Doar Guvernul poate aprecia asupra oportunitatii unei ordonante de urgenta
Contrar altor opinii din interiorul autoritatii judecatoresti, exprimate in spatiul public, oportunitatea adoptarii unei ordonante de urgenta este atributul exclusiv al Guvernului.
Constitutia Romaniei prevede in art. 115 alin. 4-6 urmatoarele:
'(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca in termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea in procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzand norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica'.
Avand in vedere ca art. 1 alin. 4 din Constitutie consacra principiul separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca, iar potrivit dispozitiilor constitutionale din art. 102 alin.1, art. 126 alin. 1 si 131 alin. 2-3 politica interna a tarii este realizata de Guvern, Justitia este infaptuita de instantele judecatoresti, iar procurorii conduc si supravegheaza activitatea de cercetare a politiei judiciare, rezulta ca judecatorii si procurorii nu se pot pronunta asupra oportunitatii unei ordonante de urgenta sau a unei legi intrucat se incalca principiul separatiei puterilor in stat.
Consiliul Superior al Magistraturii, in avizul pe care urmeaza sa-l dea asupra unui proiect de ordonanta de urgenta, asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, judecatorii si procurorii, in cadrul procesului de dezbatere publica, trebuie sa se pronunte doar asupra aspectelor ce tin de constitutionalitate, conformitatea cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului si compatibilitatea cu alte dispozitii din legi si ordonante in vigoare, nu asupra oportunitatii, pentru ca oportunitatea adoptarii unei ordonante de urgenta apartine doar Guvernului.
Constituie de asemeni o incalcare a principiul separatiei puterilor in stat fapta unui deputat sau senator, ori membru al guvernului, de a se exprima public, in timpul unui proces nesolutionat in mod definitiv, asupra necesitatii de a fi condamnata sau achitata o persoana, de a i se aplica o pedeapsa cu inchisoare, cu executare sau suspendare, de a fi respinse sau admise anumite actiuni civile, ori alte asemenea.
Justitia este infaptuita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti prevazute de lege, asa cum spune Constitutia Romaniei in art. 126 alin.1, astfel incat membrilor celorlalte doua puteri le este interzis sa se pronunte public, inainte de a fi solutionate definitiv, asupra unor cauze individualizate aflate pe rolul instantelor sau parchetelor.
In acest moment exista o alta problema, care tine de puterea judecatoreasca, pe care o apreciez ca deosebit de grava si care se cere a fi de urgenta clarificata de Consiliul Superior al Magistraturii, organism caruia Constitutia Romaniei i-a dat in atributie garantarea independentei justitiei, respectiv aceea a Protocolului de colaborare incheiat intre Parchetul de pe langa ICCJ si SRI, protocol in baza caruia probabil, potrivit afirmatiilor Directorului SRI Eduard Hellvig, s-au infiintat „sute de echipe operative mixte”.
Este in interesul inlaturarii suspiciunilor si combaterii afirmatiilor aparute in spatiul public, referitoare la imixtiunea SRI in instrumentarea unor dosare penale, sa fie facut public continutul acestui Protocol, existenta acestuia fiind recunoscuta atat de Procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ, dar si de Procurorul sef al DNA, despre care doamna procuror sef a declarat ca a fost un protocol obisnuit, cum se incheie si cu alte institutii, sa se verifice componenta si atributiile echipelor operative, precum si in ce masura au fost respectate dispozitiile Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, de catre toti cei implicati.
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Boby 23 January 2017 13:26 +15
# Boby 23 January 2017 13:48 +15
# Alex 23 January 2017 15:27 +13
# Luca 23 January 2017 15:32 +10
# unul din lumea cea mare 23 January 2017 18:26 +2
# george 23 January 2017 18:32 +10