaigii Sorin:

Fratii mei Vasile si Florin au renuntat la serviciile de avocat ale inculpatului Calaigii Sorin ca sa faca 'bascalie' atat fata de acesta, cat si fata de inculpata Bodirlau Mihaela, intrucat ei stiau ca existau inregistrari efectuate din anul 2013 si ca vor scapa de puscarie indiferent de ceea ce vor spune avocatii in instanta. Astfel cum am mai precizat, cei doi frati au fost invatati sa procedeze astfel de tatal nostru.

Individul de la SRI dorea sa-l bage la puscarie pe inculpatul Calaigii Sorin, dar si pe inculpata Bodirlau Mihaela, intrucat cei doi avocati care 'mergeau pe lege' descoperisera ilegalitatile comise in dosarul nostru de catre procurorul care ne-a anchetat, Dragomir. Altfel spus, individul de la SRI dorea sa-l protejeze pe procurorul Dragomir. Mi-am dat seama de acest lucru cand, cu o zi inainte de a fi eu arestat, i-am vazut pe cei doi impreuna la casieria unde se plateste contravaloarea energiei electrice. Eu nu am vrut sa procedez precum fratii mei, intrucat eu nu bag lume nevinovata la puscarie.

La intrebarile personale ale inculpatei Bodirlau Mihaela si la intrebarile aparatorului ales al acesteia:

Inculpata Bodirlau Mihaela m-a aparat ca avocat in dosarul de la Curtea de Apel Constanta. Eu i-am platit acesteia suma de 25 milioane lei vechi, drept onorariu, dar nu in legatura cu acest dosar, ci in legatura cu un alt dosar in care era inculpata sotia mea.

Stiu ca tatal meu Miron Stefan i-a dat inculpatei Bodirlau Mihaela, drept onorariu, 6-7.000 euro pentru 3 procese: cel de la ICCJ, unde era judecat fratele meu Miron Vasile pentru tentativa la omor, cel de la Curtea de Apel Constanta, unde eram judecati toti membrii familiei, dar si membri familiei Bolmandar, si respectiv cel in care erau judecati tatal meu, fratele Miron Ion si sotia mea. Inculpata Bodirlau Mihaela a fost angajata in cauza in care eram inculpati membrii familiei Miron si membrii familiei Bolmandar dupa terminarea judecatii in prima instanta la Tribunalul Constanta, cand mai multi frati ai mei primisera pedepse cu executare.

Tatal meu a avut initiativa angajarii inculpatei ca avocat, intrucat aflase despre aceasta ca 'este un avocat tehnic, pe lege'. Acelasi lucru i l-a spus tatal meu inculpatei si cand s-a intalnit cu aceasta la cabinetul de avocatura din Bucuresti, unde m-am deplasat si eu impreuna cu el. Nu imi aduc aminte cine i-a recomandat-o tatalui meu pe inculpata, avand calitatile anterior mentionate.

Cand am discutat cu inculpata despre onorariu, aceasta a pretins 10.000 euro de la membrii familiei Miron si 10.000 euro de la membrii familiei Bolmandar si cunostintele lor, cate 2.000 euro pentru fiecare inculpat. Din cate stiu, numai familia Bolmandir a achitat onorariul.

Tatal meu a platit cei 6-7.000 euro, insa in legatura cu mai multe dosare, astfel cum le-am relatat anterior. Nu cunosc daca onorariul pretins de inculpata a fost mentionat in contractul de asistenta juridica.

Tatal meu trebuia sa ii dea inculpatei in total 20.000 euro: 5.000 euro pentru dosarul la ICCJ, 10.000 euro pentru dosarul de la Curtea de Apel Constanta si 5.000 euro pentru dosarul in care era implicata si sotia mea. I-a dat insa pentru toate cele trei dosare numai 6-7.000 euro in mai multe transe.

Inculpata Bodirlau Mihaela nu a cerut niciodata bani pe motiv ca ar trebui sa dea la judecatori.

Eu i-am dat inculpatei Bodirlau Mihaela drept onorariu suma de 25 milioane lei vechi pentru sotia mea, intrucat tatal meu nu a mai vrut sa ii plateasca onorariu in acel dosar.

Tatal meu i-a facut denunt inculpatei Bodirlau Mihaela cand a iesit din puscarie in luna februarie 2014, intrucat asa a fost invatat de individul de la SRI, dar si de catre fosti colegi detinuti, intre care Sergiu Bahaian.

Cred ca tatal meu i-a facut denunt inculpatei si pentru ca 'a prins ura pe ea', intrucat aceasta i-a reprosat intr-o discutie ca ar fi afirmat ca i-a dat mai multi bani decat ii daduse in realitate.

Individul de la SRI vroia 'sa-l lege pe inculpatul Calaigii Sorin', iar inculpata Bodirlau Mihaela a cazut si ea in aceasta plasa.

Am vazut inregistrarile initiale. In acestea s-au facut interventii de catre un individ trimis de acel 'Bogdan' de la SRI. Stiu acest lucru, intrucat 'Bogdan' a venit cu acel individ in casa fratelui meu Miron Ion. Acel 'Bogdan' mi-a spus si mie sa ma duc la Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti, iar fratele meu Miron Ion mi-a explicat ca va trebui sa fac acolo un denunt impotriva procurorului Dragomir, nu impotriva inculpatei Bodirlau Mihaela.

Individul 'Bogdan' de la SRI mi-a dat 3.000.000 lei vechi intr-o statie Peco, iar fratele meu Miron Ion mi-a spus sa folosesc acei bani ca sa mergem la Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti pentru a face o plangere impotriva procurorului Dragomir, pentru ca astfel vom fi judecati corect. La Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti, un procuror Draghici ne-a intrebat unde sunt inregistrarile cu avocatii, spunandu-ne ca numai daca formulam un denunt putem sa beneficiem de art.19. Nici eu, nici fratele meu Miron Ion nu am depus denunturi impotriva avocatilor.

Fratele meu Miron Ion mi-a spus ca daca spun adevarul despre inculpata Bodirlau Mihaela si despre inculpatul Calaigii Sorin, o va baga la puscarie pe sotia mea, intrucat a fost inculpat impreuna cu ea in acelasi dosar.

Fratele meu Miron Ion a primit oferte de 'aplicare a art. 19' de la individul 'Bogdan' de la SRI, de la procurorul Draghici de la Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti si de la procurorul Bodean de la Directia Nationala Anticoruptie Constanta.

Timp de un an de zile, cat am stat in puscarie, tatal meu mi-a spus ca intr-un final vom fi scapati de procurorul Bodean de la Directia Nationala Anticoruptie Constanta. Vazand ca nu s-a intamplat acest lucru, eu i-am spus tatalui meu sa vina sa spuna adevarul la instanta.

Tatal meu mi-a spus ca a trimis-o pe mama la procuror, iar aceasta i-a comunicat ca procurorul i-a spus sa stea linistiti, sa isi mentina acuzatiile, intrucat 'se va rezolva'. Tatal meu mi-a spus ca a fost si vizitat de procurorul Bodean la penitenciar. Este vorba despre Penitenciarul Poarta Alba.

Tatal meu nu avea resurse financiare sa plateasca 51.000 euro inculpatei Bodirlau Mihaela si 27.000 euro inculpatului Calaigii Sorin, cum a afirmat fata de mine in puscarie. Consider ca daca avea si dadea acesti bani, nici eu, nici el, nici ceilalti frati ai mei nu mai eram acum la puscarie, intrucat faceam 'aranjamentele necesare'. Daca era vorba sa fac un aranjament sa scap, 'eu dadeam si casa si camasa de pe mine'. Arat ca daca era vorba sa ajung la un judecator sa fac un aranjament, eu dadeam banii. In realitate, acest lucru nu s-a intamplat. 'Care este judecatorul care ia numai 6-7.000 euro ca sa scape un inculpat?' Accentuez ca in realitate nu s-a dat nici un ban pentru interventii la judecatori. Accentuez de asemenea faptul ca 'daca era un aranjament, nu ne aflam aici'.

Eu am fost prezent numai la momentul cand s-a realizat inregistrarea cu inculpatul Calaigii Sorin, insa nu stiam ca se efectueaza aceasta inregistrare.

Individul 'Bogdan' de la SRI I-a invatat pe tatal meu ce intrebari sa-i puna inculpatului Calaigii Sorin. Stiu acest lucru, pentru ca eu am asistat la discutiile dintre cei doi. Acelasi individ 'Bogdan' ne-a spus sa mergem la procurorul Draghici de la Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti.

Fratele meu Miron Ion i-a spus procurorului Draghici de la Directia Nationala Anticoruptie Bucuresti ca detine niste inregistrari cu avocatii care ne aparau in dosar.

Inregistrarile au fost inregistrate cu un dispozitiv aflat intr-un breloc de masina. Acel individ 'Bogdan' i-a dat acel dispozitiv tatalui meu. Nu cunosc unde se afla in prezent acel dispozitiv, nu stiu unde se afla.

Nu stiu unde a vazut Miron Vasile inregistrarile cu cei doi inculpati avocati. Inregistrarile au fost facute de fratele meu Miron Ion si sotia acestuia”.

Prezentam declaratia de martor a lui Ion Miron de la PICCJ din 2016:

„In cursul anului 2013, in timp ce tatal meu era in arest, impreuna cu fratele meu MIRON DANUT, am luat legatura cu numitul 'BOGDAN' de la SRI, in scopul de a ne ajuta sa obtinem beneficiile disp. art. 19 din Legea nr.682/2002. Tatal meu il cunostea pe BOGDAN, de la Penitenciarul Tulcea, unde se afla in detentie, pentru ca BOGDAN stie ce are de facut.

Tatal meu ne-a dat si numarul de telefon. L-am contactat si ne-am intalnit cu el in municipiul Constanta si am discutat cu privire la posibilitatea mea de a-i formula plangeri penale procurorului MATEI DRAGOMIR, intrucat consideram ca ancheta desfasurata de acesta in dosarul in care eram cercetat pentru tentativa de omor, iar acesta mi-a solicitat sa-l inregistrez pe avocatul SORIN CALAIGII, intrucat impreuna cu procurorul ANDREI BODEAN vroiau sa-i faca un dosar penal.

A doua zi, m-am intalnit cu BOGDAN, mi-a dat suma de 300 lei pentru motorina, mi-a dat un telefon mobil cu cartela cu numar, destinat exclusiv legaturii cu acesta, si m-a sfatuit sa ma duc la Bucuresti la sediul DNA, pentru a ma intalni cu procurorul POPOVICI. Conform intelegerii cu BOGDAN, in ziua urmatoare, m-am deplasat, impreuna cu fratele meu DANUT, la sediul DNA Bucuresti, pe str. Stirbei Voda. Dupa controlul efectuat de jandarmi, am mers impreuna cu fratele meu DANUT, in biroul procurorului POPOVICI. Imi amintesc ca pe birou, era o tablita cu numele POPOVICI, avea foarte multe chei si fuma foarte mult. Din discutiile cu procurorul POPOVICI am inteles ca acesta astepta sa-i aduc niste inregistrari. I-am spus ca nu detin inca aceste inregistrari si ca vreau sa stiu care este procedura. I-am spus procurorului POPOVICI ca procurorul DRAGOMIR care a instrumentat dosarul in care eram cercetat pentru tentativa de omor a sustras probe si nu a tinut cont de intreg ansamblul probator.

Domnul procuror POPOVICI mi-a spus ca dupa ce am inregistrari care atesta savarsirea de fapte de coruptie, sa ma intorc la el, pentru a beneficia de prevederile art. 19, privind reducerea pedepsei la jumatate. De asemenea, m-a mai sfatuit sa reiau legatura cu BOGDAN de la Constanta, afirmand: 'Iei legatura cu BOGDAN si iti spune el ce ai de facut'.

M-am intors la Constanta. In timpul deplasarii de la Bucuresti catre Constanta, eram contactat telefonic insistent, de catre BOGDAN, care ma intreba cand ajung, precizand ca dupa ce ajung in Constanta sa il contactez telefonic. Am ajuns la Constanta, m-am intalnit cu BOGDAN, care mi-a cerut sa ii spun ce am discutat cu POPOVICI. BOGDAN mi-a spus ca dupa ce voi avea inregistrarile cu avocatii, sa ii dau inregistrarile, pentru ca, ulterior, sa ma trimita 'unde trebuie', precizand ca ANDREI BODEAN se chinuie demult sa il prinda pe CALAIGII.

Ulterior, in cursul aceleiasi zile, am stabilit sa ne intalnim in parcarea magazinului AUCHAN. Numitul BOGDAN mi-a inmanat suma de 200 lei, pentru a achizitiona un reportofon, pe care l-am cumparat in aceeasi zi, de la magazinul AUCHAN.

Pentru ca nu am stiut sa folosesc acel reportofon, am cumparat de la numitul CRISTI, din targul din Constanta, un dispozitiv de inregistrare, care avea forma unui breloc de chei de masina. Cu acest dispozitiv de inregistrare, am realizat inregistrari la cabinetul avocatei Bodarlau Mihaela, iar fratele meu FLORIN l-a inregistrat pe avocatul CALAIGII SORIN.

Inregistrarile facute cu brelocul au fost descarcate pe CD-uri, iar tatal meu, dupa ce s-a liberat in februarie 2014, l-a cautat pe numitul BOGDAN de la SRI, i-a prezentat inregistrarile si impreuna le-au dus procurorului BODEAN. Stiu cu certitudine ca tatal meu, MIRON STEFAN, se intalnea frecvent cu procurorul Bodean Andrei, la DNA Serviciul Teritorial Constanta.

La declaratiile facute in fata procurorului ANDREI BODEAN, la sediul DNA Constanta, am fost impreuna cu tatal meu, iar pe parcursul consemnarii delclaratiei, acesta m-a atentionat sa fac declaratii in concordanta cu inregistrarile de pe CD-uri. Declar ca inregistrarile au fost prelucrate, intrucat declaratiile prezentate de catre procurorul BODEAN erau modificate in comparatie cu inregistrarile descarcate de mine de pe dispozititul de inregistrare.

Eu am vazut cum comisarul PETROSAN de la DNA Constanta a prelucrat inregistrarile, prin stergere, oprind numai ceea ce le convenea”.

Iata cel mai important fragment din ordonanta procuroarei Mihaiela Iorga-Moraru:

„Prin ordonanta nr. 430/P/2016 din data de 14.10.2016, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica s-a dispus inceperea urmaririi penale in cauza, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 268 alin. 2 din Cod penal, art. 272 din Cod penal, art. 280 alin. 1 si alin. 2 din Cod penal si art. 297 alin. 1 din Cod penal.

Prin ordonanta nr. 430/P/2016 din 20.02.2017 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penala fata de Miron Ion si Miron Vasile, in calitate de suspecti, pentru savarsirea infractiunilor de inducerea in eroare a organelor judiciare prev. de art. 268 alin. 2 Cod penal si marturie mincinoasa prev. de art. 273 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal si fata de Miron Stefan pentru savarsirea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare prev. de art. 268 alin. 2 Cod penal.

Prin ordonanta nr. 430/P/2016 din data de 31.05.2017, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatii: Miron Ion pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare prev. de art. 268 alin. 2 Cod penal si marturie mincinoasa prev. de art. 273 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal si Miron Stefan pentru savarsirea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare prev. de art. 268 alin. 2 Cod penal.

Prin ordonanta nr. 430/P/2016 din data de 23.08.2017, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul Miron Vasile pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare prev. de art. 268 alin. 2 Cod penal si marturie mincinoasa prev. de art. 273 alin. 1 si 2 Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanta nr. 430/P/2016 din 18.09.2017 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, retinandu-se aceeasi situatie de fapt din ordonanta nr. 430/P/2016 din 14.10.2016, s-a dispus extinderea urmaririi penale fata de Miron Stefan si cu privire la savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal, cu aplic. disp. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanta nr. 273/P/2019 din data de 06 iunie 2019, PİCCJ-Sectia de urmarire penala si criminalistica a dispus extinderea urmaririi penale in cauza cu privire la comiterea infractiunilor de:

- cercetare abuziva prev. de art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin);

- represiune nedreapta prev. de disp. art. 283 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin):

- represiune nedreapta prev. de disp. art. 283 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin) cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

- abuz in serviciu prev. de disp. art. 297 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin);

- fals intelectual prev. de disp. art. 321 alin. 1 Cod penal (in referire la plangerea penala formulata de persoana vatamata Calaigii Sorin).

- represiune nedreapta prev. de disp. art. 283 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela);

- complicitate la abuz in serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin);

- complicitate la abuz in serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela);

- complicitate la cercetare abuziva prev. de disp. art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin);

- complicitate la cercetare abuziva prev. de disp. art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela).

S-a dispus de asemenea schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de cercetare abuziva prev. de art. 280 alin. 1 si 2 Cod penal in infractiunea de cercetare abuziva prev. de art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela).

Prin aceeasi ordonanta s-a dispus inceperea urmaririi penale si efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de magistratul Bodean Andrei, pentru savarsirea infractiunilor de:

- abuz in serviciu prev. de disp. art. 297 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin),

- abuz in serviciu prev. de disp. art. 297 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela), constand in aceea ca:

'In timpul efectuarii urmaririi penale in dosarul penal nr. 193/P/2013, inregistrat la D.N.A. S.T. Constanta, sub aspectul comiterii infractiunii de trafic de influenta prev. de disp. art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 257 alin. 1 Cod penal, ca urmare a sesizarii din oficiu la data de 07.11.2013, dosar reunit cu dosarul nr. 37/P/2014 al aceleiasi structuri, a incalcat cu stiinta dispozitiile prevazute de Codul de procedura penala prevazute la:

- art. 3 alin. 4 C.pr.pen. cu privire la Separarea functiilor judiciare ('In exercitarea functiei de urmarire penala, procurorul si organele de cercetare penala strang probele necesare pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere in judecata');

- art. 4 alin. 2 C.pr.pen. cu privire la prezumtia de nevinovatie ('Dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului');

- art. 5 C.pr.pen. cu privire la aflarea adevarului ('(1) Organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. (2) Organele de urmarire penala au obligatia de a strange si de a administra probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credinta a probelor propuse in favoarea suspectului sau inculpatului se sanctioneaza conform dispozitiilor prezentului cod');

- art. 8 C.pr.pen. cu privire la Caracterul echitabil al procesului penal ('Organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali');

- art. 15 C.pr.pen. cu privire la conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale ('Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia');

- art. 100 alin. 1 C.pr.pen. cu privire la administrarea probelor ('In cursul urmaririi penale, organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere');

- art. 101 alin. 1 C.pr.pen. cu privire la principiul loialitatii administrarii probelor ('Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe');

'A refuzat, cu rea-credinta, in cursul urmaririi penale, potrivit declaratiei persoanei vatamate Calaigii Sorin, sa administreze probe concludente, necesare aflarii adevarului cu privire la faptele imputate, a imprejurarilor in care exista banuiala ca le-a comis, in conditiile in care a constatat prin actiuni directe, situatii necorespunzatoare adevarului si, cu toate acestea, le-a folosit in acuzarea persoanei vatamate.

In scopul obtinerii unor probe neloiale, in acuzarea persoanei vatamate Calaigii Sorin, exista banuiala ca procurorul de caz Bodean Andrei a efectuat presiuni asupra martorului Giolacai Arsen, aflat in executarea unei pedepse in Penitenciarul Poarta Alba, prin deplasarea, in doua randuri, la datele de 23 si 24 ianuarie 2014, la acest penitenciar, cu toate ca Giolacai Arsen a fost audiat in calitate de martor in dosarul nr. 193/P/2013 la sediul Directiei Nationale Anticoruptie S.T. Constanta, la data de 05.12.2013, prilej cu care acesta a mentionat, in mod clar, ca in cauza sa a fost asistat de persoana vatamata Calaigii Sorin, in calitate de avocat, si de Petrescu Adrian, ca nu cunoaste identitatea judecatorilor care au alcatuit completul de recurs in cauza sa, ca stie ca erau trei persoane de sex feminin in complet si ca nu este adevarat ca vreunul din cei doi aparatori, deci nici persoana vatamata Calaigii Sorin si nici avocat Adrian Petrescu sa-i fi pretins sume de bani pentru a mitui completul de judecata din recurs cu scopul de a obtine o solutie favorabila. Giolacai Arsen si-a mentinut aceasta declaratie si in fata Curtii de Apel Bucuresti.

In exercitarea activitatii de urmarire penala in dosarul nr. 37/P/2014, in care se efectuau cercetari cu privire la posibile infractiuni de coruptie comise de avocat Bodirlau Mihaela si procuror Matei Dragomir, reunit la dosarul nr. 193/P/2013, procuror Bodean Andrei, dupa audierea martorilor Miron Ion, la datele de 16.05.2014 si 22.05.2014, si Miron Vasile la data de 21.05.2014, a inaintat adresa nr. 37/P/2014 din 22.05.2014 catre Curtea de Apel Constanta, prin care a mentionat ca in interesul solutionarii dosarului nr. 936/36/2012 'Va comunicam prin prezenta ca inculpatii Miron Vasile si Miron Ion au colaborat cu Directia Nationala Anticoruptie in dosarul nr. 37/P/2014', desi acestia nu formulasera niciun denunt in acest dosar. Adresa a avut drept consecinta aplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 fata de cei doi inculpati in dosarul nr. 936/36/2012 al Curtii de Apel Constanta, desi in dosarul nr. 37/P/2014 al Directiei Nationale Anticoruptie S.T. Constanta nu era pusa in miscare actiunea penala si nici macar nu era inceputa urmarirea penala 'in personam', la data de 22.05.2014, cand a fost intocmita aceasta adresa, semnata de procurorul Bodean Andrei, atat la pozitia 'Procuror', in partea dreapta, cat si pentru Procuror sef serviciu, Sorin Constantinescu.

Banuiala rezonabila de a efectua promisiuni inculpatilor Miron Ion si Miron Vasile pentru ca acestia sa formuleze declaratii mincinoase impotriva avocatului Calaigii Sorin, in schimbul obtinerii, in mod urgent, a unei comunicari catre Curtea de Apel Constanta, cu privire la aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, de reducere la jumatate a limitelor pedepselor prevazute de lege pentru infractiunile retinute in sarcina lor.

In acest context, Curtea de Apel Constanta a pronuntat, la inceputul lunii iunie 2014, solutia in apelul celor doi inculpati, care au beneficiat, ca urmare a adresei transmise de procuror Bodean Andrei, de reducerea limitelor pedepselor prevazute de lege pentru infractiunea de tentativa la omor, fiind condamnati la pedepse mai mici, de cate 5, respectiv 7 ani de inchisoare, desi in cauza au mai fost cercetati alti inculpati, care au primit pedepse intre 9 si 11 ani si 7 luni.

Sesizarea din oficiu la data de 10.06.2014, de catre procuror Bodean Andrei, cu privire la imprejurarea ca din continutul unei inregistrari in mediul ambiental, efectuate de martorul Miron Ion, avand ca obiect o discutie purtata cu persoana vatamata, in calitate de avocat, rezulta ca, in luna mai 2013, aceasta ar fi pretins si primit sume de bani de la Miron Stefan, tatal martorului, lasandu-l pe acesta sa creada ca avea influenta asupra judecatorului Frangu Zoita din cadrul Sectiei Penale a Curtii de Apel Constanta, incat sa o determine pe aceasta din urma sa dea o solutie favorabila inculpatilor in dosarul nr. 936/36/2011, fara a efectua nicio verificare cu privire la aceasta banuiala, nici macar audierea denuntatorilor in dosarul nr. 37/P/2014.

Lipsa sesizarii din oficiu a procurorului Bodean Andrei, prin acelasi proces-verbal din data de 10.06.2014, in mod corelativ si cu privire la infractiunea de cumparare de influenta de care erau banuiti denuntatorii si fata de care nu a fost adoptata nicio solutie prin actul final, rechizitoriu, dovedindu-se astfel coniventa dintre procuror si denuntatori';

- cercetare abuziva prev. de disp. art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin);

- cercetare abuziva prev. de disp. art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela), constand in aceea ca:

'In calitate de procuror de caz Bodean Andrei, impreuna cu cms. Petrosan Viorel din cadrul D.N.A. S.T. Constanta, a ticluit probe nereale in procesele-verbale de sesizare din oficiu din datele de 07.11.2013 si 10.06.2014, a realizat in mod neprofesionist interceptarea si inregistrarea convorbirii in mediu ambiental in cadrul Penitenciarului Poarta Alba cu detinutul Giolacai Arsen, sugerandu-i acestuia raspunsurile si provocandu-l in a formula declaratii mincinoase impotriva avocatului sau Calaigii Sorin.

A ticluit probe, care, potrivit declaratiei persoanei vatamate Calaigii Sorin, dar si actelor de urmarire penala efectuate in cauza, constau in aceea ca in dosarul de urmarire penala de la Directia Nationala Anticoruptie S.T. Constanta, nr. 37/P/2014, a falsificat suporturile optice cu inregistrarile prezentate de Miron Stefan fara solicitarea inregistrarilor originale ori a dispozitivelor de inregistrare si stocare gen breloc';

- represiune nedreapta prev. de disp. art. 283 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin);

- represiune nedreapta prev. de disp. art. 283 alin. 2 teza I Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin), cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;

- represiune nedreapta prev. de disp. art. 283 alin. 2 teza I Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin), cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, consta in aceea ca:

'Procuror Bodean Andrei a pus in miscare actiunea penala fata de persoana vatamata Calaigii Sorin prin ordonanta nr. 193/P/2013 din data de 10.06.2014 pentru comiterea a 3 infractiuni de trafic de influenta prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal cu aplic, art. 5 alin. 1 Cod penal, fapte comise la datele de 06.11.2013 (sub banuiala pretinderii sumei de 15.000 euro de la Giolacai Arsen); iunie 2011 (sub banuiala pretinderii sumei de 6.500 euro de la Miron Stefan) si mai 2013 (sub banuiala pretinderii unor sume de bani de la Miron Stefan), in scopul traficarii influentei pe langa judecatorii de la Curtea de Apel Constanta si a dispus trimiterea in judecata a persoanei vatamate Calaigii Sorin, stiind ca este nevinovata, iar prin ordonanta nr. 193/P/2013 din 10.06.2014 a dispus masura preventiva a retinerii persoanei vatamate Calaigii Sorin pe o durata de 24 ore incepand cu data de 10.06.2014, ora 18,10 pana la data de 11.06.2014, ora 18,10.

Prin Rechizitoriul nr. 193/P/2013 din data de 04.07.2014 a dispus trimiterea in judecata a persoanei vatamate Calaigii Sorin pentru savarsirea celor trei infractiuni de trafic de influenta, stiind ca este nevinovat, acuzare bazata pe probe ticluite de procuror impreuna cu martorii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile.

Prin decizia penala nr. 472/A din 28.11.2016, pronuntata in dosarul 4422/2/2014, completul de 3 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia Penala a dispus achitarea persoanei vatamate Calaigii Sorin pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta (pentru martor Giolacai Arsen), in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., si condamnarea sa de catre 2 dintre judecatorii din cadrul completului de judecata la pedeapsa rezultanta de 4 ani inchisoare pentru celelalte 2 infractiuni de trafic de influenta retinute prin rechizitoriu (denuntator Miron Stefan), cu opinie separata de achitare si pentru aceste 2 infractiuni de catre cel de-al treilea judecator din complet';

- influentarea declaratiilor prev. de disp. art. 272 alin. 1 Cod penal, constand in aceea ca:

'Pe tot parcursul urmaririi penale, dar si a judecatii cauzei penale, privind trimiterea in judecata a persoanelor vatamate Calaigii Sorin si Bodirlau Mihaela, i-a determinat, prin promisiuni de micsorare a pedepselor si de solutionare favorabila a cererilor formulate, pe denuntatorii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile sa-si mentina declaratiile in cursul procesului penal, astfel incat acestea sa corespunda denuntului si inregistrarilor ambientale, eliberandu-le atat lor personal, cat si catre instantele de judecata Tribunalul Constanta si Curtea de Apel Constanta adresele din datele de 22.05.2014 si din 08.04.2016, prin care s-a mentionat ca acestia pot beneficia de disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002';

- fals intelectual prev. de disp. art. 321 alin. 1 Cod penal (in referire la plangerea penala formulata de persoana vatamata Calaigii Sorin), constand in aceea ca:

'Procuror de caz Bodean Andrei a atestat imprejurari de fapt necorespunzatoare adevarului in rechizitoriul nr. 193/P/2013 din 04.07.2014 a Directiei Nationale Anticoruptie S.T. Constanta, pagina 3, in sensul mentionarii ca 'La scurt timp dupa pronuntarea acestei solutii (condamnarea de 5 ani si 6 luni pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor, in dosarul nr. 8261/118/2010 a numitului Miron Vasile), martorul Miron Vasile l-a angajat ca aparator pe avocatul Calaigii Sorin', mentiune falsa, intrucat in calea de atac a apelului ce s-a judecat la Curtea de Apel Constanta, in dosarul nr. 8261/118/2010, aparatorul ales al inculpatului Miron Vasile a fost avocat Ion Cristian, si nicidecum persoana vatamata Calaigii Sorin.

O alta situatie de fapt necorespunzatoare adevarului a fost atestata de catre procuror Bodean Andrei in acelasi rechizitoriu, in ultimul paragraf de la pagina 3, in sensul ca, Din verificarile efectuate in cursul urmaririi penale a rezultat ca intr-adevar judecatorii apelului declarat de martorul Miron Vasile impotriva sentintei Tribunalului Constanta in dos. nr. 8261/118/2010 au fost Lungu Viorica si Epure Marius, aparatorul ales al intimatului inculpat fiind Calaigii Sorin (vol. III, filele 57, 72 si 83)', apreciindu-se ca procuror Bodean Andrei a mentionat cu stiinta aceasta imprejurare necorespunzatoare adevarului, tocmai pentru a intari convingerea judecatorilor ca persoana vatamata ar fi actionat prin incalcarea legii, astfel incat urmare unui posibil trafic de influenta, care nu a existat, Miron Vasile sa primeasca o solutie favorabila in calea de atac a apelului, iar persoana vatamata sa fie condamnata pe nedrept pentru aceasta presupusa fapta.

De asemenea, se constata ca procuror Bodean Andrei a actionat cu stiinta, sub forma relei-credinte in inserarea in rechizitoriu a acestor aspecte nereale mentionate mai sus, din moment ce la data de 01.07.2014 a ridicat personal de la Curtea de Apel Constanta, din dosarul nr. 8261/118/2010, toate incheierile, atat de la fond, cat si din apel, din care rezulta, fara indoiala, ca aparatorul ales al lui Miron Vasile in calea apelului a fost avocatul Ion Cristian, si nicidecum persoana vatamata, asa dupa cum a fost acuzata', toate cu aplicarea disp. art. 38 alin. 1 Cod penal.

In ceea ce il priveste pe ofiterul de politie judiciara Petrosan Viorel, prin ordonanta din data de 06 iunie 2019. s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale pentru savarsirea infractiunilor de:

- complicitate la abuz in serviciu prev. de disp. art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin);

- complicitate la abuz in serviciu prev. de disp. art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela);

- complicitate la cercetare abuziva prev. de disp. art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Calaigii Sorin) si

- complicitate la cercetare abuziva prev. de disp. art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 280 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata Bodirlau Mihaela),

toate cu aplicarea disp. art. 38 alin. 1 Cod penal, care dobandeste calitatea de suspect.

Un prim aspect ce trebuie analizat raportat la faptele si infractiunile ce fac obiectul urmaririi penale il constituie incidenta principiului 'ne bis in idem' raportat la existenta unor solutii de netrimitere in judecata pentru fapte ce fac obiectul urmaririi penale, astfel:

Prin ordonanta nr. 419/P/2014 din data de 04.11.2014, Sectia de urmarire penala si criminalistica a dispus clasarea cauzei privind plangerea formulata de Calaigii Sorin impotriva magistratului Bodean Andrei pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu prev. de art. 297 alin. 1 din Codul penal si fals intelectual prev. de art. 321 din Codul penal, intrucat fapta nu exista.

In esenta, procurorul de caz a retinut ca din analiza actelor efectuate in cauza nu rezulta existenta vreunor acte de conduita ale magistratului procuror Bodean Andrei contrare atributiilor de serviciu. S-a mai retinut ca actele intocmite de catre acesta au fost insusite de catre judecatorul de drepturi si libertati, care a avut la indemana toate probele administrate in dosar.

La data de 21.04.2015, persoana vatamata Bodirlau Mihaela a depus o plangere la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, prin care a solicitat efectuarea de cercetari fata de numitii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile sub aspectul savarsirii infractiunilor de marturie mincinoasa, respectiv amenintare. In esenta, persoana vatamata sustinea ca, la data de 05.03.2014, Miron Stefan, in coniventa cu fiii sai Miron Vasile si Miron Ion, a formulat un denunt la D.N.A. – Serviciul Teritorial Constanta, fiind inregistrat dosarul penal nr. 37/P/2014, ce a fost conexat la dosarul penal nr. 193/P/2013, cauza in care a fost sesizata instanta de judecata – dosar nr. 4422/2/2014 al Curtii de Apel Bucuresti. In acest dosar, sustine ca numitii Miron Stefan, Miron Vasile si Miron Ion au fost audiati in calitate de martor si au facut afirmatii mincinoase, contradictorii, legate de diferite sume de bani pe care pretind ca i le-ar fi inmanat pentru ca aceasta, la randul sau, sa le ofere unor persoane care erau investite cu solutionarea dosarelor in care erau judecati, in scopul obtinerii unor solutii favorabile. Persoana vatamata a mai sesizat si faptul ca numitii Miron Ion si Miron Vasile i-au adresat amenintari.

Prin ordonanta nr. 4412/P/2015 din data de 16.08.2016, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa, intrucat fapta nu exista, iar sub aspectul savarsirii infractiunii de amenintare, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala. Impotriva solutiei a fost formulata plangere la procurorul ierarhic, aceasta fiind respinsa prin ordonanta nr. 861/II-1/2016 din data de 23.12.2016.

Prin urmare, raportat la art. 4 din Protocolul nr. 7 CEDO, in cauza este incident principiul 'ne bis in idem' cu privire la aspectele sesizate ce au fost verificate in cadrul dosarelor mai sus mentionate. Asa cum s-a aratat in mod constant in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, notiunea de procedura penala din textul art. 4 al Protocolului nr. 7 la Conventia europeana asupra drepturilor omului si a libertatilor fundamentale trebuie interpretata in lumina principiilor generale care privesc termenii de acuzatie penala si pedeapsa din art. 6 si 7 ale Conventiei europene.

Desi principiul 'ne bis in idem' nu impiedica redeschiderea procesului penal, el impune conditia esentiala ca redeschiderea sa se realizeze cu respectarea legii procesual penale. In dreptul intern, pentru indeplinirea acestei conditii este necesar ca redeschiderea urmaririi penale sa se realizeze in conditiile prevazute de art. 335 din Codul de procedura penala, cu confirmarea obligatorie a judecatorului de camera preliminara. Lipsa acestei confirmari ori respingerea propunerii de confirmare are ca efect impiedicarea oricarei posibilitati de redeschidere a procesului penal finalizat prin dispozitia de clasare. In aceste conditii, inceperea unei noi urmariri penale pentru aceleasi fapte pentru care anterior s-a dispus clasarea este de natura a incalca principiul 'ne bis in idem'.

Faptele retinute ca actiuni circumscrise laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu trebuie analizate atat raportat la prevederile art. 297 din Codul penal, cat si din perspectiva practicii judiciare si a deciziei Curtii Constitutionale nr. 405 din data de 15 iunie 2016, publicate in M. Of. nr. 517 din 08 iulie 2016.

In hotararile pronuntate, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut ca 'de principiu, in cauzele incredintate spre solutionare, magistratii se supun numai legii, pronuntand solutii in functie de probele administrate, interpretate potrivit propriei convingeri si nici un magistrat nu poate fi tras la raspundere penala pentru rationamentele logico-juridice pe care s-a bazat in adoptarea unei solutii, iar simpla nemultumire a uneia dintre partile implicate in litigiu fata de solutia adoptata nu poate constitui un temei pentru angajarea raspunderii penale'.

Mai mult, pentru a fi sanctionata penal ca abuz in serviciu, nu este suficient ca incalcarea normei de procedura sa fie de o gravitate deosebita si sa afecteze valabilitatea actelor de procedura sau sa vatame grav drepturile si interesele partilor, ci ca paguba ori vatamarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice sa fie extrem de grava astfel incat sa justifice interventia sanctiunii penale.

In speta, raportat la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, suspectul Bodean Andrei este acuzat ca, in calitate de procuror de caz, cu intentie, a incalcat principiul loialitatii administrarii probelor prin exercitarea de presiuni asupra martorului Giolacai Arsen; a emis adresa nr. 37/P/2014 din data de 22.05.2014 catre Curtea de Apel Constanta (in care atesta ca inculpatii Miron Vasile si Miron Ion au colaborat cu Directia Nationala Anticoruptie in dosarul nr. 37/P/2014 desi acestia nu formulasera niciun denunt in acest dosar, nu era pusa in miscare actiunea penala si nici macar nu era inceputa urmarirea penala 'in personam', fapt ce le-a permis celor doi sa beneficieze de facilitatea reducerii pedepsei); s-a sesizat din oficiu (la data de 10.06.2014) cu privire la imprejurarea ca din continutul unei inregistrari in mediul ambiental, efectuata de martorul Miron Ion, avand ca obiect o discutie purtata cu persoana vatamata, in calitate de avocat, rezulta ca, in luna mai 2013, aceasta ar fi pretins si primit sume de bani de la Miron Stefan, tatal martorului, lasandu-l pe acesta sa creada ca avea influenta asupra judecatorului Frangu Zoita din cadrul Sectiei Penale a Curtii de Apel Constanta, incat sa o determine pe aceasta din urma sa dea o solutie favorabila inculpatilor in dosarul nr. 936/36/2011, fara a efectua nicio verificare cu privire la aceasta banuiala, nici macar audierea denuntatorilor in dosarul nr. 37/P/2014; nu s-a sesizat din oficiu si cu privire la infractiunea de cumparare de influenta de care erau banuiti denuntatorii si fata de care nu a fost adoptata nicio solutie prin actul final (rechizitoriu).

In ceea ce priveste pretinsa incalcare a principiului loialitatii administrarii probelor, nu exista probe certe in sensul ca declaratiile martorilor au fost obtinute prin violenta, amenintare sau alte mijloace de constrangere, prin promisiuni sau indemnuri.

Regula in dubio pro reo' constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional care reflecta modul in care aflarea adevarului, consacrat de 103 alin. 2 din Codul de procedura penala, se regaseste in materia probatiunii.

Nici readministrarea probelor de catre instanta de judecata, cu respectarea tuturor garantiilor procesuale. si nici probele administrate in prezenta cauza nu au reusit sa contureze, dincolo de orice dubiu, situatia de fapt descrisa de catre persoanele vatamate in plangerile formulate si in declaratiile date pe parcursul urmaririi penale.

In ceea ce priveste presupusa exercitare abuziva a atributiilor de serviciu de catre procurorul de caz in legatura cu analiza incidentei dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 in situatia inculpatilor Miron Vasile si Miron Ion si procedura urmata, aceasta trebuie raportata pe de o parte la practica judiciara neunitara si chiar contradictorie de la acel moment, iar pe de alta parte la dispozitiile codului de procedura penala. (...)

In perioada analizata, practica instantelor de judecata cu privire la incidenta dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 a fost una contradictorie, aplicarea dispozitiilor legale privind reducerea la jumatate a limitelor pedepsei variind de la simpla incepere a urmaririi penale 'in rem' cu privire la faptele denuntate, pana la existenta unei hotarari de condamnare.

Determinarea sferei de aplicabilitate a normei analizate presupune decelarea vointei legiuitorului cu ajutorul interpretarii, fara a se putea genera un mecanism pentru evaluarea activitatii procurorului de caz sub aspectul intervalului util inceperii urmaririi penale 'in personam'.

Din examinarea adresei nr. 37/P/2014, emise de D.N.A. – Serviciul Teritorial Constanta, rezulta ca procurorul de caz si-a exprimat un punct de vedere cu privire la incidenta dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, raportat la stadiul urmaririi penale in dosarul nr. 37/P/2014 la acel moment. Faptul ca un exemplar al adresei a fost pus la dispozitie numitului Miron Ion in aceeasi zi, atat timp cat in cuprinsul adresei nu sunt atestate date nereale, nu denota o intelegere de natura infractionala.

Intocmirea de catre procuror a unor procese verbale de sesizare din oficiu ce nu ar avea in vedere faptul ca infractiunile de trafic de influenta si cumparare de influenta sunt infractiuni corelative si nu ar viza toate persoanele implicate, ca modalitate de savarsire a infractiunii de abuz in serviciu, trebuie analizata atat din perspectiva dispozitiilor art. 289-292 din Codul de procedura penala si art. 311 din Codul de procedura penala, cat si din perspectiva aptitudinii de a produce consecinte juridice.

In conformitate cu prevederile art. 292 din Codul de procedura penala (art. 221 din vechiul Cod penal), organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu daca afla ca s-a savarsit o infractiune pe orice alta cale decat cele prevazute la art. 289-291 din Codul de procedura penala si incheie un proces verbal in acest sens. In cazul de fata, organul de urmarire penala s-a sesizat din oficiu pe baza propriilor investigatii.

Odata creat cadrul procesual, organele de urmarire penala administreaza probe pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele ei, respectiv pentru stabilirea realitatii faptelor sesizate, identificarea faptuitorilor si stabilirea conditiilor de responsabilitate penala a acestora.

In speta, raportat la starea de fapt conturata pe baza informatiilor obtinute, procurorul de caz s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea infractiunii de trafic de influenta. Potrivit art. 311 din Codul de procedura penala, in situatia in care din probele administrate rezultau fapte noi sau date privind implicarea altor persoane, urmarirea penala putea fi extinsa.

Din examinarea procesului verbal de sesizare din oficiu din data de 07.11.2013, rezulta ca suspectul Bodean Andrei s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de catre avocatul Calaigii Sorin a infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 257 alin. 1 din Codul penal, in forma pretinderii sumei de 15.000 de euro pentru a-si exercita influenta asupra magistratilor judecatori in dosarul nr. 31563/212/2011, aflat pe rolul Curtii de Apel Constanta.

La data respectiva, infractiunea de cumparare de influenta asa cum era incriminata de art. 6/1 din Legea nr. 78/2000, presupunea 'promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu'.

Prin urmare, raportat la faptele descrise in procesul verbal din data de 07.11.2013, sesizarea din oficiu doar cu privire la infractiunea de trafic de influenta este pe deplin justificata.

Prin ordonanta nr. 193/P/2013 din data de 10.06.2014, procurorul de caz a dispus extinderea urmaririi penale fata de suspectul Calaigii Sorin sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 291 alin. 1 din Codul penal, constand in aceea ca, in luna mai a anului 2013, acesta a pretins si a primit sume de bani de la martorul Miron Stefan, lasandu-l pe acesta sa creada ca are influenta asupra judecatorului Franga Zoita din cadrul Sectiei Penale a Curtii de Apel Constanta si ca o poate determina pe aceasta sa dea o solutie favorabila inculpatilor in dosarul nr. 936/36/2011. In cuprinsul ordonantei, se face referire la o inregistrare in mediul ambiental efectuata de catre martorul Miron Ion si pusa la dispozitia organelor de urmarire penala.

De altfel, chiar in declaratiile din data de 16 mai 2014 si respectiv 22 mai 2014, martorii Miron Stefan si Miron Ion au descris faptele de coruptie in care ar fost implicat avocatul Calaigii Sorin, in legatura cu dosarul penal nr. 936/36/2011.

Potrivit art. 290 alin. (1) si (2) si art. 289 alin. (2) din Codul de procedura penala, 'denuntul este incunostintarea despre savarsirea unei infractiuni, ce trebuie sa cuprinda descrierea faptei care formeaza obiectul sesizarii, precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute. Modalitatea in care sunt aduse la cunostinta organului judiciar faptele de coruptie nu prezinta relevanta, cauza de nepedepsire prevazuta de legiuitor pentru persoanele care denunta astfel de fapte nefiind conditionata in vreun fel de forma actului juridic'.

In ceea ce priveste infractiunea de cercetare abuziva, s-a retinut ca magistratul Bodean Andrei a ticluit probe nereale in procesele – verbale de sesizare din oficiu din datele de 07.11.2013 si 10.06.2014, a realizat in mod neprofesionist interceptarea si inregistrarea convorbirii in mediu ambiental in cadrul Penitenciarului Poarta Alba cu detinutul Giolacai Arsen si respectiv a falsificat suporturile optice cu inregistrarile prezentate de Miron Stefan fara solicitarea inregistrarilor originale ori a dispozitivelor de inregistrare si stocare gen breloc.

In speta, procesul verbal intocmit de catre procuror are natura juridica a unui act de sesizare si nu constituie mijloc de proba, asa cum este cazul procesului – verbal de constatare a unei infractiuni flagrante, care cuprinde constatari directe ale organelor de urmarire penala.

Prin urmare, aspectele din cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu sunt supuse verificarilor prin administrarea de probe intr-un cadru procesual legal.

Interceptarea si inregistrarea convorbirilor in mediu ambiental in cadrul Penitenciarului Poarta Alba cu detinutul Giolacai Arsen s-au efectuat in baza ordonantei provizorii emise de catre procuror, ordonanta ce a fost supusa confirmarii judecatorului, astfel:

Prin ordonanta 193/P/2013 din data de 24.12.2013, ora 11.00, s-a dispus autorizarea cu titlu provizoriu, pe o durata de 48 de ore, in intervalul 24.12.2013, orele 11:15 26.12.2013, orele 11:15, a inregistrarilor in mediul ambiental, avand ca obiect discutiile purtate de Calaigii Sorin si Giolacai Arsen, avand ca obiect infractiunea de trafic de influenta investigata in cauza si a inregistrarilor de imagini avand acelasi obiect.

In procesul-verbal din data de 24.12.2013, procurorul atesta ca operatiunea de montare a dispozitivelor tehnice in incaperea de la Penitenciarul Poarta Alba a fost realizata in intervalul orar 11:20-11:30, cu participarea sa.

La data de 19 mai 2014, in baza ordonantei de delegare a procurorului, comisarul Petrosan Viorel a intocmit procesul verbal de redare a convorbirii ambientale de pe DVR PRINCO MIH CO 233702118-22557, pus la dispozitie de Miron Stefan in data de 13 mai 2014, afirmand ca ar contine convorbiri purtate de numita Bodirlau Mihaela cu Miron Ion, Boldamir Nicolae, Boldamir Adrian, Dumitru Lucica si Balan Cristina in luna aprilie 2014. Organele de urmarire penala au aplicat in cazul acestor inregistrari dispozitiile art. 143 din Codul de procedura penala, care se refera la consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica, in codul de procedura penala neexistand dispozitii speciale pentru inregistrarile puse la dispozitie de catre parti in ceea ce priveste continutul procesului verbal sau certificarea pentru autenticitate. Autorizarea cu titlu provizoriu a inregistrarilor in mediul ambiental avand ca obiect discutiile dintre Calaigii Sorin si Giolacai Arsen a fost dispusa de catre procuror in baza art. 91/1 alin. 2 rap. la art. 91/4 si art. 91/5 din Codul de procedura penala anterior. Spre deosebire de Noul Cod de procedura penala, care in art. 141 alin. 2 cu referire la disp. art. 140 alin. 5 prevede elementele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda ordonanta procurorului prin care se autorizeaza masura de supraveghere tehnica (data, ora si locul emiterii facand parte dintre acestea), in vechiul Cod de procedura penala, aceste mentiuni obligatorii nu erau prevazute. Prin urmare, nefiind o conditie de validitate a ordonantei, chiar mentionarea eronata de catre procuror a orei emiterii nu se circumscrie unei infractiuni.

In conformitate cu prevederile art. 139 alin. 3 din Codul de procedura penala, inregistrarile efectuate de catre parti sau de catre alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. In vechiul Cod de procedura penala, aceste inregistrari erau mentionate in dispozitiile art. 91/6. Folosirea unor astfel de inregistrari ca mijloc de proba intr-un proces penal este in concordanta cu prevederile art. 53 din Constitutie, care recunosc legitimitatea unor restrangeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati.

Desi nu necesita autorizare din partea judecatorului de drepturi si libertati, inregistrarile efectuate de parti trebuie supuse unui control de admisibilitate raportat la cerintele minime prevazute de art. 139 alin. 3 C pr. pen., respectiv 91/6 din vechiul Cod de procedura penala. Conditia esentiala de admisibilitate este aceea ca inregistrarile sa priveasca propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii, astfel incat sa nu existe, din perspectiva autoritatilor statului, o incalcare a dreptului la viata privata.

Mai mult, dispozitiile art. 91/6 alin. 1 din vechiul Cod de procedura penala – 'Verificarea mijloacelor de proba' – prevedeau ca inregistrarile pot fi supuse expertizei la cererea procurorului sau din oficiu, admiterea acestora de catre procuror ca proba in cauza nefiind conditionata de legiuitor de expertizarea lor prealabila, ori de punerea la dispozitie a dispozitivului cu care au fost efectuate sau a suportului original.

De altfel, Inalta Curte a retinut ca, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in principiu, nu este interzisa folosirea in procesul penal a unei probe obtinute in mod nelegal, daca procedura, in ansamblul ei, este echitabila, iar inculpatul a avut posibilitatea contestarii ei. Prin urmare, Curtea Europeana a Drepturilor Omului admite folosirea probelor nelegale in procesul penal, in anumite conditii.

In cauza, probele administrate in faza urmaririi penale au fost examinate atat de catre judecatorul de camera preliminara, cat si de catre judecatorii de la instanta de fond si de la instanta de apel.

Cu privire la infractiunea de influentarea declaratiilor prev. de disp. art. 272 alin. 1 Cod penal, s-a retinut in principal ca 'pe tot parcursul urmaririi penale, dar si a judecatii cauzei penale, privind trimiterea in judecata a persoanelor vatamate Calaigii Sorin si Bodirlau Mihaela, (n.r. Andrei Bodean) i-a determinat, prin promisiuni de micsorare a pedepselor si de solutionare favorabila a cererilor formulate, pe denuntatorii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile sa-si mentina declaratiile in cursul procesului penal, astfel incat acestea sa corespunda denuntului si inregistrarilor ambientale, eliberandu-le atat lor personal, cat si catre instantele de judecata Tribunalul Constanta si Curtea de Apel Constanta adresele din datele de 22.05.2014 si din 08.04.2016, prin care s-a mentionat ca acestia pot beneficia de disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002'. (...)

In speta, mentiunile nereale din cuprinsul rechizitoriului intocmit de procuror nu sunt de natura a produce consecinte juridice prin ele insele, intrucat acestea trebuie sa isi regaseasca suport in probele administrate.

De altfel, aspectele invocate de catre persoanele vatamate au fost avute in vedere si de catre magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, prin Decizia penala nr. 472/A din data de 28.11.2016, pronuntata in dosarul nr. 4422/2/2014, in opinie majoritara au dispus achitarea inculpatului Calaigii Sorin doar pentru o infractiune de trafic de influenta in baza art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedura penala. Opinia separata a fost in sensul achitarii inculpatilor pentru toate infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata, in baza art. 16 lit. c rap. la art. 396 alin. 5 din Codul de procedura penala, motivat de faptul ca nu a existat flagrant la momentul la care se sustine ca inculpatii au primit sumele de bani respective pentru a face trafic de influenta si nu au existat nici inregistrari ambientale sau telefonice, concomitente acelui moment. Magistratul a apreciat ca singurele inregistrari efectuate in cauza s-au realizat la circa 2 ani de la presupusa comitere a faptelor de catre denuntatori, persoane interesate in obtinerea unor reduceri de pedepse in propriile cauze.

In opinia separata, s-a mai retinut nu exista alte probe obiective, separate de declaratiile denuntatorului Miron Stefan si ale membrilor familiei sale, declaratii care nici macar nu sunt constante, aspect ce impunea ca organul de urmarire penala si instanta de fond sa priveasca cu mai multa exigenta sustinerile acestora.

In aceste conditii, magistratul judecator a considerat ca sustinerea denuntului doar de propriile declaratii ale denuntatorului, date in calitate de martor, nu este suficienta pentru a infrange prezumtia de nevinovatie de care trebuie sa se bucure un inculpat.

Punerea in miscare a actiunii penale, trimiterea in judecata sau condamnarea unei persoane sunt actiuni ce dobandesc caracter penal atunci cand sunt exercitate contra unei persoane nevinovate.

Orice solutie pronuntata de catre instanta nu se poate intemeia decat pe probe legal administrate si convingatoare, asa cum a statuat si C.E.D.O. in cauza Telfner c. Austriei, scopul procesului penal fiind ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita conform vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

In speta, readministrarea probelor de catre instanta de judecata in cadrul unui proces cu respectarea tuturor drepturilor procesuale nu a reusit sa rastoarne acuzatiile procurorilor. In cauza Toma c. Romaniei, conform jurisprudentei sale constante, Curtea (n.r. CEDO) a retinut ca probele pot rezulta dintr-un cumul de indicii sau de prezumtii neinlaturate, suficient de grave, precise si concordante.

In jurisprudenta sa, Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca plangerea impotriva procurorilor si ofiterilor de politie implicati in instrumentarea unei cauze finalizate cu condamnarea petitionarului depaseste cadrul firesc de exercitare a drepturilor cetatenesti, inclusiv a celui de aparare in procesul respectiv, pentru astfel de drepturi existand reglementari specifice in normele de drept procesual penal, potrivit carora persoana nemultumita isi poate prezenta nemultumirile privind urmarirea penala in plangeri formulate cu privire la actele de urmarire penala, precum si in caile de atac impotriva masurilor luate sau a hotararilor pronuntate.

In ceea ce priveste savarsirea de catre numitii Miron Ion si Miron Vasile a infractiunii de marturie mincinoasa (fapte pentru care s-a dispus solutie de clasare prin ordonanta nr. 4412/P/2015 din data de 16.08.2016, a Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4), se va dispune clasarea cauzei, intrucat fapta nu exista. Sub aspectul savarsirii de catre numitii Miron Ion, Miron Vasile si Miron Stefan a infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare in varianta ticluirii de probe nereale prev. de art. 268 alin. 2 din Codul penal, se va dispune clasarea cauzei intrucat a intervenit prescriptia”.

Cititi principalul pasaj din incheierea judecatoarei Lavinia Lefterache:

„Cu titlu preliminar, trebuie subliniat ca cererea adresata judecatorului de camera preliminara de catre persoana nemultumita de modul in care a fost solutionata in cadrul Ministerului Public plangerea prevazuta de art. 336-339 C.proc.pen. are, intre altele, natura juridica a unei cai de atac si vizeaza controlul judecatoresc al solutiei de clasare dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu.

Aceasta plangere, astfel cum a fost reglementata prin dispozitiile art. 341 C.proc.pen., de natura a da eficienta dispozitiilor art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 13 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, investeste instanta, sub un prim aspect, cu examinarea legalitatii si temeiniciei ordonantei atacate.

Judecatorul de camera preliminara examineaza daca baza factuala invocata de petent sustine suspiciunile de ilicit penal, iar in cazul unui raspuns pozitiv, daca au fost administrate probele utile pentru clarificarea bazei factuale cu care Ministerul Public a fost sesizat. In lipsa descrierii unor fapte care sa scoata in evidenta indicii de ilicit penal nu poate fi efectuata o urmarire penala, deoarece aceasta procedura este rezervata exclusiv faptelor care sunt descrise de Codul penal sau legile speciale cu dispozitii penale. Chiar daca procurorul care examineaza cauza nu este obligat sa examineze faptele descrise strict in raport de incadrarea juridica data de petent, putand da o alta incadrare juridica faptelor si chiar daca analiza facuta de procuror este obligatorie si atunci cand cel care sesizeaza Ministerul Public nu da o descriere in drept acuzatiei sale, pentru existenta unei urmariri penale este necesar ca faptele sa contina indicii privind savarsirea de infractiuni. Nemultumirea cu privire la pronuntarea unei solutii, fara descrierea unor circumstante din care sa rezulte suspiciuni cu privire la conditiile in care acea solutie a fost adoptata, respectiv incidenta unor fapte penale care sa fi precedat solutia sau sa fi fost concomitente cu aceasta, nu pot conduce la alta solutie decat cea prevazuta de art. 16 alin.1 lit. a C.proc.pen., fapta nu exista.

Rezulta, asadar, ca, sesizat cu plangerea mentionata, judecatorul de camera preliminara nu este investit cu atributii de urmarire penala, asa incat controlul judecatoresc priveste exclusiv efectuarea urmaririi penale, cu respectarea dispozitiilor legii procesuale.

In raport de concluziile pe care aceasta examinare le impune, cu referire la lucrarile din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate, judecatorul de camera preliminara pronunta una din solutiile prevazute de art. 341 alin. 6, 7 si 71 C.proc.pen.

Judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca, in cauza, prin ordonanta nr. 430/P/2016 din data de 14.10.2016, a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 268 alin. 2 C.pen., art. 272 C.pen., art. 280 alin. 1 si alin. 2 C.pen. si art. 297 alin. 1 C.pen., iar prin ordonanta cu acelasi numar din 20.02.2017 a aceleiasi unitati de parchet s-a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penala fata de Miron Ion si Miron Vasile, in calitate de suspecti, pentru savarsirea infractiunilor de inducerea in eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. 2 C.pen. si marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 si 2 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. si fata de Miron Stefan pentru savarsirea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. 2 C.pen.

Ulterior, prin ordonanta nr. 430/P/2016 din data de 31.05.2017, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatii Miron Ion, pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. 2 C.pen. si marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 si 2 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. si Miron Stefan pentru savarsirea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. 2 C.pen., iar prin ordonanta cu acelasi numar din data de 23.08.2017, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul Miron Vasile, pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, prev. de art. 268 alin. 2 C.pen. si marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 si 2 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

Prin ordonanta nr. 430/P/2016 din 18.09.2017 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, retinandu-se aceeasi situatie de fapt din ordonanta cu acelasi numar din 14.10.2016, s-a dispus extinderea urmaririi penale fata de Miron Stefan si cu privire la savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

In cauzele in care s-a pus in miscare actiunea penala, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii urmaririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, dupa caz, sanctioneaza potrivit art. 280-282 actele de urmarire penala efectuate cu incalcarea legii si: a) respinge plangerea ca nefondata; b) admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmarirea penala (art. 341 alin. 7 pct. 2 C.proc.pen.).

Analizand legalitatea probelor administrate, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca petentii Calaigii Sorin si Lupu (Bodarlau) Mihaela nu au invocat nulitati ale actelor de urmarire penala, inclusiv cele prin care s-a administrat probatoriul in cauza.

In contextul in care judecatorul de camera preliminara nu a constatat incalcarea vreunei prevederi legale care sa atraga nulitatea vreunui act de urmarire penala, inclusiv cele prin care au fost administrate probele in cauza, iar petentii Calaigii Sorin si Lupu (Bodarlau) Mihaela nu au invocat o eventuala incalcare a unei dispozitii care ar fi determinat nulitatea vreunui act de urmarire penala, instanta constata ca toate actele de urmarire penala au fost efectuate in conditii de legalitate.

In continuare, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca solutia adoptata de Parchet este legala si temeinica, avand in vedere interventia art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. (fapta nu exista), imprejurare care a determinat pronuntarea solutiei de clasare a cauzei privind sesizarea formulata de petentii Calaigii Sorin si Lupu (Bodarlau) Mihaela, dupa cum urmeaza:

- sub aspectul savarsirii de catre suspectul Bodean Andrei a infractiunilor de abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. (persoana vatamata Calaigii Sorin), abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. (persoana vatamata Bodirlau Mihaela), cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin, 2 C.pen. (persoana vatamata Calaigii Sorin), cercetare abuziva, prev. de art. 280 alin. 2 C.pen. (persoana vatamata Bodirlau Mihaela), represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 1 C.pen. (persoana vatamata Calaigii Sorin), represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 2 teza I C.pen. (persoana vatamata Calaigii Sorin), cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., represiune nedreapta, prev. de art. 283 alin. 2 teza I C.pen. (persoana vatamata Calaigii Sorin), cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen., influentarea declaratiilor, prev. de art. 272 alin. 1 C.pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 C.pen. (in referire la plangerea penala formulata de persoana vatamata Calaigii Sorin);

- sub aspectul savarsirii de catre suspectul Petrosan Viorel a infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 297 alin. 1 C.pen. (persoana vatamata Calaigii Sorin), complicitate la abuz in serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 297 alin. 1 C.pen. (persoana vatamata Bodirlau Mihaela), complicitate la cercetare abuziva, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 280 alin. 2 C.pen. (persoana valamata Calaigii Sorin) si complicitate la cercetare abuziva, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 280 alin. 2 C.pen. (persoana vatamata Bodirlau Mihaela);

- sub aspectul savarsirii de catre inculpatii Miron Ion si Miron Vasile a infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 si 2 C.pen., intrucat fapta nu exista.

Judecatorul de camera preliminara retine ca nemultumirea unui justitiabil cu privire la modul de solutionare a unui litigiu nu poate conduce, de plano, la prezumtia existentei unei fapte de natura penala, activitatea fiecaruia dintre participantii la infaptuirea actului de justitie fiind supusa cenzurii controlului prin exercitarea cailor ordinare sau extraordinare de atac sau al organului abilitat cu cercetarea conduitei profesionale.

Petentii Calaigii Sorin si Lupu (Bodarlau) Mihaela au formulat o singura critica cu privire la solutia de clasare, solicitand schimbarea temeiul de drept al solutiei din art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. in cel reglementat de art. 16 alin. 1 lit. f C.proc.pen. pentru denuntatorii Miron Ion si Miron Vasile, pentru infractiunea de marturie mincinoasa si pentru procurorul Bodean Andrei si cms. Petrosan Viorel, pentru toate faptele pentru care s-a inceput urmarirea penala.

In ceea ce priveste savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, petentii au sustinut ca Bodean Andrei, in calitate de procuror de caz, cu intentie, a incalcat principiul loialitatii administrarii probelor prin exercitarea de presiuni asupra martorului Giolacai Arsen; a emis adresa nr. 37/P/2014 din data de 22.05.2014 catre Curtea de Apel Constanta (in care atesta ca inculpatii Miron Vasile si Miron Ion au colaborat cu Directia Nationala Anticoruptie in dosarul nr. 37/P/2014, desi acestia nu formulasera niciun denunt in acest dosar, nu era pusa in miscare actiunea penala si nu era inceputa urmarirea penala in personam, ceea ce le-a permis celor doi sa beneficieze de facilitatea reducerii pedepsei); s-a sesizat din oficiu (la data de 10.06.2014) cu privire la imprejurarea ca din continutul unei inregistrari in mediu ambiental, efectuata de martorul Miron Ion, avand ca obiect o discutie purtata cu persoana vatamata, in calitate de avocat, rezulta ca, in luna mai 2013, aceasta ar fi pretins si primit sume de bani de la Miron Stefan, tatal martorului, lasandu-l pe acesta sa creada ca avea influenta asupra judecatorului Frangu Zoita din cadrul Sectiei Penale a Curtii de Apel Constanta, astfel incat sa o determine pe aceasta din urma sa dea o solutie favorabila inculpatilor in dosarul nr. 936/36/2011, fara a efectua nicio verificare cu privire la aceasta banuiala; nu s-a sesizat din oficiu si cu privire la infractiunea de cumparare de influenta de care erau banuiti denuntatorii si fata de care nu a fost adoptata nicio solutie prin actul final (rechizitoriu).

Judecatorul de camera preliminara constata ca aspectele sesizate de petenti, mentionate anterior, nu constituie fapte de natura penala. Imprejurarea ca petentii au fost nemultumiti de masurile si solutiile dispuse de procuror nu poate sa conduca la concluzia ca a fost savarsita infractiunea sesizata, atata timp cat magistratul Bodean Andrei a actionat in cadrul atributiilor de serviciu cu buna-credinta si in considerarea principiului legalitatii.

Independenta procurorului in efectuarea urmaririi penale – consacrata legislativ de art. 68 alin. 2 din Legea nr. 304/2022 (art. 64 alin. 2 in Legea nr. 304/2004) – presupune, printre altele, ca acesta sa nu fie supus unor actiuni de tragere la raspundere penala intemeiate exclusiv pe solutiile dispuse in cauzele instrumentate. Aceasta deoarece, prin specificul raporturilor asupra carora statueaza, solutiile procurorului sunt permanent susceptibile de a provoca nemultumirea ori suspiciunea, iar declansarea unei anchete penale, ca urmare a simplei cereri a partilor, ar lipsi de continut dispozitiile ce garanteaza statutul procurorului si independenta sa (I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 456/2020).

Potrivit art. 132 alin. 1 din Constitutie si Legii nr. 304/2022, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, solutionand dosarele cu care sunt investiti prin pronuntarea solutiilor pe care le considera legale si temeinice, in raport de probele administrate. Activitatea judiciara are ca principiu fundamental independenta magistratilor care contribuie la infaptuirea actului de justitiei si aceasta se manifesta in posibilitatea conferita acestora de a solutiona cauza potrivit propriei constiinte, respectiv prin impunerea propriului mod de interpretare a mijloacelor de proba administrate, fara necesitatea de a se supune unui algoritm special instituit in acest sens. In consecinta, in lipsa indicarii unor circumstante ilicite de adoptare a solutiei sau unui mod contrar cu legea de administrare a probelor, urmarite de catre procurori in administrarea probelor, nu va exista ilicit penal.

In indeplinirea atributiilor de serviciu, procurorii trebuie sa aplice legea la anumite situatii de fapt date. Aceasta activitate presupune un proces amplu, care cuprinde mai multe etape, respectiv de stabilire pe baza de probe a situatiei de fapt supuse actului de justitie, de interpretare a dispozitiilor legale si, in final, de identificare si aplicare a dispozitiei legale la cazul concret.

Toate actele procurorilor sunt supuse controlului procurorului ierarhic superior, solutiile fiind supuse si controlului instantei de judecata, iar masurile dispuse si hotararile pronuntate de instantele de judecata sunt supuse controlului instantei superioare, prin intermediul cailor de atac prevazute de lege. In fiecare dintre aceste etape, orice persoana interesata poate formula critici cu privire la legalitatea si temeinicia solutiei atacate, acesta fiind asadar singurul cadru prevazut de lege in care poate fi analizata legalitatea si temeinicia solutiilor date de magistrati.

In plus, trebuie evidentiat faptul ca in cadrul unei cercetari penale desfasurate fata de un magistrat sub aspectul savarsirii unei infractiuni in legatura cu serviciul nu se poate analiza legalitatea si temeinicia masurilor dispuse sau solutiilor date de acesta. Organul de urmarire penala nu are atributii de control al solutiilor pronuntate de magistrati, daca nu apar indicii privind savarsirea de infractiuni si este vorba doar de desfasurarea unei activitati normale de judecata. Sesizarea sa cu o plangere penala indreptata impotriva unui magistrat nu este de natura a-l investi cu atributii de control al solutiilor pronuntate, daca circumstantele adoptarii solutiilor respective, astfel cum sunt descrise de petent, nu probeaza indicii privind existenta ilicitului penal, intrucat scopul cercetarii penale nu il constituie analiza legalitatii si temeiniciei unei solutii – acest rol revenind exclusiv organelor de control judiciar competente, prevazute de lege –, ci identificarea, dincolo de aceasta solutie, a unui act de conduita al magistratului contrar atributiilor de serviciu, act care sa se inscrie in verbum regens indicat in norma de incriminare, si care, uneori, poate avea influente asupra unei solutii pronuntate de acesta. (...)

Judecatorul de camera preliminara constata ca, in cauza, conduita intimatului procuror Bodean Andrei se inscrie in exercitiul atributiilor specifice functiei judiciare detinute, derivate atat din normele ce reglementeaza statutul lui, cat si din dispozitiile procesual-penale ce disciplineaza procedurile judiciare in care acesta a actionat.

In privinta sustinerii petentilor, in sensul ca procurorul s-a sesizat din oficiu (la data de 10.06.2014) cu privire la imprejurarea ca din continutul unei inregistrari in mediu ambiental, efectuate de martorul Miron Ion, avand ca obiect o discutie purtata cu persoana vatamata, in calitate de avocat, rezulta ca, in luna mai 2013, aceasta ar fi pretins si primit sume de bani de la Miron Stefan, tatal martorului, lasandu-l pe acesta sa creada ca avea influenta asupra judecatorului Frangu Zoita din cadrul Sectiei Penale a Curtii de Apel Constanta, astfel incat sa o determine pe aceasta din urma sa dea o solutie favorabila inculpatilor in dosarul nr. 936/36/2011, fara a efectua nicio verificare cu privire la aceasta banuiala si nu s-a sesizat din oficiu si cu privire la infractiunea de cumparare de influenta de care erau banuiti denuntatorii si fata de care nu a fost adoptata nicio solutie prin actul final (rechizitoriu), judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine ca, potrivit art. 305 alin. 1 C.proc.pen., cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita, iar conform alin. 3 al aceluiasi articol, cand exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala si nu exista vreunul dintre cazurile prevazute de art.16 alin. 1 C.proc.pen., organul de urmarire penala dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect. Asadar, atat prevederile mentionate anterior, cat si cele ale art. 294 C.proc.pen. recunosc organelor de urmarire penala competenta de a evalua, inca din faza initiala a anchetei, atat masura in care faptele reclamate corespund, formal, tiparului legal de incriminare, cat si eventuala incidenta a unui caz de impiedicare a exercitarii actiunii penale, prevazut de art. 16 C.proc.pen., concluzia acestei evaluari urmand a se reflecta in solutiile dispuse.

Drept urmare, in lipsa unor actiuni sau activitati subsumate conduitei interzise de norma de incriminare, este incident cazul prevazut de art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen., solutia de clasare dispusa cu privire la infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 C.pen., fiind legala.

Referitor la infractiunea de cercetare abuziva, petentii au sustinut ca magistratul Bodean Andrei a ticluit probe nereale in procesele-verbale de sesizare din oficiu din datele de 07.11.2013 si 10.06.2014, a realizat in mod neprofesionist interceptarea si inregistrarea convorbirii in mediu ambiental in cadrul Penitenciarului Poarta Alba cu detinutul Giolacai Arsen si, respectiv, a falsificat suporturile optice cu inregistrarile prezentate de Miron Stefan fara solicitarea inregistrarilor originale ori a dispozitivelor de inregistrare si stocare gen breloc.

Judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine ca imprejurarile mentionate in cuprinsul proceselor-verbale de sesizare din oficiu sunt supuse verificarilor prin administrarea de probe intr-un cadru procesual legal, procesele-verbale avand natura juridica a unor acte de sesizare, neputand constitui mijloace de proba.

In privinta interceptarii si inregistrarii convorbirilor in mediu ambiental in cadrul Penitenciarului Poarta Alba cu detinutul Giolacai Arsen, din actele dosarului a rezultat ca acestea s-au efectuat in baza ordonantei provizorii emise de catre procuror (nr. 193/P/2013 din 24.12.2013, ora 11.00), prin care s-a dispus autorizarea cu titlu provizoriu, pe o durata de 48 de ore, in intervalul 24.12.2013, orele 11:15 – 26.12.2013, orele 11:15, a inregistrarilor in mediu ambiental, avand ca obiect discutiile purtate de Calaigii Sorin si Giolacai Arsen, avand ca obiect infractiunea de trafic de influenta investigata in cauza si a inregistrarilor de imagini avand acelasi obiect, ordonanta ce a fost supusa confirmarii judecatorului. Procurorul a atestat ca operatiunea de montare a dispozitivelor tehnice in incaperea de la Penitenciarul Poarta Alba a fost realizata in intervalul orar 11:20 – 11:30, cu participarea sa (procesul-verbal din data de 24.12.2013).

Referitor la inregistrarile puse la dispozitie de Miron Stefan, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca, astfel cum rezulta din actele dosarului, la data de 19 mai 2014, in baza ordonantei de delegare a procurorului, comisarul Petrosan Viorel a intocmit procesul-verbal de redare a convorbirii ambientale de pe DVR PRINCO MIH CO 233702118-22557, pus la dispozitie de Miron Stefan in data de 13 mai 2014, afirmand ca ar contine convorbiri purtate de numita Bodirlau Mihaela cu Miron Ion, Boldamir Nivolae, Boldamir Adrian, Dumitru Lucica si Balan Cristina in luna aprilie 2014. Organele de urmarire penala au aplicat in cazul acestor inregistrari dispozitiile art. 143 C.proc.pen. care se refera la consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica.

Relativ la cele ce preceda, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca si solutia de clasare dispusa cu privire la infractiunea de cercetarea abuziva, prevazuta de art. 280 alin. 2 C.pen., in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen., este legala si temeinica, constatandu-se inexistenta faptei pe care o descrie verbum regens in norma de incriminare.

Privitor la infractiunea de influentarea declaratiilor, prev. de art. 272 alin. 1 C.pen., petentii au sustinut, in principal, ca pe tot parcursul urmaririi penale, dar si a judecatii cauzei penale, privind trimiterea in judecata a persoanelor vatamate Calaigii Sorin si Bodirlau Mihaela, procurorul Bodean Andrei i-a determinat pe denuntatorii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile, prin promisiuni de micsorare a pedepselor si de solutionare favorabila a cererilor formulate, sa-si mentina declaratiile in cursul procesului penal, astfel incat acestea sa corespunda denuntului si inregistrarilor ambientale, eliberandu-le atat lor personal, cat si catre instantele de judecata, Tribunalul Constanta si Curtea de Apel Constanta, adresele din datele de 22.05.2014 si din 08.04.2016, prin care s-a mentionat ca acestia pot beneficia de dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Conform dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, 'Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege'.

Institutia reglementata art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata are natura juridica a unei cauze legale speciale de reducere a pedepsei, cu caracter personal, a carei aplicabilitate este conditionata de indeplinirea cumulativa a anumitor cerinte. In situatia in care procurorul apreciaza ca ar fi incidente dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 cu privire la un anumit inculpat, care are calitatea de denuntator, poate emite o adresa in sensul ca acesta poate beneficia de prevederile indicate.

Aplicarea beneficiului dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 fata de inculpatul care are calitatea de denuntator urmeaza, insa, sa fie evaluata de instanta, care analizeaza daca sunt intrunite cumulativ conditiile de aplicare a textului.

Asadar, in raport cu imprejurarile invocate de petenti, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca nu exista niciun minim de elemente care sa incadreze aspectele sesizate de petenti in actul de conduita incriminat de dispozitiile art. 272 alin. 1 C.pen.

Referitor la infractiunea de fals intelectual, prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen., petentii au sustinut ca procurorul Bodean Andrei a atestat imprejurari de fapt necorespunzatoare adevarului in rechizitoriul nr. 193/P/2013 din 04.07.2014 a Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Constanta.

Judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine ca atestarea unor imprejurari de fapt necorespunzatoare adevarului din cuprinsului actului intocmit trebuie sa fie generatoare de efecte juridice. In cauza, mentiunile nereale din cuprinsul rechizitoriului intocmit de procuror nu sunt de natura sa produca consecinte juridice prin ele insele, acestea trebuind sa isi regaseasca suport in probele administrate, aspectele invocate de petenti fiind avute in vedere de Inalta Curte de Casatie si Justitie la momentul solutionarii dosarului nr. 4422/2/2014.

Drept urmare, neputandu-se constata existenta faptei pe care o descrie verbum regens in norma de incriminare prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen., este legala si temeinica solutia de clasare dispusa cu privire la infractiunea de fals intelectual, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen.

In privinta infractiunii de represiune nedreapta, prevazuta de art. 283 alin. 1 si alin. 2 teza I C.pen., petentii au sustinut ca procurorul Bodean Andrei a pus in miscare actiunea penala fata de persoana vatamata Calaigii Sorin prin ordonanta nr. 193/P/2013 din 10.06.2014 pentru comiterea a trei infractiuni de trafic de influenta, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen. si a dispus trimiterea in judecata a acesteia, stiind ca este nevinovata, iar prin ordonanta nr. 193/P/2013 din 10.06.2014 a dispus masura preventiva a retinerii persoanei vatamate Calaigii Sorin pe o durata de 24 ore, incepand cu data de 10.06.2014, ora 18,10 pana la 11.06.2014, ora 18,10. Deopotriva, s-a sustinut ca prin rechizitoriul nr. 193/P/2013 din data de 04.07.2014 s-a dispus trimiterea in judecata a persoanei vatamate Calaigii Sorin pentru savarsirea celor trei infractiuni de trafic de influenta, stiind ca este nevinovat, acuzare bazata pe probe ticluite de procuror impreuna cu martorii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile.

Judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie retine ca, dispozitiile art. 309 C.proc.pen. prevad ca actiunea penala se pune in miscare de procuror, prin ordonanta, in cursul urmaririi penale, cand acesta constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista vreunul dintre cazurile de impiedicare prevazute la art. 16 alin. (1). Totodata, conform prevederilor art. 327 lit. a C.proc.pen., 'atunci cand constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administrate, procurorul: a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata, daca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal'.

Astfel cum s-a aratat anterior, independenta procurorului in efectuarea urmaririi penale – consacrata legislativ de art. 68 alin. 2 din Legea nr. 304/2022 (art. 64 alin. 2 in Legea nr. 304/2004) – presupune, printre altele, ca acesta sa nu fie supus unor actiuni de tragere la raspundere penala intemeiate exclusiv pe solutiile dispuse in cauzele instrumentate.

Procurorul isi desfasoara activitatea in temeiul legii, iar solutiile pronuntate pot fi verificate si desfiintate prin intermediul cailor legale de atac. Desfasurarea activitatii de jurisdictie nu poate fi conceputa fara independenta si autonomia celor care realizeaza sau infaptuiesc justitia, principiu inscris in Constitutie si Statutul magistratilor.

Judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca, in urma cercetarilor efectuate in cauza, nu au rezultat elemente care sa incadreze imprejurarile sesizate de petenti in actele de conduita incriminate de art. 283 alin. 1 si alin. 2 teza I C.pen.

Relativ la cele ce preceda, judecatorul de camera preliminara constata ca este legala si temeinica si solutia de clasare, dispusa in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen., cu privire la presupusele fapte savarsite de suspectul Petrosan Viorel, sub forma de participatie a complicitatii (doua infractiuni de abuz in serviciu, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 297 alin. 1 C.pen. si doua infractiuni de cercetare abuziva, prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 280 alin. 2 C.pen.), intrucat faptele nu exista.

In ceea ce priveste savarsirea de catre numitii Miron Ion si Miron Vasile a infractiunii de marturie mincinoasa, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constata ca este legala si temeinica solutia de clasare, dispusa in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen., intrucat fapta nu exista, avand in vedere ca prin ordonanta nr. 4412/P/2015 din 16.08.2016, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa, intrucat fapta nu exista, iar plangerea formulata impotriva acestei solutii, la procurorul ierarhic, a fost respinsa prin ordonanta nr. 81/II-1/2016 din data de 23.12.2016.

Pentru considerentele expuse, avand in vedere ca din actele dosarului nu rezulta existenta vreunei fapte penale, judecatorul de camera preliminara din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie va respinge, ca nefondata, plangerea formulata de petentii Calaigii Sorin si Lupu (Bodarlau) Mihaela impotriva ordonantei nr. 2354/P/2022 din 06 decembrie 2022 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica, mentinuta prin ordonanta nr. 7/II/2/2023 din 18 ianuarie 2023 a procurorului sef al aceleiasi unitati de parchet”.

* Cititi aici intreaga declaratie de la CAB a lui Danut Miron

* Cititi aici intreaga declaratie de la PICCJ a lui Ion Miron

* Cititi aici ordonanta de clasare a procuroarei Iorga-Moraru

* Cititi aici incheierea judecatoarei Lefterache

sursa foto Dragomir: Adevarul.ro