Despre primul dosar cu Dan Diaconescu drept actor principal in filme cu scenarii despre un anume santaj si trafic de influenta, care a explodat pe toate canalele media s-au scris deja multe detalii picante. Intre timp, a aparut al doilea dosar, adjudecat de procurorii DNA la cateva zile dupa ce au ratat arestarea patronului OTV. Lumeajustitiei.ro va ofera, in exclusivitate, ordonata care a stat la baza declinarii competentei de solutionare a cauzei de catre Directia Nationala Anticoruptie, precum și istoria acestui dosar, de la apariție și pana la actuala faza de cercetare.

Conform documentului aflat in posesia Lumeajustitiei.ro, Paul Petre Tardea este cel care a formulat denuntul impotriva lui Dan Diaconescu si a fostului realizator de emisiuni Mitrus Ghezea la data de 25 aprilie 2005. Denuntatorul sesiza la acea vreme Directia Nationala Anticoruptie, aratand ca ”Dan Diaconescu – actionar majoritar la SC OCRAM TELEVIZIUNE SRL si Ghezea Mitrus – realizator de emisiuni, i-au pretins sume de bani totalizand 114.000 euro, amenintandu-l ca, in caz contrar, vor difuza la postul de televiziune OTV o emisiune cu caracter compromitator la adresa reprezentantilor legali ai SC SOROM TUR SRL”.

De ce a tinut DNA dosarul peste trei ani?

Dosarul a fost tinut la DNA, la Sectia de combatere a coruptiei, timp de trei ani, cand a fost declinat, prin Ordonanta nr. 91/P/2005 din 18.09.2008, la Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 4, retinandu-se ca DNA ”nu este competent material sa efectueze acte de cercetare penala” in acest dosar. De la momentul 2008, cand cauza a ajuns la Parchetul Judecatoriei Sector 4, dosarul a fost trimis la sectia de politie, unde a stat pana in acest an, sub supravegherea unui procuror. In cei doi ani, cercetarile politistilor nu au avansat mai deloc. Dupa ce DNA l-a saltat pe Diaconescu in primul dosar - in care nu a reusit arestarea jurnalistului decat pentru cateva zile - a solicitat brusc si acest dosar, ca sa-l conexeze la primul, cu toate ca in urma cu doi ani isi declinase competenta, debarasandu-se de cauza ”Diaconescu-Ghezea- Tardea”. In aceste conditii, procurorii de la Sectorul 4 au emis Ordonanta din 1 iulie 2010 (vezi facsimil) prin care se solicita declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) - Directia Nationala Anticoruptie in vederea conexarii la dosarul nr.163/P/2009 al acestei unitati si inaintarea cauzei la PICCJ in vederea solutionarii conflictului negativ de competenta ivit. Procurorul Ionut Mortu, care a semnat aceasta ordonanta, face trimitere la dosarul existent deja la DNA, si arata: ”se constata, asadar, ca intre pretinsele infractiuni ce fac obiectul celor doua dosare exista o stransa legatura, motiv pentru care apreciem ca se impune conexarea dosarelor si continuarea cercetarilor intr-un dosar unic”. Ordonanta procurorului Mortu s-a bazat pe prevederile art. 35 alin.1 C.p.p., conform caruia ”in caz de conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii (...) unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad”, si pe art. 45 alin 1 C.p.p. care stipuleaza ca ”dispozitiile cuprinse în (...) art. 35 (...) se aplica in mod corespunzator și in cursul urmaririi penale”.

Flagrantul compromis

Acest dosar si modul in care el a fost pasat de la DNA catre Parchetul Judecatoriei Sector 4 dupa trei ani si jumatate de la deschiderea lui, demonstreaza ca ceva sau cineva a schimbat ”macazul” in scopuri necunoscute inca. Interesant este si faptul ca in acest dosar, in 2005 s-a incercat un flagrant de catre fostul PNA. Care a esuat lamentabil. La momentul respectiv – conform surselor – se scoseseră din fondurile destinate flagranturilor, 100.000 de euro, pentru a fi dati drept mita lui Ghezea, la cafeneaua de la parterul blocului de pe Magheru, unde se afla pe atunci sediul OTV. Cineva din PNA a ”sifonat” planul de flagrant, astfel incat intreaga operatiune a fost compromisa. Se pare ca Dan Diaconescu abia astepta asa-numitul flagrant, ca sa filmeze in direct cum vor sa-l compromita procurorii anticoruptie.

Alt aspect important vizeaza persoana denuntatorului Petre Paul Tardea. Acest personaj pare a face parte din pleiada ”denuntatorilor de serviciu” de la unitatea de anticoruptie, in conditiile in care el fusese anchetat de PNA in afacerea ”BCR Novaci”- cea mai mare frauda din istoria bancara: peste 2000 miliarde lei vechi. Presa a scris in repetate randuri despre acest personaj care si inainte de 1989 a fost condamnat pentru trafic de infuelnta si inselaciune, dar a scapat de pedeapsa de 8 ani inchisoare dupa Revolutie. A fost trimis in judecata in 1997 alaturi de Alexandru Dinulescu, in dosarul privitor la fraudarea Bankoop s-a aflat in vizorul Oficiului National pentru Combaterea Spalarii Banilor alaturi de Gabriel Sandu – ex-deputat in Parlamentul Romaniei si patron al grupului de firme Albert. In lucrarile ONPCSB apare si firma lui Tardea, SOROM TUR, intr-o caracatita de firme prin care se rulau gramezi de bani si se facea vorbire de sume suspecte transferate din Italia in Romania si invers.

Paul Petre Tardea a intrat in politica jucand rolul de persoana onorabila, alaturandu-se platformei liberale a lui Theodor Stolojan. Apoi, hocus-pocus, a fost pus de Stolojan primul pe lista PLD-ului la alegerile parlamentare din 2004, la Gorj, locul de unde s-au furat masiv miile de miliarde prin BCR Novaci. Surse liberale afirma ca Tardea a fost scos de pe lista dupa ce a facut scandal Calin Popescu Tariceanu. Acelasi personaj a aparut in media ca fiind ”actor principal in privatizarea societatii Marmura S.A.” Aici o fi legatura pe care a facut-o Dan Diaconescu cu Videanu & Company? Aceasta ar fi una din intrebari. Alta vizeaza momentul in care DNA-ul de acum si-a adus aminte de dosarul pasat de DNA in 2008 la Parchetul Sector 4. Pe vremea aceea, DNA recunostea ca nu are competenta sa ancheteze in baza sesizarii lui Tardea, iar acum si-a regasit competenta, de cand cu celalalt dosar care are la baza denuntul primarului din Zarand. Competenta care i-a fost redata de „judecatorul” acestui conflict negativ de competenta - Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.