Lumeajustitiei.ro a prezentat in urma cu cateva luni o serie de erori monumentale existente in noul Cod de procedura penala, elaborat sub ministeriatul lui Catalin Predoiu, care de multe ori fac imposibila aplicarea legilor de catre judecatori. Erori comise de artizanii CPP, care insa, alaturi de autorii noului Cod penal, au primit chiar si sute de mii de lei de caciula pentru munca depusa.

Iata ca aiureala din noile Coduri a fost constatata inclusiv de Curtea Constitutionala a Romaniei. CCR a declarat, in sedinta de marti 21 octombrie 2014, neconstitutionale anumite prevederi din Codul de procedura penala. Este vorba despre art. 341 alin. 5, potrivit caruia “judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor”. Decizia CCR a fost luata cu unanimitate de voturi.

Iata comunicatul Curtii Constitutionale:

“In ziua de 21 octombrie 2014, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.38 alin.(1) lit.f) si art.341 alin.(5)-(8) din Codul de procedura penala, exceptie invocata de Savin Marcel, in dosarul nr.74/32/2014 al Curtii de Apel Bacau si, respectiv, de Leu Mihai, in dosarul nr.266/787/2014 al Judecatoriei Avrig.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.341 alin.(5) din Codul de procedura penala si a constatat ca solutia legislativa potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii 'fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor' este neconstitutionala.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantelor care au sesizat Curtea Constitutionala.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Aiureala din materia extradarilor

Asa cum spuneam, nu sunt singurele erori existente in Codul de procedura penala. Spre exemplu, Lumeajustitiei.ro a dezvaluit ca art. 368 CPP se contrazice atat cu propriile prevederi, cat si cu dispozitiile art. 52, alin. 8 si 9 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala republicata:

Art. 368 – CPP - Suspendarea judecatii in caz de extradare activa

„(4) Contestatia nu suspenda executarea si se judeca in sedinta publica, CU participarea procurorului si cu citarea persoanei vatamate si a partilor. Contestatia se judeca in termen de 5 zile de la primirea dosarului, FARA participarea procurorului si a partilor.”

Art. 52 din Legea 302/2004 - Solutionarea cauzei

„(8) Hotararea asupra extradarii poate fi atacata cu recurs de procurorul general competent si de persoana extradabila, in termen de 5 zile de la pronuntare, la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Procurorul general competent poate declara recurs din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.

(9) Recursul declarat impotriva hotararii prin care s-a respins cererea de extradare este suspensiv de executare. Recursul declarat impotriva hotararii prin care s-a dispus extradarea este suspensiv de executare, cu exceptia dispozitiilor referitoare la starea de arest provizoriu in vederea extradarii”.

Asadar, se poate observa ca autorii noului Cod de procedura penala nu au pus in acord cu Legea 302/2004 nici macar terminologia caii de atac, care intr-o parte e numita contestatie, iar in cealalta, recurs. De asemenea, nu au pus in acord nici aspectul efectului suspensiv al caii de atac, in conditiile in care daca dupa extradarea decisa in fond persoana ar fi alungata din tara, cum s-ar mai putea judeca dosarul cu citarea acesteia, de vreme ce a fost extradata?! Cat despre participarea partilor la solutionarea „contestatiei”, o gafa mai mare nici ca se putea, cat timp in prima propozitie se spune ca se judeca cu citarea partilor, iar in a doua, ca se judeca fara participarea partilor.

Doua articole care se bat cap in cap

De asemenea, exista chiar si doua articole din Codul de procedura penala care se contrazic. Este vorba despre art. 72 si 75, din Sectiunea a VI-a - Incompatibilitatea si stramutarea:

Art. 72 - Cererea de stramutare si efectele acesteia

"(1) Stramutarea poate fi ceruta de parti sau de procuror. In cursul procedurii de camera preliminara nu se poate face cerere de stramutare”.

Art. 75 - Alte dispozitii:

"(1) Dupa stramutarea cauzei, contestatiile si celelalte cai de atac se judeca de instantele corespunzatoare din circumscriptia instantei la care s-a stramutat cauza.

(2) Prevederile art. 71-74 se aplica in mod corespunzator si in procedura de camera preliminara.

(3) In cazul in care se dispune stramutarea in cursul procedurii de camera preliminara, judecarea cauzei se efectueaza de instanta la care s-a stramutat cauza.

(4) In cazul in care se dispune stramutarea judecarii caii de atac a apelului, rejudecarea cauzei, in caz de desfiintare a sentintei cu trimitere spre rejudecare, se va efectua de catre instanta corespunzatoare in grad celei care a solutionat fondul din circumscriptia celei la care s-a stramutat cauza, indicata prin decizia de desfiintare".

Avem deci urmatoarea situatie: potrivit articolului 72, alineat 1, din Codul de procedura penala, in cursul procedurii de camera preliminara nu se poate face cerere de stramutare a unui dosar. Conform articolului 75, alineat 3, in cursul procedurii de camera preliminara se poate dispune stramutarea cauzei, deci, logic, se poate face cerere de stramutare.