Fostul procuror general adjunct al Romaniei, actualmente avocat in Baroul Bucuresti, Gabriela Ghita a invocat in fata instantei penale a Curtii de Apel Pitesti o exceptie de natura sa schimbe modul de organizare si functionare a Parchetului General si a DNA-ului. Concret, Gabriela Ghita a sustinut ca modul de numire in functie a procurorului general al Romaniei, al procurorului sef al DNA si a sefilor de sectie din Directia Nationala Anticoruptie este unul eminamente politic, ceea ce contravine Constitutiei, incalcand principiul separatiei puterilor in stat, al independentei justitiei, precum si cel al dreptului la un proces echitabil si respectarea prezumtiei de nevinovatie. Judecatoarea in fata careia s-a invocat exceptia, Elena Minodora Rusu, de la Sectia Penala a Curtii de Apel Pitesti, a respins exceptia imediat cum a fost invocata, mai inainte de a-si rezerva macar cateva minute pentru a studia si delibera - gest care denota ca nici nu a vrut sa auda de exceptie. De asemenea, judecatoarea Minodora Rusu a refuzat sa se uite macar peste mai multe decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care aceasta exceptie era trimisa la Curtea Constitutionala, cu opinia judecatorilor supremi ca ar putea fi considerata admisibila. Exceptia a fost atacata cu recurs.

CSM, eliminat ca reprezentant al magistratilor, inlocuit de puterea politica

Avocatul Gabriela Ghita a sustinut - in cadrul pledoariei sale din dosarul cu numarul 1562/46/2009, de la Sectia Penala a Curtii de Apel Pitesti, privindu-l pe inculpatul Constantin Laurentiu Gheorghe, trimis in judecata de DNA pentru infractiuni de coruptie - ca procurorul general, procurorul sef al DNA si sefii de sectie ai DNA sunt numiti de presedintele Romaniei, un om politic, la propunerea unui alt om politic, Ministrul Justitiei, iar avizul pe care trebuie sa il dea Consiliul Superior al Magistraturii, organism care este indrituit sa supravegheze cariera magistratilor, este unul lipsit de importanta, fiind doar consultativ. Ca atare, procurorii sunt subordonati puterii politice, si nu celei judecatoresti, desi fac parte, cel putin teoretic, din aceasta din urma putere. Avocatul Gabriela Ghita a invocat neconstitutionalitatea articolului 1 punctul 80 din Legea 247/2005, prin care s-a modificat articolul 53 din Legea 303/2004, cu privire la modul in care sunt numiti procurorul general al Romaniei si procurorul sef al DNA. Astfel, Gabriela Ghita a atras atentia ca, pana la aceasta modificare a legii, numirea procurorului general, a adjunctilor acestuia, precum si a procurorului general al P.N.A. si a adjunctului acestuia se facea de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justitiei. Dupa modificarea acestui articol, s-a ajuns ca numirea procurorului general, a adjunctilor acestuia, precum si a procurorului sef al DNA, a adjunctilor acestuia si a sefilor de sectie din Directie sa se faca de catre presedintele Romaniei, la propunerea Ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM. Aviz consultativ care are mai mult un rol de agheasma, nici nu strica, nici nu face bine, poate fi ignorat atat de presedinte, cat si de ministru, fara explicatii si fara consecinte. Pe cale de consecinta, transferul competentei de propunere a sefilor Ministerului Public de la CSM la ministrul justitiei constituie o alta vadita incalcare a principiilor constitutionale ale statului de drept.

DNA si Parchetul General, folosite ca instrumente de catre factorul politic pentru fabricarea de dosare

In ceea ce priveste incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, avocatul Gabriela Ghita a sustinut ca aceasta este evidenta prin prisma faptului ca numirea in functiile de conducere din parchetele mentionate este “un drept discretionar al factorului politic”. Astfel s-ar putea explica, in opinia Gabrielei Ghita, refuzul presedintelui Romaniei de a o numi in functia de procuror sef al DNA pe Monica Serbanescu, seful statului preferandu-l in mod deschis pe actualul sef al DNA, Daniel Morar, cel care s-a ingrijit, prin subalternii sai, de scufundarea dosarului “Flota”, in care presedintele era inculpat. Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis trimiterea dosarului “Flota” inapoi la DNA pentru refacerea rechizitoriului, dar, contrar acestei decizii a instantei supreme, procurorii DNA au purces la refacerea urmaririi penale plus efectuarea unor noi expertize, menite sa nu mai identifice niciun prejudiciu imputabil presedintelui Romaniei. De asemenea, Gabriela Ghita a invocat faptul ca numirea eminamente politica a procurorului sef al DNA si a procurorului general al Romaniei a dus la deturnarea rolului constitutional al Ministerului Public, acela de a reprezenta interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, drepturile si libertatile cetatenilor, prin “subordonarea fata de interesele politice, ca si de grup, ale factorului politic si eludarea prin lege a rolului constitutional al Ministerului Public”.

Cititi aici continutul integral al exceptiei de neconstitutionalitate.