Senatul duce mai departe propunerea profund nedreapta a ministrului Justitiei Catalin Predoiu: aceea de a ii lasa fara posibilitatea de a obtine daune morale pe unii dintre romanii care au stat in arest sau in detentie, iar in final au fost dovediti nevinovati, prin clasare sau achitare definitiva.

Miercuri, 29 martie 2023, nu mai putin de 78 de senatori ai coalitiei (44 de la PSD, 28 de la PNL si 6 de la UDMR) au votat proiectul de modificare a Codului de procedura penala fara sa modifice in vreun fel articolul 539 fata de forma pe care a propus-o Predoiu.

Mai exact, forma iesita din Senat a pastrat mentiunea ca nu sunt eligibile pentru despagubiri persoanele ale caror dosare au fost inchise – prin clasare sau prin achitare – ca urmare a dezincriminarii faptei. Proiectul – adoptat cu 78 de voturi „pentru”, 25 „impotriva” (exprimate de 21 de USR-isti si 4 senatori neafiliati) si 9 abtineri (toate de la AUR) – a fost trimis Camerei Deputatilor.

Iata versiunea votata de Senat (identica fata de cea propusa de Predoiu):

„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale sau injuste de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana fata de care, in cursul procesului penal, s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, daca:

a) masura a fost constatata ca nelegala;

b) pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus in temeiul art.16 alin.(1) lit.a)-d) clasarea sau achitarea, cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite.

(2) Situatiile prevazute la alin.(1) se dovedesc prin ordonanta procurorului de revocare a masurii retinerii ori de clasare, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara ori a instantei de judecata, de revocare a masurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia, sau, dupa caz, prin hotararea definitiva de achitare.

(3) In situatia prevazuta la alin.(1) lit.b), persoana nu este indreptatita sa ceara repararea de catre stat a pagubei suferite daca, prin declaratii mincinoase sau in orice alt fel, a determinat luarea masurii preventive privative de libertate, in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel”.

CCR nu face discriminare

Amintim ca ministrul Justitiei a propus modificarea art. 539 CPP pentru a-l pune in acord cu Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 136/2021. Prin acea decizie, CCR a stabilit ca simpla solutie definitiva de achitare sau de clasare constituie in temeiurile art. 16 alin. 1 lit. a)-d) CPP constituie temei suficient pentru obtinerea de daune morale, nemaifiind necesar un document separat (hotarare judecatoreasca sau ordonanta a procurorului) care sa constate injustetea retinerii ori a arestului. Altfel spus: achitarea sau clasarea in sine atesta faptul ca retinerea si arestarea au fost nedrepte. Subliniem ca in Decizia 136/2021, CCR nu introduce vreo discriminare in raport de clasarea sau achitarea pe dezincriminarea faptei.

Decizia CCR 136/2021 a fost pronuntata datorita unei exceptii de neconstitutionalitate ridicate de catre avocatul Cristian Zeiler (foto). In ianuarie, acesta i-a scris deputatei PSD Laura Vicol (presedinta Comisiei juridice din Camera Deputatilor), explicandu-i de ce este injusta formula propusa de ministrul Justitiei Catalin Predoiu, care ii exclude de la despagubiri pe arestatii achitati sau clasati pe motiv de dezincriminare (click aici pentru a citi).

Avocatul care a castigat la CCR: „Va scriu in numele celor care isi striga durerea”

Acum, avocatul duce lupta la un nou nivel: sambata, 1 aprilie 2023, Cristian Zeiler le-a scris tuturor deputatilor, explicandu-le de ce este absolut necesara eliminarea sintagmei „cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite”. Printre altele, avocatul a avertizat ca prin introducerea in CPP a sintagmei „cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite”, statul nu face altceva decat sa-si creeze impunitate in cazurile in care va comite abuzuri. In acelasi context, Zeiler a  amintit un principiu de drept enuntat in urma cu aproape 200 de ani de catre juristul englez William Blackstone: „Mai bine scapa zece vinovati decat sa sufere un nevinovat”.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate adresa avocatului Zeiler catre deputati:

„Stimati deputati,

Doamnelor si domnilor,

Subsemnatul, Cristian Zeiler, avocat in Baroul Hunedoara, autorul exceptiei de neconstitutionalitate datorita careia Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutional intregul articol 539 din Codul de procedura penala (prin Decizia nr. 136/2021 – detalii in linkurile de la final), va solicit public sa votati pentru inlaturarea abuzului introdus de catre Ministerul Justitiei in proiectul de modificare a art. 539 Cod procedura penala si adoptat fara niciun fel de modificari de catre Senatul Romaniei. Ma refer la amendarea art. 539 alin.1 lit.b teza finala din Codul procedura penala, prin introducerea sintagmei „cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite”.

Pentru mai multa claritate, prezint forma art. 539 alin. 1 CPP, asa cum a fost propusa de Ministerul Justitiei si votata de Senat in data de 29 martie 2023:

„Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale sau injuste de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana fata de care, in cursul procesului penal, s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, daca:(...)

b) pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus in temeiul art.16 alin. (1) lit. a)-d) clasarea sau achitarea, cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite”.

Mentionez ca am trimis doua adrese catre Ministerul Justitiei (in zilele de 03.09.2021 si 03.06.2022), solicitand eliminarea nedreptatii. Cu toate acestea, MJ a insistat sa mentina in proiect aceasta sintagma profund pernicioasa.

Revenind la proiectul de modificare a art. 539 Cpp: am atras atentia Ministerului Justitiei ca sintagma „cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite” cuprinsa in alin.1 lit.b este injusta si trebuie eliminata, deoarece limiteaza discriminatoriu dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal, iar o atare situatie nu este in concordanta cu decizia amintita a Curtii Constitutionale. Explicatia pe scurt este ca, prin sintagma amintita, statul isi creeaza siesi o portita de scapare pentru situatiile in care ar putea fi tras la raspuns pentru abuzuri. Explicatia detaliata o gasiti mai jos.

Textul art. 539 Cpp are ca situatie-premisa luarea unei masuri privative de libertate fata de un om (retinere, arestare preventiva, arest la domiciliu) pentru o fapta prevazuta de legea penala. In cursul procesului penal (deci inainte de a se pronunta o hotarare definitiva), legiuitorul dezincrimineaza acea fapta pentru care omul este privat de libertate. Daca fapta penala este dezincriminata, atunci aceasta nu mai constituie infractiune, iar atunci procurorul trebuie sa dispuna clasarea cauzei. Sau, daca procesul a ajuns in faza de judecata, judecatorul nu poate dispune decat o solutie de achitare, iar temeiul clasarii, respectiv al achitarii, nu poate fi decat art. 16 alin.1 lit.b prima teza Cpp (fapta nu este prevazuta de legea penala).Aici trebuie remarcat faptul ca legea de dezincriminare a infractiunii se aplica si retroactiv, prin raportare la art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, chiar daca, la momentul savarsirii faptei, aceasta constituia infractiune. (Art. 15 alin. 2 din Constitutie: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.)
De altfel, prin Decizia nr. 608 din 24.03.2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Sectia I Civila), s-a retinut, printre altele, in felul urmator:

„Consecintele legii de dezincriminare constau in aceea ca, daca nu s-a pornit inca procesul penal, el nu va mai fi pornit, iar daca procesul se afla in curs, el va inceta de indata, organele judiciare competente urmand sa pronunte, dupa caz, o solutie de clasare, scoatere de sub urmarire penala sau de achitare. Cand pentru fapta dezincriminata a fost pronuntata o hotarare definitiva de condamnare, pedeapsa sau pedepsele aplicate nu se mai executa, dupa cum nu se mai executa masurile educative sau cele de siguranta. Dezincriminarea produce efecte chiar si atunci cand intervenirea sa are loc dupa ce pedepsele aplicate au fost executate in intregime”.

Daca citim decizia amintita a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in intregime, observam ca insasi instanta suprema recunoaste ca privarea de libertate a unui om pentru savarsirea unei infractiuni devine lipsita de baza legala ulterior dezincriminarii faptei respective. Deci daca procesul penal nu este terminat, iar fapta este dezincriminata de legiuitor, devine incidenta prima teza a art. 16 alin.1 lit.b Cpp, pentru ca fapta comisa nu este prevazuta de legea penala, si trebuie dispusa clasarea sau, dupa caz, achitarea. Iar daca omul care a comis respectiva fapta a fost privat de libertate in cursul procesului penal, ajungem din nou la Decizia nr. 136/03.03.2021 a Curtii Constitutionale, care declara neconstitutionala solutia legislativa din cuprinsul art.539 din Codul de procedura penala, solutie care exclude dreptul la repararea pagubei in cazul privarii de libertate dispuse in cursul procesului penal solutionat prin clasare, conform art.16 alin.(1) lit.a)-d) din Codul de procedura penala, sau achitare.

Astfel, daca este eliminata posibilitatea obtinerii de despagubiri de catre persoanele private de libertate in cursul procesului penal, ale caror dosare penale au fost clasate pe dezincriminarea faptei sau finalizate printr-o hotarare definitiva de achitare pentru aceeasi situatie juridica, statul, practic, creeaza o instabilitate si o impredictibilitate legislativa, incalcand atat principiul securitatii juridice, cat si principiul dreptatii („jus est ars boni et aequi”), ambele consacrate de Curtea Constitutionala pe cale jurisprudentiala, inclusiv prin Decizia 136/2021 (mai sus amintita).

Potrivit pct. 40 al deciziei, „dreptatea este un concept constitutional care, avand in vedere natura sa moral-filosofica, nu poate cunoaste in sine o normativizare, dar reprezinta cadrul si masura actiunii statului. Societatea, in mod rezonabil, pretinde dreptatea, iar statul, prin autoritatile sale, are sarcina de a o impune si valoriza”.

Fac precizarea ca Ministerul Justitiei nu a raspuns primului meu demers (de la inceputul lunii septembrie a anului 2021), ci doar demersului efectuat in luna iunie a anului 2022, raspunsul ignorand total atat Decizia nr. 608 din 24.03.2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cat si Decizia nr. 136/03.03.2021 a Curtii Constitutionale. Rationamentul Ministerului Justitiei din raspunsul public din data de 08.06.2022 la demersul subsemnatului este, deci, incorect, neputandu-se aprecia ca statul este lipsit de culpa atunci cand persoanele acuzate de savarsirea unei infractiuni dezincriminate continua sa fie private de libertate si ulterior intrarii in vigoare a legii de dezincriminare. Un exemplu concret in acest sens este dat chiar de decizia instantei supreme, la care m-am referit mai sus.

In dovedire:

- prima mea adresa catre MJ:

https://www.luju.ro/ultima-prostie-a-lui-stelian-ion-avocatul-cristian-zeiler-care-a-obtinut-decizia-136-2021-prin-care-ccr-a-desfiintat-art-539-cpp-ce-i-impiedica-pe-arestatii-achitati-sa-obtina-daune-desfiinteaza-proiectul-ministerului-justitiei-de-excludere-dintre-benefic

- a doua mea adresa catre MJ:

https://www.luju.ro/apel-catre-predoiu-avocatul-cristian-zeiler-care-a-obtinut-la-ccr-desfiintarea-art-539-cpp-ce-i-impiedica-pe-arestatii-achitati-definitiv-sa-obtina-despagubiri-il-someaza-pe-ministrul-justitiei-catalin-predoiu-in-noua-forma-a-art-539-cpp-ticluita-de-steli

- singurul raspuns al Ministerului Justitiei:

https://www.luju.ro/predoiu-o-tine-langa-ministerul-justitiei-insista-ca-inculpatii-arestati-care-au-primit-clasare-sau-achitare-pe-dezincriminarea-faptei-sa-nu-primeasca-daune-morale-ar-insemna-o-dezdaunare-pentru-o-situatie-ce-exclude-culpa-statului-predoiu-ignora-decizia

- exceptia mea de neconstitutionalitate admisa de CCR in Decizia nr. 136/2021:

https://www.luju.ro/ccr-a-spart-cercul-vicios-exclusiv-argumentele-avocatului-cristian-zeiler-ce-au-dus-la-istorica-decizie-prin-care-ccr-a-desfiintat-art-539-cpp-ce-bloca-despagubirile-pentru-arestatii-achitati-definitiv-cerc-vicios-pentru-despagubiri-am-nevoie-de-o-hotarar

In acest context, va rog, doamnelor si domnilor deputati, sa propuneti si sa votati un amendament prin care sa eliminati sintagma „cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite” din art. I pct. 57 al proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative. Doar daca veti proceda in acest mod, le veti face cu adevarat dreptate persoanelor arestate preventiv, in cazul carora s-a dispus de catre procuror clasarea sau de catre instanta de judecata achitarea, pentru motivul dezincriminarii faptei penale.

Inchei, stimati deputati, amintindu-va ca noi, avocatii, nu ne ocupam numai cu indelungi dezbateri asupra unor abstractiuni neinteresante pentru publicul larg, ci, mult mai adesea, ne confruntam cu situatii concrete, ale unor oameni cat se poate de reali. Si ma refer inclusiv la persoane care au avut ghinionul de a intra in malaxorul unor dosare penale fara a purta nici macar cea mai mica urma de vinovatie. In numele lor va scriu acum: in numele celor care isi striga durerea, cerand dreptate pentru zilele in care au stat in arest sau in inchisoare complet nevinovati. Pentru ei, pentru familiile lor sfasiate, daramate de durere, cu totii suntem datori moral sa ne amintim in fiecare clipa principiul enuntat de catre eminentul jurist englez William Blackstone in secolul al XVIII-lea: „Mai bine scapa zece vinovati decat sa sufere un nevinovat”.

Si pentru ca tot se apropie sfintele sarbatori pascale, va doresc sarbatori luminate, iar Dumnezeu sa va ajute sa va indepliniti mandatul in slujba poporului, care v-a ales!

Va atasez, in sustinerea opiniei mele, revista „Saptamana juridica” nr. 24 din iunie 2021, care cuprinde, la pag. 4-7, Decizia nr. 608 din 24.03.2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la care am facut referire mai sus (n.r. click aici pentru a citi).

Cu cele mai bune ganduri,

avocat Cristian Zeiler

sediu profesional: Deva, str. Calugareni, nr. 29, jud. Hunedoara

0726115286

zeiler_cristian@yahoo.com”.