Modificarea Statutului profesiei de avocat in partea relativa la publicitatea profesionala si legislatia din alte state europene a fost adoptata, in stadiu de proiect, de Comisia constituita de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor, condusa de avocatul Gheorghe Florea (foto), din Romania din 29 iunie 2013 pentru inventarierea propunerilor si elaborarea de proiecte vizand modificarea si completarea Legii nr. 51/1995, a Statutului profesiei de avocat, a Statutului Casei de Asigurari a Avocatilor precum si a legislatiei din alte domenii, cu incidenta asupra profesiei, intrunita in sedinta din 23.11.2013.

Avocatii afirma ca noile modificari sunt realizate in interesul justitiabilului.

Modificarea statutului profesiei de avocat priveste, printre altele, reglementarea calitatii avocatului ca si curator special pentru situatia in care persoanele care nu pot sa isi exercite drepturile procesuale (persoane cu handicap sau alte probleme de natura sa ii tina la domiciliu sau sa nu se poate deplasa). Astfel de persoane vor fi reprezentate de avocat ca si curator special. Mai exista, din cate am aflat, si modificari legate de disciplina avocatilor si sanctiunile care se vor aplica acestora. Spre exemplu, daca un cetatean considera ca avocatul a primit onorariu din partea sa, dar nu a facut nimic ca sa ii apere cauza isi poate cere banii inapoi, decizia aceasta apartinand exclusiv decanului Baroului din care face parte avocatul respectiv. Avocatul reclamat are insa posibilitatea de a contesta la Consiliul Baroului aceasta hotarare a decanului, iar decizia Consiliului va fi definitiva. Daca in urma acestui demers avocatul nu ii va da banii inapoi clientului sau, pe care nu l-a reprezentat onorabil, clientul se va putea adresa instantei si va putea obtine titlu executoriu chiar de la primul termen.

Ce este permis si ce este interzis in publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat

Conform proiectului, la art. 244 sunt prevazute urmatoarele forme de exercitare a profesiei de avocat admise:

a) amplasarea unei firme conforme cu prevederile art. 232;

b) anunturi de publicitate potrivit prezentului statut;

c) anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon;

d) invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii, etc. profesionale ori cu o componenta de specialitate juridica;

e) corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale;

f) domeniu de Internet si adrese de email;

g) pagina web;

h) publicarea de articole in reviste sau alte publicatii de specialitate, ori care nu sunt destinate publicului larg.

Pe de alta parte, nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate:

a) racolarea clientelei, constand in oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public (n.red. - spre exemplu, la o inmormantare, unde avocatul poate sa racoleze un viitor client, promitandu-i ca ar putea sa il ajute sa obtina daune in instanta pentru ruda decedata daca ar fi vorba de un posibil malpraxis etc), ori in propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens. Se considera racolare adresarea personala sau prin terti catre victimele accidentelor sau catre mostenitorii acestora, aflati in imposibilitate de a alege un avocat;

b) acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu exceptia publicatiilor care contin o rubrica de consultanta juridica;

c) publicarea unor materiale cu continut publicitar in publicatii, altele decat cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;

d) aducerea la cunostinta publicului, prin orice mijloace, a donatiilor sau altor liberalitati acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocatii din cadrul acesteia, cu exceptia sponsorizarilor de conferinte, colocvii etc. profesionale ori cu o componenta de specialitate juridica, ori a unor alte evenimente sau actiuni care nu sunt destinate publicului larg;

e) utilizarea, in scopul realizarii corespondentei prin email sau al postarii unei pagini web, a unui domeniu de Internet rezervat de un comerciant;

f) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocatilor care functioneaza in cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele, denumirea sau domeniul de Internet ale unui agent economic;

g) promiterea obtinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;

h) comunicarea publica a functiilor detinute anterior in cadrul unor autoritati, de catre avocatii inclusi in forma de exercitare a profesiei;

i) incitarea publica la initierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.

Ce ne facem insa cu articolul 245 care bate in cuie dimensiunile maxime ale firmei reprezentand o casa sau un cabinet de avocatura? Conform acestui articol, „firma trebuie sa aiba dimensiunile maxime de 40 X 60 cm si va fi amplasata la intrarea imobilului si/sau a spatiului ocupat in care forma de exercitare a profesiei isi are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru”. Or, in toata tara exista firme cu mult mai mari decat dimensiunile standardizate de Consiliul UNBR. Se pune intrebarea daca marile case de avocatura care au firme tot atat de mari la intrarea in sediu se vor conforma acestei reglementari din noul proiect?

In ce priveste anunturile publicitare prin presa, si aici s-a gasit o „optima” dimensiune: 6x9 cm. Ganditorii proiectului nu au luat in calcul si publicitatea online care nu are cum sa se masoare in centimetri.

La art. 249, alin. 2 Consiliul a stabilit ca societatile de avocatura care vor sa isi faca o pagina de internet, trebuie mai intai sa ia aprobare de la „stapanire”, adica de la Consiliu. Pe ce criterii se vor da aceste aprobari, nu se spune.

Alte interdictii: avocatii nu au voie sa se laude sau sa se compare cu alti colegi, nu au voie sa nominalizeze clientii din portofoliu sau litigiile in care au fost implicati, nici succesele profesionale, nici cifra de afaceri pe baza careia sa se realizeze un top al succesului financiar si nu au voie, culmea, sa faca afirmatii (art 249 lit. f) ) contrare demnitatii profesionale, profesiei sau Justitiei. Chestia cu demnitatea profesionala si profesia o intelegem, dar partea cu afirmatii contrare Justitiei, cand stim foarte bine ce abuzuri savarsesc magistratii, pare a fi desprinsa din Noul Cod penal, ca o completare a aberantului articol 276 privind presiuni asupra justitiei. Astfel, avocatii vor fi nevoiti sa abdice de la interesele clientilor lor, din moment ce nu vor mai avea voie sa reclame public abuzurile pe care Justitia le savarseste asupra lor. Pe de alta parte, ne intrebam unde mai este partea liberala a profesiei?

Nerespectarea obligatiilor prevazute de Lege si prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinara grava.

*Cititi aici propunerile de modificare a Statutului privind profesia de avocat