Autoritatile romane ar face bine ca macar acum, in timp de criza, sa asculte de vocea ratiunii si sa rezolve problema supraaglomerarii din inchisori. Altminteri, statul roman risca nu doar sa primeasca in continuare condamnari la CEDO, ci si sa aiba pe constiinta un numar inimaginabil de decese in randurile detinutilor vulnerabili la coronavirus.

Dupa cum Lumea Justitiei v-a prezentat deja aici (citand un raport oficial din Italia), persoanele trecute de 50 de ani sunt cele mai vulnerabile la coontractarea virusului care declanseaza COVID-19. In aceeasi grupa de varsta se afla si fostul presedinte al PSD, Liviu Dragnea (foto 1), actualmente incarcerat in Penitenciarul Rahova. Dar nu doar despre Dragnea este vorba, ci despre toti detinutii care risca cel mai mult sa fie afectati de coronavirus. Ne referim la persoanele trecute de 50 de ani si/sau care sufera deja de alte afectiuni. Din fericire, Liviu Dragnea mai are o sansa, chiar daca extrem de tardiva: Inalta Curte a stabilit urmatorul termen in dosarul contestatiei la executare abia pentru 14 mai 2020 (cauza nr. 65/3/2020). Dar in afara de Dragnea, in inchisorile din Romania sunt circa 20.000 de detinuti, iar Autoritatea Nationala a Penitenciarelor nu a oferit pana in clipa de fata vreo statistica privind problemele de sanatate ale acestora si mai ales vulnerabilitatea lor la coronavirus. De aceea, n-ar strica macar acum, in ceasul al doisprezecelea, ca ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, sa ceara ANP o situatie detaliata si sa propuna o ordonanta de urgenta care sa elibereze detinutii cu probleme de sanatate si care nu prezinta un pericol social ridicat.

Nu o spunem doar noi, ci si Inaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet (foto 2). Miercuri, 25 martie 2020, Bachelet le-a solicitat tarilor lumii eliberarea urgenta a tuturor detinutilor vulnerabili, care pot fi oricand rapusi de noua gripa. Asta cu atat mai mult cu cat coplesitoarea majoritate a penitenciarelor este supraaglomerata, iar conditiile de igiena si mai ales de asistenta medicala lasa grav de dorit, a punctat oficiala ONU.

Redam cele mai importante pasaje din declaratia facuta de Michelle Bachelet (gasiti mai multe detalii pe site-ul ONU):

„In multe tari, spatiile de detentie sunt supraaglomerate, in unele cazuri periculoase, ceea ce face ca distantarea fizica si autoizolarea sa fie practic imposibile. Oamenii sunt adesea tinuti in conditii neigienice. Serviciile de sanatate sunt inadecvate sau inexistente, iar virusul risca sa faca ravagii printre aceste populatii vulnerabile. (…)

Consecintele neglijarii lor pot fi catastrofale. Guvernele trebuie sa lucreze rapid pentru a reduce numarul de detinuti. Mai multe tari au intreprins deja actiuni pozitive. Incurajez autoritatile sa examineze modalitatile de eliberare a persoanelor deosebit de vulnerabile la COVID-19 – detinutii mai in varsta si cei bolnavi – precum si a infractorilor cu risc scazut. (…)

Acum, mai mult ca oricand, guvernele ar trebui sa elibereze orice persoana retinuta fara o baza legala suficienta, inclusiv prizonierii politici si altii retinuti pur si simplu pentru a exprima opinii critice sau disidente. Dupa eliberare, persoanele trebuie examinate medical, cu masuri luate pentru a se asigura ca primesc ingrijire si monitorizare, daca este nevoie”.

Nu incheiem inainte sa va spunem ca Michelle Bachelet a fost presedinta statului Chile intre 2006 si 2010, apoi in perioada 2014-2018. In caz ca va este cunoscuta figura politicienei, amintim ca in aprilie 2018 – la incheierea celui de-al doilea mandat – videoclipul de mai jos a facut inconjurul Internetului, aratand emotionantul val de simpatie populara de care s-a bucurat Bachelet ca presedinta.

In alta ordine de idei, trebuie sa subliniem ca Michelle Bachelet stie foarte bine ce vorbeste cand abordeaza subiectul inchisorilor, ea insasi fiind detinuta politic si torturata – la fel ca propriii parinti – de catre regimul sangerosului dictator fascist Augusto Pinochet, in anii '70.