Surse judiciare avizate ne-au informat ca luni 20 august 2012, la sediul central al DNA vor avea loc audieri maraton in dosarul in care sunt acuzati procurorii George Balan (membru al CSM) si Marcel Sampetru (fost adjunct al Procurorului General al Romaniei) ofiterul Mihai Vlad, seful SIPI Ilfov si judecatoarea Georgeta Barbalata (foto) de la Sectia penala a Inaltei Curti (care a fost abilitata sa dea mandate de interceptare pe legea sigurantei nationale). Marea noutate in acest dosar o reprezinta acuzatiile de ultima ora care i se aduc judecatoarei Georgeta Barbalata acuzata initial de favorizarea infractorului, pe motiv ca l-ar fi anuntat pe prietenul ei Vlad Mihai ca ar urma sa fie perchezitionat in baza unui mandat emis de Inalta Curte. Georgeta Barbalata este acuzata acum si de infractiunea dedivulgare a secretului care pericliteaza siguranta statului, prevazuta de art. 169, aliniatul 1, Cod Penal potrivit caruia: “Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.”

Cazul e instrumentat de procurorii Claudia Rosu (sotia lui Doru Tulus) si Carmen Tundrea

Extinderea urmaririi penale pe art. 169, alin. 1 Cod penal priveste o situatie in premiera pentru un judecator care a fost abilitat sa emita mandate de interceptare pe siguranta nationala. Procurorii Claudia Rosu si Carmen Tundrea, de la Sectia I a DNA, condusa de procurorul sef Lucian Papici, o acuzat pe judecatoarea Georgeta Barbalata ca in calitatea sa de magistrat care a emis mandate de interceptare pe legea sigurantei nationale comisarului sef al Garzii Financiare Ilfov, Dragos Rusu si ex-presedintelui CJ Ilfov Hristache Radulescu (de la PDL), i-ar fi anuntat pe acestia ca sunt pusi sub monitorizare prin intermediul prietenului ei ofiterul Vlad Mihai de la SIPI Ilfov (structura judeteana a serviciului de informatii al Internelor – DGIPI) si ca in urma aceste divulgari cei in cauza au fost preveniti sa se puna la adapost.

Deocamdata procurorii DNA nu au prezentat decat invinuirile, nu si probele, iar potrivit surselor noastre judecatoarea Georgeta Barbalata nu a dat nicio declaratie, cerand termen pentru pregatirea apararii, care i-a fost acordat pentru ziua de luni 20 august.

Probe zero la procurorul George Balan, membru al CSM

Nu stim cum se va finaliza aceasta ancheta, dar se contureaza o facatura de proportii in cazul procurorului George Balan, membru al CSM, care a fost suspendat din functie cu mare usurinta de CSM, pe criteriul bunei-reputatii, pe simplul fapt ca DNA a incepout urmarirea penala impotriva acestuia si a lui Marcel Sampetru. Asa cum Lumeajustitiei.ro a aratat in mai multe randuri, CSM a inceput sa suspende din functie magistrati, pana la verificarea bunei-reputatii a acestora, pe baza unor modificari aduse prin articolul 64, indice 12, alin. 4 din Legea 317/2004. Aceste modificari au fost operate anul trecut, sub mandatul ministrului Catalin Predoiu, pentru a se da posibilitatea CSM sa-i excluda din magistratura pe magistratii cu probleme de imagine. Din pacate, desi au existat numeroase cazuri extrem de grave, aceasta “arma legala” a fost folosita de CSM doar impotriva procurorului George Balan (dupa penibila acuzatie ce i-a fost adusa imediat dupa ce in presa DNA a sifonat stenogramele unei inregistrari in care acesta antama o vizita la Victor Ponta, la o cafea, cu mult inainte ca acesta sa ajunga premier). Georgeta Barbalata a fost “programata” de CSM sa fie analizata pentru suspendarea pe conditia de buna-reputatie in data de 14 august, insa datorita faptului ca sefele CSM nu stiu cum sa mai amane nominalizarea Monei Pivniceru la Ministerul Justitiei cazul Barbalata a ramas “in aer”.

Luni 20 august, toti acuzatii din dosar vor fi audiati si confruntati. A aparut insa si prima “vulnerabilitate” pentru unii acuzati: ofiterul Vlad Mihai (cel pe care intreaga opinie publica l-a vazut fugind umilitor de presa la iesirea din sediul DNA) a facut primele “recunoasteri”, in sensul ca a recunoscut ca i s-ar fi transmis anumite informatii secrete.