Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a dispus joi, 13 decembrie 2012, trimiterea in judecata a noua medici si 20 de farmacisti, dupa ce au stabilit ca acestia, prin activitatea pe care o desfasurau, au fraudat bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, creand un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de lei. Cele 29 de persoane sunt acuzate de savarsirea infractiunilor de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, luare si dare de mita si spalare de bani, dosarul fiind inaintat spre solutionare Tribunalului Bucuresti.

Potrivit rechizitoriului intocmit de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, medicii si farmacistii isi creasera un sistem prin care compensau fraudulos retete false, pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati sau care nu solicitasera tratament. Un alt mod de operare era acela in care medicul prescria retete reale, in urma consultarii unor pacienti, pe care ulterior ii directiona catre o anumita farmacie pentru a ridica medicamentele, iar pentru a se asigura ca reteta nu este prezenta in alta parte o inmana direct farmacistului.

Farmacistii se ocupau ca banii decontati de CAS in baza retetelor false sa fie spalati odata cu introducerea intr-un circuit comercial licit

Procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti au stabilit, ca farmacistii, care de obicei erau diriginti de farmacie sau coordonatori de zona, stabileau o relatie directa cu medicii, care completau rubricile retelelor cu informatii false, dupa care farmacistul verifica aspectul corectitudinii formale si falsifica semnatura pacientului sau se trecea ca imputernicit al acestuia. In rechizitoriul Parchetului de pe langa TMB, se precizeaza ca medicii primeau intre 3 si 5% din valoarea totala a retetelor false eliberate: "Farmacistul (de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie). In baza intelegerii cu farmacistul, medicul (in cadrul atributiilor sale de serviciu) prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala, in sensul care retetele erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament. Prin completarea rubricilor retetelor mentionate medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul inmana aceste retete false farmacistului care le introducea in programul de gestiune al farmaciei si le inainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate. Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica “Am primit”, uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori farmacistul se trecea (in mod fals) drept imputernicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor fara ca acestea sa iasa fizic din stoc. Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de inselaciune, erau “spalate” prin introducerea intr-un circuit comercial licit. Farmacistii implicati obtineau un profit personal deoarece, sporind in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fatade salariu. Medicii primeau (de regulala sfarsitul fiecarei luni) sume de bani (sau bunuri) in valoare de 3% (uneori panala 5%) din valoarea totalaa retetelor false eliberate".

Procurorii au stabilit ca medicii interveneau pentru ca retetele compensate false sa ajunga la farmacistii cu care colaborau

In rechizitoriul procurorilor se prezinta detaliat un alt mod de operare al farmacistilor si medicilor: "Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul (in cadrul atributiilor sale de serviciu) prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor. Dar, in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic: fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie (si nu dintr-o farmacie concurenta); fie nu inmana reteta pacientului ci direct farmacistului (pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte), iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului. Medicii primeau (de regula la sfarsitul fiecarei luni) sume de bani (sau bunuri) in valoare de 3% sau 5% din valoarea totala a retetelor eliberate".

*Cititi aici comunicatul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti cu privire la trimiterea in judecata a celor 9 medici si 20 de farmacisti