Fostul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Florica Bejinariu (foto) a depus la CSM - Sectia pentru Judecatori un punct de vedere referitor la modul in care actualul presedinte al CSM, Horatius Dumbrava a tinut sa se implice in blocarea candidaturii sale pentru promovarea pe postul de presedinte al Tribunalului Mehedinti. In memoriul inaintat, judecatorul Florica Bejinariu il acuza pe presedintele CSM ca si-a depasit atributiile si ca orice contestare a unei candidaturii se face intr-un timp anume dterminat, care expirase. Mai precis, in urma cu doua saptamani a fost afisata in 20 octombrie 2011, iar termenul de contestare era pana in 21 octombrie 2011, orele 16. Fostul presedinte al CSM il mai acuza pe succesorul sau, Dumbrava, de interpretarea dupa bunul sau plac a unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, permitandu-si sa dea indicatii in acest sens membrilor Sectiei pentru procurori.

Va prezentam in continuare punctul de vedere al judecatorului Florica Bejinariu transmis catre CSM:

”In conditiile in care veti accepta suplimentarea ordinii de zi, conform propunerii Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii bazata pe dispozitiile art.29 alin.3 din Legea nr.317/2004 republicata, va solicit sa respingeti aceasta propunere pentru urmatoarele considerente :

- lista cu candidatii care indeplinesc conditiile legale de participare la concurs a fost afisata la data de 20 octombrie 2011 orele 16.00. Contestatii cu privire la aceste liste puteau fi formulate in termen de 24 de ore de la afisarea listelor, conform art.12 ( 2 ) din Regulamentul de organizare si desfasurare a concursului sau examenului pentru numirea in functii de conducere a judecatorilor si procurorilor, contestatii ce urmau a fi solutionate in termenele prevazute de art.12 ( 2 ) si ( 3 ) din acelasi regulament.

Va rog sa observati ca nu exista nici un text in lege sau regulament care sa permita presedintelui C.S.M., in afara acestui termen sa formuleze contestatii, denumite ele chiar si „propuneri de revocare a deciziei comisiei de organizare”, propunere al carei temei juridic omite de altfel sa il precizeze, o asemenea „revocare” nefiind reglementata in procedura instituita de Regulamentul sus mentionat, care prevede foarte clar in ce conditii C.S.M., prin sectii sau plen, poate interveni in derularea concursului.

Pe fondul „propunerii „ sale, presedintele realizeaza un triplu „ record”:

- isi depaseste competentele si se pronunta in situatii date in competenta altor institutii – C.N.S.A.S. si respectiv instante judecatoresti, stabilirea calitatii de „colaborator” fiind exclusiv de competenta acestora ;

- isi permite de o maniera, in opinia mea cel putin nedeontologica, sa interpreteze o hotarare a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie si sa dea recomandari in acest sens Sectiei pentru judecatori ;

- da dovada ca, fie nu cunoaste evolutia cadrului legislativ, fie il ignora, atunci cand face trimitere la dispozitiile Legii nr. 187/1999, lege ale carei dispozitii nu mai erau in vigoare la datele la care Curtea de Apel Constanta si Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au pronuntat, in vigoare fiind O.U.G. nr.24/2008 – ordonanta care nu mai contine dubla reglementare a „colaborarii ca politie politica” si a „colaborarii „ cu securitatea, reglementarea in vigoare referindu-se la activitatea de „colaborare”, mentinand conditionarea acesteia de atingerea unor drepturi fundamentale ale unor persoane.

De altfel, in recursul Ministerului Justitiei promovat la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a solicitat sa se constate ca „intreaga activitate desfasurata de intimata Bejinaru Florica in perioada 1987 – 1988 reprezinta activitatea de colaborare in sensulart. 2 lit.b din O.U.G.nr.24/2008”. Decizia ICCJ a fost de respingere a recursului, astfel ca a ramas definitiva hotararea Curtii de Apel Constanta, care respinsese contestatia Ministerului Justitiei. Ca atare, reiese ca decizia data de CNSAS, conform careia Florica Bejinariu nu a colaborat cu securitatea a ramas definitiva.